A.M. Stoenescu despre Dumitru Mazilu

[Emil Sangeorzan]

Stimate Dle Nica Leon,

Personal, am avut de-a face cu Securitatea din 1986. Am petrecut ceva timp şi-n inchisoare, în 1987, pentru "declaraţii duşmănoase la adresa conducerii superioare de partid", iar în 1989, recidivând, pentru "complot împotriva ordinii statului socialist". Dar de toate acestea nici nu mai vreau să vorbesc. Sunt amintiri prea neplăcute, şi simplul fapt că trebuie să le menţionez îmi dau stomacul pe dos. Alte "cochetării", cum le numiţi, nu am avut. Cât priveşte rudele, un membru foarte apropiat al familiei mele a făcut Aiudul, unde a şi murit de altfel. Povestea vieţii lui a rămas o legendă în familie, care m-a marcat de mic şi m-a învrăjbit destul de mult împotriva regimului comunist. Nu am avut de altfel niciodată vreo ocazie să simpatizez comunismul, dimpotrivă.

În al doilea rând, nu sunt în nici un fel contrariat de ceea ce scrieţi sau aţi scris. Iar despre adevăr, aş fi ultimul pe care acesta l-ar putea "supăra" în vreun fel, oricât de greu de acceptat ar putea fi eventual chiar şi pentru mine. Singurele semne de întrebare ale mele se refereau la doar două lucruri :
1) la modul dvoastră de a vă exprima (prin invective şi termeni oarecum nepotriviţi, după părerea mea, în contextul dat) ;
2) convingerea dvoastră de a deţine unicul adevăr despre Revoluţie, împotriva mai tuturor participanţilor la evenimente. Nu mă îndoiesc de faptul că ştiţi o seamă de lucruri pe care alţii le ignoră - dat fiind implicarea dvoastră directă în evenimente -, însă vedeţi şi dvoastră câţi adoptă astăzi aceeaşi atitudine de unici deţinători ai adevărului ? Şi câţi dintre ei au habar de ceea ce spun ? Aşadar, este extrem de greu să-ţi dai seama cine ştie cu adevărat ceva şi cine bate câmpii sau urmăreşte un interes personal din versiunea pe care o are şi o dă despre Revoluţie.

În ceea ce mă priveşte, vă mărturisesc că am avut întotdeauna o reţinere faţă de cei care afirmau anumite lucruri cu o convingere de oţel, eliminând de la bun început chiar şi posibilitatea că s-ar putea înşela în vreun fel sau altul. Aţi văzut vreodată un integrist expunându-şi convingerile ? Eu unul am fost tulburat, nu atât de ceea ce spunea, cât de fanatismul pe care-l puteam citi în ochii injectaţi de ură şi dorinţă de răzbunare.

Eu cred că adevărul poate fi căutat şi spus într-un fel cât se poate de clar şi răspicat, fără a fi nevoie de cuvinte de ocară. Vinovăţia cuiva rămâne aceeaşi, fie că o descoperiţi şi o afirmaţi prin cuvinte simple, fie că preferaţi să-i adăugaţi un lanţ de injurii (cărora nu prea le văd locul într-o discuţie între oameni civilizaţi). Ori poate că dvoastră consideraţi că şi acesta este un mod de a vă răzbuna, exprimându-vă astfel frustrările pe care am înţeles că le-aţi adunat ani de zile. Ceea ce este oarecum de înţeles, chiar dacă nu ştiu cât bine efectiv puteţi culege din acest fel de a vă descărca amărăciunea.

Iar despre acţiunile dvoastră, despre care vorbiţi, în cazul în care ceea ce faceţi ne poate duce la o societate mai dreaptă, nu pot decât să vă încurajez să continuaţi lupta. În schimb, nu pot accepta calificativul pe care l-aţi dat justiţiei, nu pentru că nu aş avea şi eu destule de reproşat sistemului nostru judecătoresc, ci pentru că eu unul rămân în mod fundamental un idealist şi cred, dacă nu în justiţia oamenilor, cel puţin în cea divină care nu poate întârzia să-şi spună cuvântul şi să-şi dea verdictul, mai devreme sau mai târziu, pentru fiecare dintre noi.

Emil Sângeorzan,
Timişoara

[Emil Sangeorzan]

România liberă aminteşte câteva din momentele acelui decembrie 1989 : http://www.ziare.com/?ziare=details&a_id=13529.

