Sectorul CIVES
 
 

ULTIMELE DATE ALE RECENSĂMÎNTULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA

Forum:
Doua state romanesti - qui prodest!?
Reflectarea discutiilor de la:
www.pro-unire.go.ro si http://groups.yahoo.com/group/Pro-Unire

Moderator: o.brega

ULTIMELE DATE ALE RECENSĂMÎNTULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA

Mesajde Marius » Lun Apr 17, 2006 4:21 pm

ULTIMELE DATE ALE RECENSĂMÎNTULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA

În 7 aprilie 2006 Comisia de Statistică a Republicii Moldova a comunicat rezultatele finale ale recensămîntului populaţiei efectuat în 2004 http://www.statistica.md/recensamint.php. Pentru prima oară sunt date publicităţii datele despre limbile vorbite de populaţia republicii.

Pentru ce a fost nevoie de 1 an şi jumătate să se dea publicităţii aceste date, este o întrebare la care Biroul Naţional de Statistică din Chişinău nu va răspunde probabil niciodată, dar la care putem bănui răspunsul: guvernării comuniste nu îi convin rezultatele despre numărul celor care numesc limba pe care o vorbesc „română” şi nu „moldovenească”, aşa cum e politic corect peste Prut. Bănuim că exact în această zonă a rezultatelor recensămîntului datele au fost „cosmetizate”.

Iată principalele rezultate date recent publicităţii: dacă „românii” nu reprezintă decît 2,2% din populaţia Republicii Moldova (alţi 75,8% fiind „moldoveni”), limba maternă română a declarat 16,5% din populaţie, adică de vreo 8 ori mai mult. Diferenţa provine în principal de la cei înregistraţi la recensămînt ca „moldoveni cu limbă maternă română”, categorie diferită, în opinia recenzorilor, de „moldovenii cu limbă maternă moldovenească”, de „românii cu limbă maternă română” sau de „românii cu limbă maternă moldovenească” (da, există şi această categorie!).

Pe ansamblul teritoriului controlat de autorităţile de la Chişinău (Republica Moldova fără zona separatistă nistreană), populaţia se împarte, după limbă maternă, astfel: moldovenească 60%, română 16,5%, rusă 11,3%, ucraineană 5,5%, găgăuză 4,1%, bulgară 1,6%. Fie-ne îngăduit să nu luăm în serios diferenţa făcută de autorităţile chişinăuene între limba română şi cea moldovenească şi să observăm că peste 3 sferturi din populaţie (76,5%) are limba maternă româna (63,1% dintre orăşeni şi 84,9% dintre locuitorii satelor). Împărţirea între vorbitori de „moldovenească” şi vorbitori de „română” ar putea folosi doar pentru analizarea gradului de conştientizare a apartenenţei la românism a populaţiei basarabene, dar nu ştiu în ce măsură datele oferite de guvernarea comunistă din Moldova corespund declaraţiilor celor recenzaţi. Cu rezerva de rigoare, vom analiza aceste date, căci altele nu avem.

Din totalul celor care s-au declarat de naţionalitate „moldovenească” sau „română” (vom numi pe aceştia moldo-români), la oraşe 58,9% identifică limba maternă drept „moldovenească” şi 34,3% drept „română”. Alţi 6,5% din orăşenii basarabeni moldo-români au limba maternă rusă – efect al politicii de rusificare. La sate, rusificarea a fost mai slabă – doar 0,42% dintre sătenii moldo-români declară ca limbă maternă rusa, dar şi recunoaşterea identităţii româneşti este mai scăzută – doar 14,4%. E posibil să existe în Basarabia unele persoanele mai în vîrstă, cu nivel cultural mai scăzut, care au făcut şcoala înainte de 1989 (cînd se folosea alfabetul chirilic) şi au greutăţi în citirea cu alfabet latin, care să afirme o identitate „moldovenească” diferită de cea românească, însă tineretul şi elita societăţii basarabene, adică partea cea mai educată şi activă a populaţiei, care locuieşte la oraş, acceptă identitatea lingvistică moldo-română. Cred că este doar o problemă de timp pînă guvernanţii de la Chişinău vor recunoaşte inexistenţa limbii moldoveneşti (ceea ce nu înseamnă neapărat că vor accepta şi unirea cu România). În continuarea acestui articol, am neglijat pretinsa deosebire dintre „română” şi „moldovenească”.

