Sectorul CIVES
 
 

Provocarea lasitatii

Forum:
Doua state romanesti - qui prodest!?
Reflectarea discutiilor de la:
www.pro-unire.go.ro si http://groups.yahoo.com/group/Pro-Unire

Moderator: o.brega

Provocarea lasitatii

Mesajde Ioan Rosca » Vin Iul 03, 2009 6:04 pm

Provocarea lasitatii (Re: Adevarul despre 7 aprilie)

Tocmai am vazut filmul de la adresa:
http://video.yahoo.com/watch/5419477/14274535
Uffffff…

Constat ca dupa 20 de ani, metodele benzii securisto-KGBiste care a uzurpat puterea in Romania Mare functioneaza netulburat. Ma stupefiaza ca diversiunea care a asigurat in iunie 1990 victoria Contrarevolutiei in Romania a fost utilizata la 7 aprilie la Chisinau - cu aceeasi eficacitate. Explicatia este numai una: intelectualitatea moldoveana "opozanta" si "opozitia" politica este la fel de neputincioasa, ipocrita, vinduta si lasa ca aceea care a condus Romania in prapastia in care se afla azi.

Mai fac un efort pentru a explica mecanismul subtil al paralizarii luptei pentru justitie, urmarit in realitate prin "actiunea provocatorilor"- poate ca ma vor intelege fratii basarabeni mai bine decit omologii lor din Romania.

Protestele impotriva sistemelor criminale care au capturrat puterea- sint legitime, chiar in forme dure- atunci cind trebuie stopata domesticirea degeneratoare a unei populatii. De mii de ani libertatea se apara in lupta si raul- se combate vitejeste. Cind te bati in razboaie externe esti medaliat (proportional cu "dusmanii" ucisi si independent de "victimele colaterale"). Daca insa lupti pentru eliberarea neamului tau de o napirca parazita care a pus mina pe stat- esti declarat "criminal". Regimurile banditesti nu pot fi date jos cu rugaminti si manierisme. Daca le astepti sa cada de atita critica, se intaresc- pe baza prazii obtinute prin explotarea societatii. Nu sint date jos nici dinafara, decit daca intimplator deranjeaza alte interese criminale. Coopereaza perfect cu profitorii externi ai lagarului- nicind interesati de emanciparea sclavilor. Vine un moment cind populatia tinuta in lanturi prin pirghiile statului uzurpat trebuie sa se revolte, daca vrea sa-si cucereasca libertatea. Fara a mai respecta "normele" care asigura continuitatea puterii. Revolutiile cistigatoare sint numite "eroism" si participantii sint onorati (si formeaza de regula noua oligarhie…). Cele pierdute sint insa numite "vandalism" impotriva ordinii de stat. Si participantii- pedepsiti ca "teroristi".

Aceste adevaruri simple sint extrem de neavenite pentru putere, care se descurca bine cu "opozitia" (mai cu ameninatari, mai cu cirdasii) si trebuie sa compromita neaparat ideea de rasturnare in forta. Acesta este adevaratul rol al "provocatorilor". Sa provoace… spirala lasitatii. Parind ca indeamna la rasturnarea imediata a regimului (au grija sa nu se ajunga acolo) ei determina opozitia (ca reactie la acuzatiile de violenta) la condamnarea luptei , incit regimul sa nu mai poata fi infruntat eficace. E ca un vaccin impotriva curajului: stimulat in doze mici, controlate, si compromis imediat prin "dezvaluirea complotului provocatorilor"- curajul combaterii fortelor de ordine care apara regimul criminal este stins in fasa.

"Fara violenta!" striga organizatorii manifestatiilor formale de contestare (in loc de "So pe ei!" sau "Pina la capat!" sau "Acum ori niciodata!"), fiind infricosati de raspunderi si banuind ca nu au forta necesara cistigarii unui razboi. Se chinuie sa trimita lumea acasa, vazind ca nu mai pot mentine situatia in parametrii protestului vocal. Sint socati de diversiunile regizate de putere, dar nu inteleg ca scopul profund al acestora este sa determine opozitia sa se desolidarizeze de orice confruntare barbateasca cu fortele puterii, respingind revolutia- si prin aceasta, protejind puterea.