Planul de difuzare a informatiilor si inventarea inamicului

Riposta, in majoritatea cazurilor exagerata, a celor care faceau parte din dispozitivele militare sau mixte (formate din soldati, civili, luptatori din garzile patriotice) asupra locurilor din care se trageau focuri razlete ori se presupunea ca se executa foc a avut drept consecinta pierderea de vieti omenesti si mutilarea grava a zeci de persoane. La orice miscare suspecta (de exemplu, deschiderea unei ferestre sau miscarea unei perdele) se tragea nebuneste cu munitie de razboi, argumentandu-se ca "teroristii roiesc" si ataca de peste tot, informatii sustinute si difuzate in special prin intermediul Televiziunii de stat de diverse persoane. Senzatia unei lupte castigate impotriva regimului dictatorial condus de Nicolae Ceausescu avea sa dispara inca din prima zi, imediat dupa lasarea serii. Strigatul de la balconul CC al unui general, "Va ordon sa incetati imediat focul!", avea sa fie inceputul unui macel inimaginabil. In zilele urmatoare, pe strazi si la ferestre, in locul degetelor ridicate in forma de "V" - semnul victoriei, s-a mai vazut doar focul de pe gura tevilor de mitraliera. Martorii la evenimentele desfasurate in sediul CC-PCR isi reamintesc cum au actionat ca urmare a stirilor transmise la nivel centralizat, preponderent difuzate la postul Televiziunii de stat. "Teroristii" trebuiau anihilati pentru ca asa se solicitase de cei care preluasera puterea; in plus, exista si pericolul unor asa-zise interventii din partea unor state vecine. Militarii primeau ordine de la civili, ofiterii Departamentului Securitatii Statului si alte cadre ale Securitatii sosite pentru a-si "demonstra loialitatea fata de cauza revolutiei" erau sau nu in subordinea celor de la Armata, totul intr-un talmes-balmes de nedescris. "S-a intentionat crearea unui inamic" "Dupa ce am intrat in CC, am avut impresia ca am invins. Erau oameni la ferestre, se facea semnul victoriei, se striga "Am invins!", se aruncau si se distrugeau tablourile cu Ceausescu. Odata cu lasarea serii, ne-am dat seama ca a fost o victorie efemera", isi aminteste col. (r) Iordan Radulescu. Televiziunea Romana incepuse sa difuzeze stirile despre teroristi. Iordan Radulescu si alte persoane se constituisera in Comandamentul Revolutionarilor, fiind sprijiniti in demersurile lor de prof. Dumitru Mazilu. Col. Radulescu a relatat despre acele momente: "La postul de Televiziune se faceau afirmatii ca in tara se petrec lucruri groaznice si teroristii trag peste tot. Ca ofiter care lucrasem in structuri importante ale Armatei, mi-am dat seama ca informatiile transmise la TV faceau parte dintr-un plan de dezinformare si intoxicare. Se faceau relatari despre apa otravita, sustragerea rezervelor de sange, atacarea unor unitati militare etc. Am banuit ca exista un plan de informatii. Totul semana izbitor de mult cu aplicatiile strategice executate cand lucram la Comandamentul Armatei a ll-a din Bucuresti. La marile aplicatii existau asa-numitele Planuri de difuzare a informatiilor. Se facea un fel de scenariu despre un posibil inamic, despre cum ar trebui intervenit, probabilele puncte de atac etc. Statul Major General al Armatei ar trebui sa mai detina documente care fac referire la astfel de planuri. Noi, revolutionarii, la CC, nu mai aveam inamic. Ceausescu fugise. Impresia mea este ca in acele zile ale lui decembrie 1989 s-a intentionat crearea unui inamic. Cu ani in urma, la armata noi faceam planuri similare, simulari asemanatoare, se creau situatii ipotetice de luare a unor masuri impotriva unor trupe care ne-ar fi atacat." Centrul de dezinformare Televiziunea a fost centrul de unde se propagau informatiile false. Aceasta este opinia generala a celor care in zilele lui decembrie 1989 au desfasurat actiuni de lupta impotriva "teroristilor". "Mi-am dat seama ca e ceva putred, ca este vorba de o "lucrare" atunci cand ni se spunea ca vom fi atacati de teroristi. Prin televiziune s-a facut mult rau. Era un joc, acolo a fost centrul de dezinformare. Pe de-o parte, se facea apel la populatie sa vina (cu pieptul gol, ca nu aveau arme) sa apere institutia, iar acolo erau alti oameni care trageau in ei. Si nu a fost un caz singular: la Otopeni s-a intamplat la fel, au fost chemati acei tineri de la Campina, nu exista o comunicare eficienta si pasul urmator a fost un macel, au trimis pe lumea cealalta oameni nevinovati. Nu stiu daca ne-am confruntat cu teroristii, eu nu prea i-am vazut. Ni se spunea ca ne ataca teroristii. Si prima oara am auzit despre teroristii care trag din toate pozitiile si peste tot de la postul de televiziune. Ce putea sa se intample cand se faceau astfel de afirmatii centralizat, printr-o sursa credibila cum era Televiziunea? Sa nu uitam ca unitatile militare primisera ordinul de lupta partial cu indicativul "Radu cel Frumos" (cel de lupta totala avea atunci indicativul "Stefan cel Mare"). Unitatile militare isi pusesera in aplicare planurile de mobilizare, de aparare a frontierei si altele. A fost o increngatura formidabila!". Numai zvonuri groaznice Despre atmosfera care domnea in cladirea si pe strazile din jurul CC-PCR ne-au relatat si alti martori ai evenimentelor. Acestia au afirmat ca actiunile lor au fost determinate de zvonurile si informatiile primite in acea perioada. Ion Carjan se afla in cladirea CC-PCR alaturi de Nick Teodoreanu si alti revolutionari. "Informatiile care circulau pareau credibile. Pe moment nu cred ca oamenii s-au indoit in vreun fel de veridicitatea lor. Ce ar fi putut atunci, in momentele acelea, sa ni se para suspect? In jur se tragea, se auzeau numai impuscaturi. Ni se transmitea ca teroristii ataca tot ce pot: cladiri, unitati militare, spitale, scoli, fabrici. Se spunea clar la televiziune ca teroristii impusca oameni nevinovati pe strada. Se faceau apeluri disperate catre populatie etc.", a afirmat Ion Carjan. La fel, Nick Teodoreanu isi aminteste despre evenimentele din primele zile de dupa 22 decembrie '89: "Era o situatie deosebita. Firesc, oamenilor le era teama de ce auzeau la televizor: apa otravita, zeci de mii de morti, unitati militare atacate de teroristi. Reactiile civililor si, poate, si ale soldatilor erau oarecum justificate. Vinovatii principali sunt cei care au propagat informatiile false si cei care au dat comanda de tragere. Este normal ca cineva sa raspunda pentru ceea ce s-a intamplat atunci. Familiile celor ucisi trebuie sa afle adevarul si este obligatia actualei echipe de procurori militari care au reluat ancheta in dosarele revolutiei sa faca dreptate".

(Romulus Cristea, "Planul de difuzare a informatiilor si inventarea inamicului", România liberă, 25 aprilie 2006)

[Nica Leon]

România liberă aminteşte câteva din momentele acelui decembrie 1989 : http://www.ziare.com/?ziare=details&a_id=13529.

