Sectorul CIVES
 
 

PROTEST ÎMPOTRIVA RUPERII BASARABENILOR DE LA BISERICA ROMAN

Forum:
Doua state romanesti - qui prodest!?
Reflectarea discutiilor de la:
www.pro-unire.go.ro si http://groups.yahoo.com/group/Pro-Unire

Moderator: o.brega

PROTEST ÎMPOTRIVA RUPERII BASARABENILOR DE LA BISERICA ROMAN

Mesajde o.brega » Lun Ian 03, 2005 11:34 pm

La 30.12.2004 Asociaţia Antipact „Moltov-Ribbentrop”, împreună cu alte ONG-uri, a pichetat sediul Mitropoliei Chişinăului şi a „întregii Moldove” şi a adoptat următorul document:

P R O T E S T ÎMPOTRIVA RUPERII CREŞTINILOR BASARABENI, A BISERICILOR ŞI MĂNĂSTIRILOR DE LA BISERICA NAŢIONALĂ ORTODOXĂ-ROMÂNĂ ŞI CONVERTIREA CRIMNINALĂ A ACESTORA LA BISERICA EXPANSIONISTĂ PRAVOSLAVĂ RUSEASCĂ

Poarele lumii sunt creaţia lui Dumnezeu. Creatorul a dat fiecărui neam loc de trai pe pământ, limbă pentru comunicare şi Biserică pentru purificare sufletească. Lăcomia şi expansiunea unui popor asupra Darurilor Dumnezeieşti ale altui popor este un mare păcat, o crimă gravă împotriva Omului şi a Omenirii.
Poporul român este unul dintre popoarele creştine din Europa. Aceasta ne-o dovedesc mărturiile istorice despre propovăduirea Evangheliei lui Hristos încă în secolul I, eveniment ce a coincis cu însăşi formarea Poporului Român, care a apărut în istorie ca popor creştin. Confirmare a acestui adevăr sunt şi noţiunile fundamentale ale creştinusmului (Dumnezeu, preot, biserică, Biblie, divin, înger etc), preluate de biserica Ortodoxă Română direct din Limba-Mamă a limbii Române – Limba Latină (vezi Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, 1996, pag. 24, 842, 101, 96, 311, 531) şi nu din limba slavonă. Noi, rugându-ne Domnului, spunem „În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh” şi nu „Vo Imea Otţa, Sâna i Sfeatogo Duha”, noi ne adresăm Domnului cu Rugăciunea „Tatăl Nostru” şi nu cu „Otce Naşe”, cum fac acest lucru slavii, inclusiv ruşii.
Este semnificativ faptul că, spre deosebire de Biserica Catolică, construită pe criteriul internaţional, cu un singur centru administrativ la Roma în frunte cu Papa, Biserica Ortodoxă, în temeiul canonului 34 apostolic, este construită pe criteriul naţional, în titulatura oficială a fiecăreea este inclus numele etniei sau neamului pe care ea îl slujeşte. Anume prin aceasta se explică faptul că Ortodoxia are mai multe biserici Ortodoxe-Surori, egale între ele: Biserica Ortodoxă Română, Rusă, Bulgară, Sârbă, Gruzină; Biserici autocefale ale Greciei, Ciprului, Poloniei, Albaniei, Cehiei, Slovaciei etc., în frunte cu câte un Patriarh, Mitropolit sau Episcop naţional. Totodată canoanele 13, 21 şi 22 ale Sinodului de la Cartagina, precum şi canonul 2 al Sinodului al 2-lea ecumenic interzic episcopului unei anumite eparhii să-şi întindă puterea asupra altei eparhii. O astfel de extindere, conform canonului 13 al Sinodului de la Cartagina este „nulă”de drept, iar repararea unei asemenea nedreptăţi este un imperativ categoric şi necondiţionat. Această interdicţie are directă atribuţie la Patriarhia pravoslavă rusă, care în 1812, 1940 şi 1944 şi-a extins în mod anticanonic jurisdicţia peste numeroase biserici din străvechile provincii româneşti Basarabia şi nordul Bucovinei (Vezi scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist din 19 mai 1993 către Sanctitatea Sa Alexei II // Adevărul despre Mitropolia Basarabiei, 1993, pag. 81-101).
Aici e cazul să precizăm că ruşii au fost creştinaţi aproape cu o mie de ani mai târziu (988) decât românii, că chiar şi pe timpul celui mai glorificat ţar rus (Petru I) 3/4 din populaţia de 12,5 mil a imperiului era încă păgână, că Mitropolia Moldovei s-a constituit încă la începutul secolului 14 şi a fost recunoscută de către Patriarhia de Constantinopol în a. 1401 în frunte cu Mitropolitul pământean Iosif Muşatin (Petre P. Panaitescu. Istoria Românilor, p. 75, 84), iar Biserica Prasvoslavă Rusească a fost recunoscută cu 48 de ani mai târziu (1448) de către aceeaşi Patriarhie de Constantiopol (Adevărul despre Mitropolia Basarabiei, p. 87, 89) şi nu putea să aibă jurisdicţie asupra bisericilor şi mănăstirilor Moldovei dintre Prut şi Nistru, care avea de acum Mitropolia sa şi se aflau sub jurisdicţia acesteia.