Cei care, mai mult sau mai putin constienti de ce fac, s-au implicat in protestul stradal, sint expusi represiunii prin aceasta retragere a sprijinului fata de lupta de eliberare. Degeaba incearca mentorii opozitiei de salon sa mai dreaga busuiocul protestind ipocrit fata de reprimarea manifestantilor, pe care de fapt ii tradeaza, retragindu-le suportul politic, dar capitalizind jerfele- pentru a scoate mai mult in negocierile cu puterea. Sa te vaiti ca X a fost ucis si Y batut, afirmind ca… nu au fost decit niste zabauci impinsi in greseala de provocatori- e o adevarata porcarie.

Asa a fost si in 1990 in Romania. Cum au aparut maifestarile "de vandalism" , a inceput "elita" civica si politica sa se delimiteze de miscarile de strada. Au declarat toti combatanti provocatori - si de aici la a-i numi provocatori si pe cei din decembrie '89, nu mai e cale lunga. In fond, in iunie 1990 nu se schimbase mare lucru, asa ca nu se poate explica onorabil condamnarea atitudinilor revolutionare. "Ponderatii" de serviciu au pretins insa ca vor curati Romania de paraziti prin mijloace pasnice si ca noi , care doream continuarea revolutiei sintem provocatori sau nebuni. Am fost anihilati, a ramas in joc opzozitia constructiva. Priviti acum, frati basarabeni atrasi pe drumul luptei fara lupta, ce Romanie au construit cei dispusi la dansuri pasnice cu puterea. Veti fi cumintiti la fel.

Semnificativa (pentru fenomenul pe care incercsa-l relev) este tratarea incidentului cu arborarea steagurilor Romaniei si comunitatii europene. In loc sa-si asume aceasta initiativa , ca pe sanatos simbol, indiferent de motivatile particulare ale celor care l-au facut, liderii opozitiei s-au repezit (exact ca si cei din Romania) sa se desolidarizeze de gest. Ca si cum steagul Romaniei si al Europei nu ar trebui arborate macar o data, acolo unde a fost arborat. Daca securistii moldoveni au facut ceea ce credeau ca ar trebui sa faca fortele patriotice combative, inseamna ca acestea trebuie sa cada in capcana de a dezavua actiunea ?

Si daca macar unul dintre tinerii care s-au batut pentru ridicarea steagului (sau rasturnarea regimului criminal de la Chisinau) a fost sincer? Ce valoare are un neam care-si trateaza eroii ca provocatori? Nici macar cazul tinerilor care au intrat in hora fara motivatii politice clare, la limita ca o galerie turbulenta de fotbal, nu este atit de simplu. Cine-si permite sa nege dreptul la furie victimelor unui regim indobitocitor si alienant? In iunie 1990 cladirile puterii au fost atacate si de fosti detinuti de drept comun care fusesera tratati infiorator de militia comunista. Nici azi nu vrea opozantura de la Bucuresti sa fie stiut acest lucru, care ar putea periclita teza, scumpa poetilor civici, ca violentele din iunie au fost comise doar de provocatori. Intr-adevar daca nu a fost numai asta ci o pagina tragica de revolutie, disidentii s-ar alege cu rusinea de a nu fi participat la ea. Asa ca ne demonstreaza pe toate caile ca nu a existat decit miting pasnic, deturnat prin provocare

Mi-e frica deci ca moda denuntarii luptei barbatesti pentru libertate, care face jocul puterii de la Chisinau, are originea prin mediile "civice" de la Bucuresti, specializate in uciderea in fasa a luptei pentru rasturnarea regimurilor pe care pretind a le contesta. Si mai in spate , aplicind clasicul "qui prodest", intuim ca provocatorii la violente compromitatoare emana din aceleasi centre care difuzeaza denuntarea violentei ca mod nepermis de eliberarare de sub dictatura.

Ioan Rosca
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

Înapoi la Basarabia si Bucovina

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 4 vizitatori

<<< Piata Universitatii 2009