Planul de difuzare a informatiilor si inventarea inamicului

Riposta, in majoritatea cazurilor exagerata, a celor care faceau parte din dispozitivele militare sau mixte (formate din soldati, civili, luptatori din garzile patriotice) asupra locurilor din care se trageau focuri razlete ori se presupunea ca se executa foc a avut drept consecinta pierderea de vieti omenesti si mutilarea grava a zeci de persoane. La orice miscare suspecta (de exemplu, deschiderea unei ferestre sau miscarea unei perdele) se tragea nebuneste cu munitie de razboi, argumentandu-se ca "teroristii roiesc" si ataca de peste tot, informatii sustinute si difuzate in special prin intermediul Televiziunii de stat de diverse persoane. Senzatia unei lupte castigate impotriva regimului dictatorial condus de Nicolae Ceausescu avea sa dispara inca din prima zi, imediat dupa lasarea serii. Strigatul de la balconul CC al unui general, "Va ordon sa incetati imediat focul!", avea sa fie inceputul unui macel inimaginabil. In zilele urmatoare, pe strazi si la ferestre, in locul degetelor ridicate in forma de "V" - semnul victoriei, s-a mai vazut doar focul de pe gura tevilor de mitraliera. Martorii la evenimentele desfasurate in sediul CC-PCR isi reamintesc cum au actionat ca urmare a stirilor transmise la nivel centralizat, preponderent difuzate la postul Televiziunii de stat. "Teroristii" trebuiau anihilati pentru ca asa se solicitase de cei care preluasera puterea; in plus, exista si pericolul unor asa-zise interventii din partea unor state vecine. Militarii primeau ordine de la civili, ofiterii Departamentului Securitatii Statului si alte cadre ale Securitatii sosite pentru a-si "demonstra loialitatea fata de cauza revolutiei" erau sau nu in subordinea celor de la Armata, totul intr-un talmes-balmes de nedescris. "S-a intentionat crearea unui inamic" "Dupa ce am intrat in CC, am avut impresia ca am invins. Erau oameni la ferestre, se facea semnul victoriei, se striga "Am invins!", se aruncau si se distrugeau tablourile cu Ceausescu. Odata cu lasarea serii, ne-am dat seama ca a fost o victorie efemera", isi aminteste col. (r) Iordan Radulescu. Televiziunea Romana incepuse sa difuzeze stirile despre teroristi. Iordan Radulescu si alte persoane se constituisera in Comandamentul Revolutionarilor, fiind sprijiniti in demersurile lor de prof. Dumitru Mazilu. Col. Radulescu a relatat despre acele momente: "La postul de Televiziune se faceau afirmatii ca in tara se petrec lucruri groaznice si teroristii trag peste tot. Ca ofiter care lucrasem in structuri importante ale Armatei, mi-am dat seama ca informatiile transmise la TV faceau parte dintr-un plan de dezinformare si intoxicare. Se faceau relatari despre apa otravita, sustragerea rezervelor de sange, atacarea unor unitati militare etc. Am banuit ca exista un plan de informatii. Totul semana izbitor de mult cu aplicatiile strategice executate cand lucram la Comandamentul Armatei a ll-a din Bucuresti. La marile aplicatii existau asa-numitele Planuri de difuzare a informatiilor. Se facea un fel de scenariu despre un posibil inamic, despre cum ar trebui intervenit, probabilele puncte de atac etc. Statul Major General al Armatei ar trebui sa mai detina documente care fac referire la astfel de planuri. Noi, revolutionarii, la CC, nu mai aveam inamic. Ceausescu fugise. Impresia mea este ca in acele zile ale lui decembrie 1989 s-a intentionat crearea unui inamic. Cu ani in urma, la armata noi faceam planuri similare, simulari asemanatoare, se creau situatii ipotetice de luare a unor masuri impotriva unor trupe care ne-ar fi atacat." Centrul de dezinformare Televiziunea a fost centrul de unde se propagau informatiile false. Aceasta este opinia generala a celor care in zilele lui decembrie 1989 au desfasurat actiuni de lupta impotriva "teroristilor". "Mi-am dat seama ca e ceva putred, ca este vorba de o "lucrare" atunci cand ni se spunea ca vom fi atacati de teroristi. Prin televiziune s-a facut mult rau. Era un joc, acolo a fost centrul de dezinformare. Pe de-o parte, se facea apel la populatie sa vina (cu pieptul gol, ca nu aveau arme) sa apere institutia, iar acolo erau alti oameni care trageau in ei. Si nu a fost un caz singular: la Otopeni s-a intamplat la fel, au fost chemati acei tineri de la Campina, nu exista o comunicare eficienta si pasul urmator a fost un macel, au trimis pe lumea cealalta oameni nevinovati. Nu stiu daca ne-am confruntat cu teroristii, eu nu prea i-am vazut. Ni se spunea ca ne ataca teroristii. Si prima oara am auzit despre teroristii care trag din toate pozitiile si peste tot de la postul de televiziune. Ce putea sa se intample cand se faceau astfel de afirmatii centralizat, printr-o sursa credibila cum era Televiziunea? Sa nu uitam ca unitatile militare primisera ordinul de lupta partial cu indicativul "Radu cel Frumos" (cel de lupta totala avea atunci indicativul "Stefan cel Mare"). Unitatile militare isi pusesera in aplicare planurile de mobilizare, de aparare a frontierei si altele. A fost o increngatura formidabila!". Numai zvonuri groaznice Despre atmosfera care domnea in cladirea si pe strazile din jurul CC-PCR ne-au relatat si alti martori ai evenimentelor. Acestia au afirmat ca actiunile lor au fost determinate de zvonurile si informatiile primite in acea perioada. Ion Carjan se afla in cladirea CC-PCR alaturi de Nick Teodoreanu si alti revolutionari. "Informatiile care circulau pareau credibile. Pe moment nu cred ca oamenii s-au indoit in vreun fel de veridicitatea lor. Ce ar fi putut atunci, in momentele acelea, sa ni se para suspect? In jur se tragea, se auzeau numai impuscaturi. Ni se transmitea ca teroristii ataca tot ce pot: cladiri, unitati militare, spitale, scoli, fabrici. Se spunea clar la televiziune ca teroristii impusca oameni nevinovati pe strada. Se faceau apeluri disperate catre populatie etc.", a afirmat Ion Carjan. La fel, Nick Teodoreanu isi aminteste despre evenimentele din primele zile de dupa 22 decembrie '89: "Era o situatie deosebita. Firesc, oamenilor le era teama de ce auzeau la televizor: apa otravita, zeci de mii de morti, unitati militare atacate de teroristi. Reactiile civililor si, poate, si ale soldatilor erau oarecum justificate. Vinovatii principali sunt cei care au propagat informatiile false si cei care au dat comanda de tragere. Este normal ca cineva sa raspunda pentru ceea ce s-a intamplat atunci. Familiile celor ucisi trebuie sa afle adevarul si este obligatia actualei echipe de procurori militari care au reluat ancheta in dosarele revolutiei sa faca dreptate".