Concomitent menţionăm că Românii, ca şi toate popoarele civilizate ale lumii au fost şi sunt în drept să-şi adune pământurile (date lor de Providenţă) în componenţa unui singur stat centralizat – România – lucru pe care ei l-au şi realizat în mod legitim şi civilizat în 1859 prin unirea Principatelor Române – Moldova şi Valahia, sub conducerea unui singur domnitor (Moldoveanul Alexandru Ioan-Cuza) şi au finalizat acest proces în a. 1918 sub conducerea unui singur rege – Ferdinand I. La tânărul stat Român a revenit şi Basarabia prin Hotărârea Sfatului Ţării din 27 martie 1918. Este principial să subliniem că, spre deosebire de unirea cnezatelor ruseşti (Moscova, Novgorod, Vladimir), produse prin violenţă, foc şi sabie, Unirea Principatelor Române (Moldova, Valahia şi Transilvania) s-a efectuat pe cale paşnică, în înţelegere şi voie bună. Această Unire a fost sprijinită şi aprobată de marele puteri ale lumii – Anglia, Franţa, SUA, Italia şi Japonia, de Comunitatea Internaţională.
În temeiul unirii democratice a Principatelor Române şi creării României Mari, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (în componenţa căruia intrau toţi ierarhii provinciilor româneşti reunite cu Ţara), întrunit la o sesiune extraordinară, a adoptat în mod solemn hotărârea din 30.12.1918, în care se sublinia că, după cum s-a realizat unirea tuturor românilor (din Basarabia, Bucovina, Ardeal şi Banat) cu Patria-Mamă România, tot astfel să se realizeze şi unitatea bisericească pe întreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefală Românească (Adevărul despre Mitropolia Basarabiei, pag. 7). La 17.12.1920, în baza Hotărârii Congresului General al bisericilor basarabene, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a declarat pe arhiereul autohton Gurie Grosu Arhiepiscop titular al Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului, pe care ulterior (la 21.04.1927) l-a ridicat la treapta de Mitropolit al Basarabiei, iar Arhiepiscopia condusă de el – la treapta de Mitropolia Basarabiei. Această Mitropolie a funcţionat până în iunie 1940, când Patriarhia expansionistă rusească, folosindu-se de reanexarea criminală a Basarabiei de către Rusia comunistă, a desfiinţat-o, reinstaurând aici Mitropolia ocupaţionistă rusească, care funcţionează şi azi la Chişinău.
Deci, în virtutea faptului că toate măsurile organizatorice nominalizate ale Patriarhiei Române au vizat doar viaţa internă a bisericilor, mănăstirilor şi eparhiilor aflate canonic sub jurisdicţia ei şi prin nimic nu au lezat interesele Bisericilor Ortodoxe-Surori (inclusiv cele ale Patriarhiei Ruse), aceste măsuri s-au efectuat în deplină concordanţă cu prevederile canoanelor bisericeşti, indicate mai sus. Acest lucru nu se poate spune şi despre Patriarhia imperială rusească, care în a. 1812 şi-a lăţit în mod ilicit şi anticanonic jurisdicţia asupra 749 de biserici, 12 mănăstiri mari şi 13 schituri româneşti, care funcţionau atunci în 749 de sate ale provinciei Basarabia, cotropită, anexată şi înrobită de către Rusia ţaristă (Ştean Ciobanu. Cultura românească sub stăpânirea rusă. Chişinău, 1992, pag. 34; M. Păcuraru. Aspecte din istoria Bisericii şi a neamului românesc. Iaşi, 1993, pag. 60).
Este regretabil faptul că acest act bisericesc abuziv s-a produs la iniţiativa şi cu „osârdia” mitropolitului schismatic prorus - românul Gavriil Bănulescu-Bodoni (un fel de Maracuţa din actuala Transnistrie), care a elaborat şi propus Sinodului din Petersburg proiectul creării în cadrul Patriarhiei ruse (pe teritoriul ocupat al Moldovei Voievodale - Basarabia) a unei unităţi administrativ-bisericeşti anticanonice cu titlul de „Eparhia Chişinăului şi a Hotinului”. Această unitate nelegitimă bisericească a fost aprobată de către ţarul rus Alexandru I la 21 august 1913 (Mircea Păcuraru. Op. Cit., p. 55). Ea există şi în prezent cu numele de „Mitropolia Chişinăului şi a întregii Moldove”, consudă de cel de-al doilea mitropolit renegat naţional Vladimir Cantarian. Scopul acestei Mitropolii antiromâne a fost şi este ruperea creştinilor basarabeni de la Biserica Mamă-Română, rusificarea şi convertirea criminală a lor la Biserica pravoslavă rusească. În realizarea acestui scop diabolic, în perioada de ocupaţie ţaristă şi comunistă a Basarabiei (1812, 1918; 1940-1941; 1944 şi până în prezent) în scaunul mitropolitan de la Chişinău au fost instalaţi doar ierarhi ruşi sau ucraineni, cu excepţia celor doi renegaţi naţionali nominalizaţi. Acest vârf de lance a imperialismului rus, deghizat în hlamide de arhiereu, implantat hoţeşte în pământul Basarabiei, a promovat aici, prin intermediul creştinismului şi a Bisericii pravoslavnice ruseşti, politica şovinismului velico-rus. Apogeul acestei politici de distrugere a conştiinţei creştine româneşti în Basarabia a fost atins pe timpul ierarhilor şovini ruşi Pavel Lebedev, Nectarie Grigoriev şi mancurtului Vladimir Cantarian.