Ca efect al rusificării, deşi ruşii nu reprezintă decît 5,9% din populaţie, 11,3% au declarat rusa ca limbă maternă.

La recensămîntul moldovenesc s-a cerut oamenilor ca, pe lîngă naţionalitate şi limbă maternă, să declare şi „limba în care vorbesc de obicei”. Observăm că limba română recuperează terenul pierdut în perioada sovietică şi a redevenit limba principală a Basarabiei (75,2% vorbesc „de obicei” româneşte), nu numai la sate (unde îşi păstrase întîietatea chiar şi în epoca sovietică) ci şi la oraşe.

Pe la începutul mişcării naţionale a românilor moldoveni, cînd se ţineau adunările organizate de cenaclul „Alexei Mateevici”, ziarul „Moldova Socialistă” din 13 august 1988 a publicat, printre alte păreri despre situaţia politică, opinia unei chişinăuence de naţionalitate ucraineană, N. Sorbală, căsătorită cu un moldovean, care era “indignată de faptul că la acest cenaclu se vorbeşte numai în limba moldovenească, în centrul oraşului, unde zilnic vin foarte mulţi turişti, se vorbeşte într-o limbă neînţeleasă de alţii. Acasă cu părinţii poţi discuta în limba ta, dar aici e nevoie să fie înţeleşi toţi”. Distinsa doamnă nu era deranjată de ceea ce discutau oamenii din centrul Chişinăului, că oricum nu înţelegea, ci o deranja simpla folosire a limbii „moldoveneşti” într-o întrunire publică unde participă un număr mare de oameni. A vorbi „moldoveneşte” în public în centrul Chişinăului era, la acea vreme, un lucru neobişnuit.

Astăzi, aflăm din datele statistice, chiar şi în mediul urban 59,8% din populaţie foloseşte „de obicei” limba română, şi numai 34,4% foloseşte „de obicei” limba rusă. Limba română este aşadar limba principală şi în oraşele Basarabiei. Româna este folosită „de obicei” de către 87,2% dintre orăşenii moldo-români, dar mai are mult pînă să ajungă să fie folosită „de obicei” de orăşenii de alte naţionalităţi, deşi aceştia convieţuiesc cu românii, în oraşele basarabene neexistînd cartiere separate pe criterii etnice. La orăşenii de naţionalitate rusă a vorbi de obicei ruseşte (95,8%) e de înţeles, dar observăm aceeaşi preferinţă la orăşenii de naţionalitate ucraineană (80,2% vorbesc de obicei ruseşte, numai 6,6% vorbesc de obicei româneşte şi 13,1% vorbesc de obicei ucraineană), găgăuză (57,2% vorbesc de obicei ruseşte faţă de 2,2% româneşte şi 40,1% găgăuză) sau bulgară (54,5% rusă faţă de 7,9% română şi 36,8% bulgară). Rusificarea a atins în special minorităţile naţionale - ucrainenii, găgăujii şi bulgarii, care în perioada sovietică au fost complet lipsiţi de şcoli în limba maternă, fiind şcolarizaţi în limba rusă. Este o situaţie care din păcate se menţine şi azi, cu puţine excepţii.

Concluzia care rezultă din datele recensămîntului este că în Basarabia (partea controlată de guvernul Republicii Moldova), timpul a început să curgă, încet dar sigur, în favoarea românilor. Limba rusă mai are încă o oarecare influenţă la oraşe, dar această influenţă e în scădere. În viitor, migraţia populaţiei de la sat la oraş va întări şi mai mult întîietatea limbii române. Cu excepţia unor zone periferice – precum autonomia găgăuză, în 10-15 ani nevoia de a cunoaşte limba rusă va ajunge, în Basarabia moldovenească, un fapt de domeniul trecutului. O eventuală renunţare la studierea obligatorie a limbii ruse în şcolile de limbă română, dacă ar fi hotărîtă de guvernul de la Chişinău, ar accelera acest proces socio-lingvistic, ajutînd cetăţenii aparţinînd minorităţilor naţionale să se integreze mai bine societăţii moldoveneşti.
Marius
 
Mesaje: 949
Membru din: Dum Ian 09, 2005 5:52 am
Localitate: Timisoara

Înapoi la Basarabia si Bucovina

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 9 vizitatori

cron
<<< Piata Universitatii 2009