Cu ocazia desfasurarii publice a judecatii Tribunalului Moral, eveniment transmis, in direct, la postul de televiziune, la care am fost invitat sa particip, mai inainte de a accepta sa iau loc la masa "judecatorilor", la care refuzam sa ma asez, l-am acuzat public, in vazul lumii, pe col. Iordan Radulescu de comiterea unor crime, in timpul Revolutiei. Acesta stiind ca am dreptate s-a ridicat spasit si a parasit sala, recunoscindu-si vina. Cu toate acestea, Parchetul General, desi sesizat de subsemnatul, a continuat sa nu faca nimic drept si legal, iar acum R.C. foloseste aberatiile acestui menbru al grupului Mazilu pentru a-i pacali pe fraieri. Ce usor por fi pacaliti oamenii chiar si dupa 16 ani de la marea cacealma.
Apropo, cei care trageau cu arma dupa ce vedeau ce se spune la televizor pot fi numiti revolutionari? Dar cei care l-au pupat in cur pe Iliescu, sprijinindu-l apoi, dupa o revolutie anticomunista ce sint, tot revolutionari?
Nica Leon[/quore]
(Romulus Cristea, "Planul de difuzare a informatiilor si inventarea inamicului", România liberă, 25 aprilie 2006)

[Marius]

Cu ocazia desfasurarii publice a judecatii Tribunalului Moral, eveniment transmis, in direct, la postul de televiziune, la care am fost invitat sa particip, mai inainte de a accepta sa iau loc la masa "judecatorilor", la care refuzam sa ma asez, l-am acuzat public, in vazul lumii, pe col. Iordan Radulescu de comiterea unor crime, in timpul Revolutiei. Acesta stiind ca am dreptate s-a ridicat spasit si a parasit sala, recunoscindu-si vina. Cu toate acestea, Parchetul General, desi sesizat de subsemnatul, a continuat sa nu faca nimic drept si legal, iar acum R.C. foloseste aberatiile acestui menbru al grupului Mazilu pentru a-i pacali pe fraieri. Ce usor por fi pacaliti oamenii chiar si dupa 16 ani de la marea cacealma.
Apropo, cei care trageau cu arma dupa ce vedeau ce se spune la televizor pot fi numiti revolutionari? Dar cei care l-au pupat in cur pe Iliescu, sprijinindu-l apoi, dupa o revolutie anticomunista ce sint, tot revolutionari?
Nica Leon

Cînd a avut loc acea emisiune televizată?

România liberă aminteşte câteva din momentele acelui decembrie 1989 : http://www.ziare.com/?ziare=details&a_id=13529.

prima oara am auzit despre teroristii care trag din toate pozitiile si peste tot de la postul de televiziune.

Persoana care a folosit la televiziune expresia "teroriştii trag din orice poziţie" se numeşte Ion Iliescu. Oare de ce nu se spune lucrurilor pe nume, se lasă impresia că au fost niscaiva forţe obscure care au dezinformat, cînd dezinformarea se făcea pe faţă, în văzul milioanelor de telespectatori?

[Emil Sangeorzan]

Stimate Dle Nica Leon,

Mă alătur şi eu Dlui Marius pentru a vă ruga să ne daţi şi nouă numele postului de televiziune, data şi ora la care a avut loc emisiunea de care vorbiţi. De asemenea, dacă aţi avea amabilitatea să ne spuneţi şi cine mai făcea parte din acel Tribunal moral şi de cine a fost constituit ca atare.

Eu unul, ştiu despre colonelul Iordan Rădulescu că a fost unul din cei care au dejucat tentativa de lovitură de stat din partea generalului Guşe, din noaptea de 23 spre 24 decembrie, din sediul C.C. În ceea ce priveşte "crimele" de care îl acuzaţi, ar fi mai bine să încercaţi să precizaţi la care fapte exact vă referiţi în acest sens şi, desigur, ce documente sau mărturii aveţi la dispoziţia dvoastră pentru a avansa asemenea acuzaţii.

Încă o dată, nu pretind să ştiu mai mult sau mai bine ceea ce s-a întâmplat la Revoluţie. Mă număr printre cei care doar doresc să afle cum s-au petrecut lucrurile, bazându-mă pe informaţiile cele mai fiabile (în măsura în care putem dispune de asemenea informaţii). Rămân însă mereu uimit de versiunile contradictorii sau incoerente care circulă pe piaţă şi mi-e greu să mă mulţumesc cu frânturile de istorie pe care fiecare binevoieşte să ni le ofere din când în când.

Vă mulţumesc anticipat pentru răspunsul dvoastră.

[Nica Leon]

Stimate Dle Nica Leon,

Mă alătur şi eu Dlui Marius pentru a vă ruga să ne daţi şi nouă numele postului de televiziune, data şi ora la care a avut loc emisiunea de care vorbiţi. De asemenea, dacă aţi avea amabilitatea să ne spuneţi şi cine mai făcea parte din acel Tribunal moral şi de cine a fost constituit ca atare.

Lucrarile au fost transmise integral, de la ora 10, de TVR si de celelalte televiziuni care erau in 1994. Pentru mai multe amanunte puteti sa-i contactati pe Sorin Rosca Stanescu sau pe Claudiu Iordache. N.L.

Eu unul, ştiu despre colonelul Iordan Rădulescu că a fost unul din cei care au dejucat tentativa de lovitură de stat din partea generalului Guşe, din noaptea de 23 spre 24 decembrie, din sediul C.C. În ceea ce priveşte "crimele" de care îl acuzaţi, ar fi mai bine să încercaţi să precizaţi la care fapte exact vă referiţi în acest sens şi, desigur, ce documente sau mărturii aveţi la dispoziţia dvoastră pentru a avansa asemenea acuzaţii.

Stiti asa de putine incit nu cred ca mai este cazul sa comentez. Daca va preocupa modul cum au capatat libertate romanii in Decembrie 1989,ar fi trebuit deja sa stiti ca in 23 si 24 decembrie 1989 gen. Guse nu se mai afla in sediul CC, el plecase in dimineata zilei de 23 la ora 8,30 la M.Ap.N. Lovitura despre care vorbiti a fost probabil doar in mintea ratacita a criminalului Iordan Radulescu. Apropo, v-ati interesat de ce a fost dat afara din armata si cu ce diagnostic? In privinta crimelor acestea au fost explicit mentionate in plingerea penala pe care am depus-o imediat dupa Revolutie la parchetul militar competent

Încă o dată, nu pretind să ştiu mai mult sau mai bine ceea ce s-a întâmplat la Revoluţie. Mă număr printre cei care doar doresc să afle cum s-au petrecut lucrurile, bazându-mă pe informaţiile cele mai fiabile (în măsura în care putem dispune de asemenea informaţii). Rămân însă mereu uimit de versiunile contradictorii sau incoerente care circulă pe piaţă şi mi-e greu să mă mulţumesc cu frânturile de istorie pe care fiecare binevoieşte să ni le ofere din când în când.