Iată „rodul” opintelilor acestor şovini:
PAVEL LEBEDEV (1871 - 1882). A interzis categoric utilizarea limbii române în bisericile şi mitropoliile din Basarabia. Pentru a asigura executarea acestei idei demente el a ordonat tuturor preoţilor, arhimandriţilor şi egumenilor să-i aducă la Arhiepiscopie toate cărţile bisericeşti, în deosebi cele pentru serviciul divin, pe care le-a stropit cu gaz lampant, le-a dat foc şi le-a ars, obligând tot clerul basarabean să procure şi să folosească doar cărţi bisericeşti în limba slavonă. Elevii Seminarului Teologic, preoţii, cântăreţii bisericeşti şi călugării care foloseau sau răspândeau cărţi religioase în limba română, erau exmatriculaţi de la Seminar sau scoşi din slujbă, judecaţi sau deportaţi în Siberia (Mircea Păcuraru. Op. Cit., p. 74 - 80).
NECTARIE GRIGORIEV (1948 - 1969). Agent al KGB-ului, arhiepiscop în Arhiepiscopia Chişinăului. A jucat un rol odios în închiderea, jefuirea, distrugerea şi profanarea bisericilor şi mănăstirilor în perioada dictaturii ruso-comuniste, când au fost lichidate 21 din 25 de mănăstiri, închise 623 din 950 de biserici. Din cei 1042 de preoţi, care deserveau credincioşii RSSM în a. 1940 au rămas doar 255 în a. 1961 (Ludmila Tihonov. Politica statului sovietic faţă de cultele din RSS Moldovenească (1944-1965), Chişinău, 2004, p. 161 – 163), au fost scoşi din funcţie 667 de preoţi din care 82 au fost exilaţi în Siberia, ucişi prin tortură, detenţie, muncă forţată, asasinaţi sau executaţi în urma condamnării la moarte în perioada sovietică. (Ortodoxia 2003, nr. 11, pag. 17-31).
VLADIMIR CANTARIAN (1989 - 2005). Este cunoscut faptul că primul domnitor, ctitor al Statului Modern Român, Alexandru Ioan-Cuza în 1863 a decretat secularizarea mănăstirilor şi pământurilor, donate în trecut de către marii voievozi şi boieri români, mănăstirilor şi patriarhilor din Orient, în special mănăstirilor de la Sfântul Munte Athos. Prin aceast act el a întors Ţării a cincea parte din totalul teritoriului României, aflat sub stăpânire străină. Sfidând acest act înţelept şi just al Marelui Domnitor, Vladimir Cantarian în 1991, îndrumat de Vladimir Voronin, a privatizat peste 1100 de biserici şi mănăstiri din Republica Moldova şi le-a închinat Patriarhiei expansioniste ruseşti, înstrăinându-le din nou (Istoria Românilor, Bucureşti, 1990, pag. 296 - 297). De la fiecare din ele el strânge anual tribut în sumă de 2000 dolari SUA şi-l trimite patronului său moscovit, „sultanului” (Patriarhului) Alexei al II-lea.
În temeiul celor expuse şi a dreptului dat de Dumnezeu tuturor popoarelor lumii de a trăi grămăjoară în hotarele naţioanle ale aceluiaşi stat, în baza Hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Române din 30.12.1918 despre UNITATEA BISERICEASCĂ ORTODOXĂ pe întreg pămîntul României întregite, Asociaţia Cetăţenească pentru Lichidarea Consecinţelor Pactului „Ribbentrop-Molotov” şi ONG-urile asociate:
1. Roagă pe Bunul Dumnezeu să-l lumineze pe Înalt Prea Sfinţitul Vladimir Cantarean (aşa cum l-a luminat pe prigonitorul său Pavel) şi să-l ajute să revină împreună cu rătăciţii săi la Neamul şi Fraţii lui de Sânge şi de Suferinţă, păstorindu-l pe calea cea dreaptă, indicată în Canoanele Bisericeşti nominalizate mai sus.
2. Roagă Bisericile Ortodoxe-Surori să lichideze în mod necondiţionat Mitropolia schismatică a Chişinăului şi a „întregii Moldove”, create în mod abuziv şi anticanonic de patriarhia expansionistă a Rusiei ţariste în 1813 şi reactivate de Patriarhia Rusiei comuniste în anii 1940 şi 1944, în funcţiune pînă în prezent.
3. Cer revenirea tuturor bisericilor şi mănăstirilor ortodoxe din Basarabia şi nordul Bucovinei la Biserica Mamă sub aripa ocrotitoare a Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
4. Cer revenirea bisericilor şi creştinilor basarabeni şi bucovineni la stilul nou şi comemorarea sărbătorilor creştine împreună cu popoarele civilizate ale Europei şi NU cu anacronismul patriarhal asiatic rusesc.
5. Prezentul document este aprobat de către subsemnatele ONG-uri, susţinut unanim de către participanţii la pichetarea Mitropoliei Chişinăului şi a „întregii Moldove” şi se remite organismelor interne şi internaţionale pentru informare şi luare de atitudine.