Ce inseamna informatii fiabile? Cele care circula pe piata sint in general neadevarate atunci cind nu sint special fabricate, unele fiind chiar fantasmagorice, izvorite din mintile bolnave ale unor ticolosi criminali. Acest stat a platit mult prea multi ani fel de fel de cretini pentru a intocmi un raport despre "Evenimentele din Decembrie 1989". Dl. Filip Teodorescu intreba odinioara intr-un articol de ce nu am fost chemat si eu (printre altii) sa depun marturie in fata respectivei comisii, daca se dorea intr-adevar sa se afle adevarul si sa se faca lumina?
Va mai amintiti cine facea regia comisiei respective si, probabil, ati aflat cine scrisese scenariul. In rest a fost praf in ochii fraierilor si asta nu e vina mea. Eu am vrut sa va dezvalui adevarul, in direct la posturile de televiziune interesate sa lupte pentru adevar si sa serveasca cetateanul, care cred ca macar acum, in Mileniul III, ar avea dreptul sa fie corect informat. Din pacate, pentru ca sint roman si am facut atita bine romanilor si Romaniei, pentru ca am incurcat multe scenarii dezastroase, in care niste ticalosi bagasera foarte multi bani si, pentru ca stiu prea multe, am fost pedepsitcu conspiratia tocerii, atunci cind nu m-au aruncat chiar si in inchisoare. Pentru a-i aburi pe natafleti a fost pus sa va zapaceasca si mai mult,o zdreanta foarte bine platita, cu sapte clase si sase luni scoala de cofetari, caruia niste cretini ii spuneau dom'profesor, un mare cacat, ce in sfirsit a esuat in canalul pestilential a uitarii si scirbei, pe nume saul brucner, pe care niste jeguri l-au plins recent la PRO Tv si Antena1 pentru tot raul pe care l-a facut el si tribul sau de alogeni poporului roman.
Si pentru ca ati amintit de istorie, eu am intrebat in public, in diferite ocazii, pe dl. Florin Constantiniu, pe Ioan Scurtu aflat acum la Institutului Revolutiei Romane - caruia i-am trimis si o scrisoare la care nu are curajul sa imi raspunda, dar si pe alti istorici, ce se va scrie despre Revolutia Romana, in lipsa documentelor si a marturiilor celor care au infaptuit-o. Nu cumva au obligatia, fata de profesia lor, de adevar si de generatiile viitoare, sa nu lase sa fie colportate minciunile criminalului comunist Iliescu Ion si a altor jeguri ca el care au scris maldare de maculatura toxica. Istoricii, rusinati si infricosati, s-au aratat interesati sa ma invite la Institutul de Istorie Nicolae Iorga, dupa ce se vor pune putin la punct cu subiectul, pentru a-mi putea adresa intrebari concrete.
Am vazut ca si la televiziunile din Timisoara, orasul pe care l-am salvat de la disparitie, despre Revolutie sint mereu chemati fel de fel de neica nimeni sau asimilatii lor, care vorbesc dupa ureche atunci cind nu indruga chiar minciuni. Nu cred ca este vina mea ca romanii gindesc si procedeaza astfel. Eu, oricum mi-am facut datoria fata de ei si nu am a le reprosa nimic.Si ei au dreptul sa-si aleaga conducatorii pe care si-i merita si sa se comporte asa cum considera! Ceea ce nu prea pot intelege insa este faptul ca mereu se pling si sint nemultumiti atunci cind nu il pupa in cur pe Iliescu si, mai nou, pe infractorul Traian Basescu.
Cu speranta ca intilnirea va fi totusi organizata in aceasta viata, le doresc numai bine.
In rest, recititi ceea ce am scris eu pe acest site si incercati sa gasiti raspunsuri la ceea ce am intrebat concret. In cazul in care nu veti putea raspunde veti putea intelege ca nimeni, pina acum, nici macar raportul comisiei parlamentare nu ofera raspunsuri concrete si corecte la intrebarile mele, de unde, probabil, veti deduce si singur ca ceea ce s-a spus si se "stie" despre Revolutie este foarte departe de adevar. Astfel am demonstrat si calitatea pretinsilor revolutionari cu acte, recunoascindu-le si confirmindu-le aceasta calitate. N.L.

Vă mulţumesc anticipat pentru răspunsul dvoastră.

[Emil Sangeorzan]

Lovitura de stat a Generalului Guşe

Stimate Dle Nica Leon,

Înţeleg din intervenţia dvoastră că aţi contesta faptul istoric al tentativei de lovitură de stat din partea Generalului Guşe, din noaptea din 23 în 24 decembrie 1989. Scrieţi deci, în favoarea contestaţiei dvoastră, următoarele :

Daca va preocupa modul cum au capatat libertate romanii in Decembrie 1989,ar fi trebuit deja sa stiti ca in 23 si 24 decembrie 1989 gen. Guse nu se mai afla in sediul CC, el plecase in dimineata zilei de 23 la ora 8,30 la M.Ap.N. Lovitura despre care vorbiti a fost probabil doar in mintea ratacita a criminalului Iordan Radulescu.

Poate că nu sunteţi la curent de faptul că pentru a da o lovitură de stat, nu este nevoie ca şefii loviturii să fie pe teren. Aţi uitat gradul şi funcţia Generalului Guşe la acea dată. Ca şef al Marelui Stat Major, toată armata română îi era subordonată. Înţeleg că sunteţi un susţinător al lui Guşe şi nu doriţi să-l vedeţi acuzat pentru ceea ce a făcut, atât înainte de 22 decembrie cât şi după. Este dreptul dvoastră să apăraţi pe cine credeţi de cuviinţă. Numai că acest lucru nu vă îndreptăţeşte să-i trataţi pe ceilalţi ca necunoscători ai unor lucruri despre care pot avea informaţii de mâna întâi.
Afirmaţi despre mine următorul lucru :

Stiti asa de putine incit nu cred ca mai este cazul sa comentez.

Dacă ceea ce ştiu despre evenimente nu corespunde versiunii dvoastră sau riscă să pună într-o lumină nefavorabilă prieteni de-ai dvoastră, cum poate fi Generalul Guşe, aceasta nu înseamnă că as fi un necunoscător. Întradevăr, Guşe era la MApN în acea seară, împreună cu Stănculescu, Iliescu şi Voican Voiculescu. Nu ştiu dacă acţiunea a fost făcută cu înştiinţarea celor trei. Eu unul nu cred. Ceea ce ştiu este că oameni din subordinea lui Guşe au primit ordine clare de eliminare ai tuturor liderilor revoluţionari anti-comunişti din C.C., pentru preluarea puterii de către oameni din armata şi securitatea română, în frunte cu Guşe, rămaşi fideli regimului comunist (nu neapărat lui Ceauşescu).

În ceea ce priveşte emisiunea pe care o evocaţi, înţeleg că aceasta a avut loc în 1994. Mă întreb doar cât adevăr se putea spune la televiziunea naţională despre Revoluţie în anul de graţie 1994, în plină guvernare iliesciană ? Sau doar dacă intenţia dvoastră ar fi fost să luaţi apărarea unor personaje precum Chiţac, Stănculescu sau Guşe... Nu ştiu dacă aceasta este intenţia dvoastră şi acum, dat fiind că vă tulbură faptul că aflaţi cum Guşe a încercat să răstoarne cursul istoriei în noaptea de 23 spre 24 decembrie, printr-un masacru în C.C. comandat din MApN. Poate nu ştiţi nici de faptul că Guşe flutura la toţi carnetul de partid zbierând că îi este dator până la moarte Partidului comunist şi alte lucruri asemănătoare ...

Îmi permiteţi o întrebare : aţi primit personal vreun ordin direct din partea lui Guşe în noaptea de 23 spre 24, în clădirea C.C. ? Dacă da, s-ar explica foarte multe, pentru mulţi dintre noi, cei care am avut ocazia să schimbăm câteva rânduri cu dvoastră pe acest forum.

Emil Sângeorzan,
Timişoara

[Nica Leon]

Lovitura de stat a Generalului Guşe

Stimate Dle Nica Leon,

Înţeleg din intervenţia dvoastră că aţi contesta faptul istoric al tentativei de lovitură de stat din partea Generalului Guşe, din noaptea din 23 în 24 decembrie 1989. Scrieţi deci, în favoarea contestaţiei dvoastră, următoarele :

Daca va preocupa modul cum au capatat libertate romanii in Decembrie 1989,ar fi trebuit deja sa stiti ca in 23 si 24 decembrie 1989 gen. Guse nu se mai afla in sediul CC, el plecase in dimineata zilei de 23 la ora 8,30 la M.Ap.N. Lovitura despre care vorbiti a fost probabil doar in mintea ratacita a criminalului Iordan Radulescu.

Poate că nu sunteţi la curent de faptul că pentru a da o lovitură de stat, nu este nevoie ca şefii loviturii să fie pe teren. Aţi uitat gradul şi funcţia Generalului Guşe la acea dată. Ca şef al Marelui Stat Major, toată armata română îi era subordonată. Înţeleg că sunteţi un susţinător al lui Guşe şi nu doriţi să-l vedeţi acuzat pentru ceea ce a făcut, atât înainte de 22 decembrie cât şi după. Este dreptul dvoastră să apăraţi pe cine credeţi de cuviinţă. Numai că acest lucru nu vă îndreptăţeşte să-i trataţi pe ceilalţi ca necunoscători ai unor lucruri despre care pot avea informaţii de mâna întâi.

Pentru a-mi dovedi ca nu vorbiti dupa "ureche", asa cum fac majoritatea romanilor, va rog sa imi spuneti concret cine a stabilit si demonstrat "faptul istoric"?
Nu am uitat niciodata nimic, iar in privinta gen. Guse ar fi trebuit sa stiti ca el primea ordine de la mine si el imi raporta mie ceea ce se intimpla si nu invers, eu fiind cel care l-a tinut in CC in noaprea de 22 spre 23 decembrie 1989.
Cred ca inainte sa-mi scrieti asemenea bazaconii ar fi trebuit sa faceti un exercitiu simplu de logica, punind singur intrebarea: ce ar fi avut de pierdut sau de cistigat Guse pentru a se gindi la "o lovitura de stat"?
Nu credeti ca singurul care dorea cu orice pret puterea era comunistul Iliescu?
In rest ar trebui sa va amintiti ca facerea de bine totdeauna, la romani, inseamna vorba aia rusinoasa!

Afirmaţi despre mine următorul lucru :

Stiti asa de putine incit nu cred ca mai este cazul sa comentez.

Dacă ceea ce ştiu despre evenimente nu corespunde versiunii dvoastră sau riscă să pună într-o lumină nefavorabilă prieteni de-ai dvoastră, cum poate fi Generalul Guşe, aceasta nu înseamnă că as fi un necunoscător. Întradevăr, Guşe era la MApN în acea seară, împreună cu Stănculescu, Iliescu şi Voican Voiculescu. Nu ştiu dacă acţiunea a fost făcută cu înştiinţarea celor trei. Eu unul nu cred. Ceea ce ştiu este că oameni din subordinea lui Guşe au primit ordine clare de eliminare ai tuturor liderilor revoluţionari anti-comunişti din C.C., pentru preluarea puterii de către oameni din armata şi securitatea română, în frunte cu Guşe, rămaşi fideli regimului comunist (nu neapărat lui Ceauşescu).

As fi interesat sa imi spuneti de unde stiti ceea ce stiti si pe ce va bazati cind pretindeti ca ati avea informatii adevarate si sigure? Ati fost atunci in C.C., in comandament sau la M.Ap.N, in cabinetul generalilor?
Ordinul de eliminare a revolutionarilor a fost intr-adevar dat, dar de criminalul nkvd-ist Iliescu.
As fi interesat sa aflu, de la dvs., cine erau totusi cei trei pentru noi, care a fost importanta si contributia lor in Revolutia romana. Chiar credeti sincer ca daca nu ar fi iesit Iliescu si gasca lui de criminali in 22 12 1989 pe strada nu s-ar fi facut revolutia noastra anticomunista?

În ceea ce priveşte emisiunea pe care o evocaţi, înţeleg că aceasta a avut loc în 1994. Mă întreb doar cât adevăr se putea spune la televiziunea naţională despre Revoluţie în anul de graţie 1994, în plină guvernare iliesciană ? Sau doar dacă intenţia dvoastră ar fi fost să luaţi apărarea unor personaje precum Chiţac, Stănculescu sau Guşe... Nu ştiu dacă aceasta este intenţia dvoastră şi acum, dat fiind că vă tulbură faptul că aflaţi cum Guşe a încercat să răstoarne cursul istoriei în noaptea de 23 spre 24 decembrie, printr-un masacru în C.C. comandat din MApN. Poate nu ştiţi nici de faptul că Guşe flutura la toţi carnetul de partid zbierând că îi este dator până la moarte Partidului comunist şi alte lucruri asemănătoare ...