SEMNEAZĂ:
1. Iacob Golovcă, Asociaţia Antipact „Moltov-Ribbentrop”
2. Roman Ursu, Asociaţia Antreprenorilor „Bussines fără Hotare”
3. Vadim Pirogan, Asociaţia Victimelor Regimului Comunist şi a Veteranilor de Război ai Armatei Române
4. Ion Balan, Societatea Culturală a Românilor Basarbeni „Învierea”
5. Dionisie Buburuz, Academia de Ştiinţe ale Mediului
6. Valentina Sturza, Asociaţia Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici
7. Ion Puţuntică, Asociaţia Deportaţilor
8. Anatol Corj, Consiliul Cultural „Memoria Neamului”
9. Sergiu Tomşa, Asociaţia Caricaturiştilor din Republica Moldova

Documentul de mai sus a fost expediat în mod oficial următoarelor instanţe:

Prea Fericitului Teoctist, Patriarh al României
Prea Fericirii Sale Bartolomeu Arhiepiscop
al Constantinopolului – Noua Romă şi Patriarh Ecumenic
Sanctităţii Sale Ioan Paul II, Papă al Romei
Sanctităţii Sale Alexei II, Patriarh al Moscovei şi al întregii Rusii
Consiliului Europei
OSCE
Ambasadei României, pentru Preşedinte
Ambasadei SUA, pentru Preşedinte
Ambasadei Angliei, pentru Prim-ministru
Ambasadei Franţei, pentru Preşedinte
Ambasadei Chinei, pentru Preşedinte
Ambasadei Rusiei, pentru Preşedinte
Mitropoliei Basarabiei
Mitropoliei Chişinăului şi a „întregii Moldove”

Se publică pe Internet pentru opinia publică.

Asociaţia Antipact „Molotov-Ribbentrop”, str. Grenoble 165/2, ap. 10, Chişinău, 2019

Preşedinte ACLCPMR , profesor, doctor în istorie,
Iacob Golovcă

o.brega
 
Mesaje: 7
Membru din: Dum Ian 02, 2005 6:52 pm
Localitate: Chişinău, MD

Înapoi la Basarabia si Bucovina

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 4 vizitatori

<<< Piata Universitatii 2009