Ceea ce v-am scris ramine valabil, dvs. confirmind singur justetea observatiei mele. Desi nu stiti comentati dupa ureche. Daca nu ati vazut transmisia respectiva de ce vorbiti? Nu era mai bine si mai util sa va fi informat mai inainte de a va da cu presupusul? Este chiar atit de greu sa-l intrebati pe Claudiu Iordache sau macar sa revedeti presa vremii?
Va spun ca actiunea a fost organizata in sala situata vizavi de Consulatul SUA, de la Bucuresti si de transmis a transmis cine a dorit, chiar si televiziuni din strainatate, iar TvR(ca si alte televiziuni) au transmis chiar in direct.
Va marturisesc ca pe mine nu ma tulbura, in general, nimic. Insa imi fac o greata teribila prostii.

Îmi permiteţi o întrebare : aţi primit personal vreun ordin direct din partea lui Guşe în noaptea de 23 spre 24, în clădirea C.C. ? Dacă da, s-ar explica foarte multe, pentru mulţi dintre noi, cei care am avut ocazia să schimbăm câteva rânduri cu dvoastră pe acest forum.

Emil Sângeorzan,
Timişoara

[Emil Sangeorzan]

Ordinele date Generalului Guşe

Stimate Dle Nica Leon,

Va mulţumesc pentru precizări. Ceea ce-mi spuneţi este extrem de interesant. Afirmaţi deci următoarele :

in privinta gen. Guse ar fi trebuit sa stiti ca el primea ordine de la mine si el imi raporta mie ceea ce se intimpla si nu invers

Aşadar dvoastră deveniseţi din 22 decembrie superiorul Şefului Marelui Stat Major al României care vă raporta dvoastră şi vă executa ordinele. Poate aţi putea să ne spuneţi şi nouă în ce fel aţi reuşit să ocupaţi o asemenea poziţie în acele zile. Nu ştiu ce înţelegeţi prin faptul că dvoastră "l-aţi ţinut (pe Generalul Guşe) în C.C. în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989". Era oare arestat Generalul Guşe şi sub paza dvoastră ? Şi dacă da, cum l-aţi eliberat şi de ce, în ziua următoare ?

Cât despre ce ar fi avut de câştigat sau de pierdut Guşe după mişcarea revoluţionară, răspunsul este căt se poate de simplu : puterea (cu tot ce implică aceasta) ! Probabil că nici Guşe nu era un fervent apărător al lui Ceauşescu, însă ţinea la partidul comunist (căruia el personal îi datora cariera, după cum afirma tot el). Odată cu căderea regimului, riscul era să cadă şi sistemul comunist, ceea ce avea toate şansele să se şi întâmple odată cu radicalizarea liderilor revoluţionari în privinţa revendicărilor lor. Ori, pierzând puterea, ceea ce risca să se întâmple dacă erau lăsaţi ravoluţionarii anti-comunişti în C.C., Guşe ar fi pierdut TOTUL ! Trecutul îi era de acum compromis, prin contribuţia sa la reprimarea sângeroasă din prima parte a insurecţiei populare de la Timişoara şi Bucureşti, iar singura salvare rămânea în Partidul Comunist care l-ar fi putut "acoperi" sau "spăla de păcate" ... Avea deci tot interesul să nu lase revoluţionarii anti-comunişti radicali să preia puterea. Ceea ce şi explică tentativa de a-i elimina printr-un masacru general în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989.

Faptul însă că eraţi în contact constant cu Guşe în acea noapte, oricare ar fi fost poziţia fiecăruia unul faţă de celălalt (şef-subordonat sau invers) pune oarecum sub semnul întrebării propria dvoastră acţiune şi ne face să ne întrebăm de partea cui eraţi, de fapt. Nu vobesc de noaptea din 22 spre 23, ci de cea din 23 spre 24, când a avut loc tentativa Generalului Guşe de eliminare a revoluţionarilor din C.C. Iar dacă dvoastră dădeaţi ordinele lui Guşe, ceea ce totuşi mi-e greu să cred, ne puteţi oare spune ce fel de ordine i-aţi dat în noaptea de 23 spre 24 ? Nu de alta, dar nu avem în fiecare zi ocazia să stăm de vorbă cu un om care a dat ordine, în timpul unei Revoluţii, Şefului unui Stat Major al armatei.

[Marius]

Stimate Dle Nica Leon (...) Nu vobesc de noaptea din 22 spre 23, ci de cea din 23 spre 24, când a avut loc tentativa Generalului Guşe de eliminare a revoluţionarilor din C.C. Iar dacă dvoastră dădeaţi ordinele lui Guşe, ceea ce totuşi mi-e greu să cred, ne puteţi oare spune ce fel de ordine i-aţi dat în noaptea de 23 spre 24 ?

M-ar interesa să ne spuneţi şi dv., dle Sîngeorzan, ce şi de unde ştiţi despre tentativa generalului Guşe de a elimina revoluţionarii din C.C. în noaptea de 23/24 decembrie, dat fiind că Nica Leon a afirmat că Guşe nu se afla în C.C. în acea noapte.

[Emil Sangeorzan]

Stimate Dle Marius Mioc,

Eu unul nu am afirmat niciodată că Generalul Guşe se afla în C.C. în acea noapte. Vă redau răspunsul meu aceleiaşi întrebări puse anterior de Dl. Nica Leon :

Stimate Dle Nica Leon,

Înţeleg din intervenţia dvoastră că aţi contesta faptul istoric al tentativei de lovitură de stat din partea Generalului Guşe, din noaptea din 23 în 24 decembrie 1989. Scrieţi deci, în favoarea contestaţiei dvoastră, următoarele :

Daca va preocupa modul cum au capatat libertate romanii in Decembrie 1989,ar fi trebuit deja sa stiti ca in 23 si 24 decembrie 1989 gen. Guse nu se mai afla in sediul CC, el plecase in dimineata zilei de 23 la ora 8,30 la M.Ap.N. Lovitura despre care vorbiti a fost probabil doar in mintea ratacita a criminalului Iordan Radulescu.

Poate că nu sunteţi la curent de faptul că pentru a da o lovitură de stat, nu este nevoie ca şefii loviturii să fie pe teren. Aţi uitat gradul şi funcţia Generalului Guşe la acea dată. Ca şef al Marelui Stat Major, toată armata română îi era subordonată.

Generalul Guşe se afla întradevăr, după câte ştiu eu, la MApN în acea noapte. Cât priveşte sursa informaţiei referitoare la această tentativă de lovitură de stat, aceasta emană atât din MApN cât şi din C.C. Am avut ocazia, cu 8 ani în urmă, să parcurg o anchetă a Parchetelor militare făcută asupra evenimentelor din 21 în 26 decembrie 1989. Nu ştiu dacă această anchetă mai este şi astăzi accesibilă. Voi întreprinde cercetări pentru a da de ea şi, decum o voi găsi, o voi aduce pe site. Între timp, voi aduna câteva mărturii ale participanţilor la evenimente care coroborează ancheta Parchetelor militare.

Dar, dincolo de verificarea acestei informaţii asupra tentativei lui Guşe de eliminare a revoluţionarilor din C.C., faptul care mie personal îmi dă cel mai mult de gândit este relaţia dintre Dl. Nica Leon şi Şeful Marelui Stat major al armatei. Dl. Nica Leon afirmă despre Guşe că acesta era la ordinele sale, ceea ce îmi pare foarte curios. Aştept deci ca Dl. Nica Leon să ne clarifice relaţia sa cu Guşe. Nu doresc să stric prietenia dintre cei doi, dar natura ordinelor date sau primite unul de altul ar putea fi de un real interes pentru toată lumea, mai cu seamă dat fiind că eram atunci, mai toţi românii, în noaptea de 23 spre 24 decembrie, în plină psihoză teroristă (Mai degrabă indusă. Dar de cine ?).

[Nica Leon]

Ordinele date Generalului Guşe

Stimate Dle Nica Leon,

Va mulţumesc pentru precizări. Ceea ce-mi spuneţi este extrem de interesant. Afirmaţi deci următoarele :

in privinta gen. Guse ar fi trebuit sa stiti ca el primea ordine de la mine si el imi raporta mie ceea ce se intimpla si nu invers

Aşadar dvoastră deveniseţi din 22 decembrie superiorul Şefului Marelui Stat Major al României care vă raporta dvoastră şi vă executa ordinele. Poate aţi putea să ne spuneţi şi nouă în ce fel aţi reuşit să ocupaţi o asemenea poziţie în acele zile. Nu ştiu ce înţelegeţi prin faptul că dvoastră "l-aţi ţinut (pe Generalul Guşe) în C.C. în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989". Era oare arestat Generalul Guşe şi sub paza dvoastră ? Şi dacă da, cum l-aţi eliberat şi de ce, în ziua următoare ?

Va inselati si in aceasta privinta. In 22 12 1989 eu am fost seful Romaniei, eu fiind cel care a subordonat armata si celelalte structuri militare. De dat ordine am dat si gen. Rus, ordin pe care acesta l-a transmis de imediat pilotului Vasile Malutan, urmind ceea ce poate ati aflat.
Nici eu nu stiu cite pretindeti ca "stiti" dvs. Din intrebarile pe care le formulati deduc ca stiti extrem de putine lucruri reale despre adevarurile Revolutiei.
Si pentru a va dovedi ca asa stau lucrurile ar fi trebuit, mai inainte de a va indoi, sa raspundeti cine a stabilit si dovedit " faptul istoric" pe care l-ati pomenit.
Daca ati fi avut curiozitatea sa cititi ceea ce am scris pe acest site, ati fi inteles ca nu-mi plac cei care se cred destepti, fara a dovedi ca asa ar fi, motiv pentru care trec peste alegatiile dvs. Cred ca ar trebui sa va revedeti logica, pentru ca eu consider ca si la acest capitol aveti mari probleme.
Puteti fi oare si obiectiv atunci cind va exprimati in scris "judecatile de valoare"?

Cât despre ce ar fi avut de câştigat sau de pierdut Guşe după mişcarea revoluţionară, răspunsul este căt se poate de simplu : puterea (cu tot ce implică aceasta) ! Probabil că nici Guşe nu era un fervent apărător al lui Ceauşescu, însă ţinea la partidul comunist (căruia el personal îi datora cariera, după cum afirma tot el). Odată cu căderea regimului, riscul era să cadă şi sistemul comunist, ceea ce avea toate şansele să se şi întâmple odată cu radicalizarea liderilor revoluţionari în privinţa revendicărilor lor. Ori, pierzând puterea, ceea ce risca să se întâmple dacă erau lăsaţi ravoluţionarii anti-comunişti în C.C., Guşe ar fi pierdut TOTUL ! Trecutul îi era de acum compromis, prin contribuţia sa la reprimarea sângeroasă din prima parte a insurecţiei populare de la Timişoara şi Bucureşti, iar singura salvare rămânea în Partidul Comunist care l-ar fi putut "acoperi" sau "spăla de păcate" ... Avea deci tot interesul să nu lase revoluţionarii anti-comunişti radicali să preia puterea. Ceea ce şi explică tentativa de a-i elimina printr-un masacru general în noaptea de 23 spre 24 decembrie 1989.

Faptul însă că eraţi în contact constant cu Guşe în acea noapte, oricare ar fi fost poziţia fiecăruia unul faţă de celălalt (şef-subordonat sau invers) pune oarecum sub semnul întrebării propria dvoastră acţiune şi ne face să ne întrebăm de partea cui eraţi, de fapt. Nu vobesc de noaptea din 22 spre 23, ci de cea din 23 spre 24, când a avut loc tentativa Generalului Guşe de eliminare a revoluţionarilor din C.C. Iar dacă dvoastră dădeaţi ordinele lui Guşe, ceea ce totuşi mi-e greu să cred, ne puteţi oare spune ce fel de ordine i-aţi dat în noaptea de 23 spre 24 ? Nu de alta, dar nu avem în fiecare zi ocazia să stăm de vorbă cu un om care a dat ordine, în timpul unei Revoluţii, Şefului unui Stat Major al armatei.

Pentru ca atunci credeam in existenta poporului roman eram de partea sa, ca doar pentru el am declansat o Revolutie, l-am dat jos pe Ceausescu, pentru a rasturna sistemul comunist si bestiile care il sprijinisera. Astazi dvs. beneficiati de rezultatele luptei mele si, cu toate acestea, aveti tupeul sa ma intrebati de partea cui am fost. Ar trebui sa va raspund asa: ia ghici?
Dar pentru ca desi nu stiti, totusi vorbiti cu convingere, va informez, pentru ultima data, ca ordinul despre care pomeniti eu l-am dat, eu cerindu-i gen. Guse, care apoi i l-a transmis col. Barbat, sa-i dea afara din cladirea CC pe toti asa zisii revolutionari (adica pe toti civilii care deja se gudurau, ca niste vite, pe linga Iliescu, atunci cind nu furau si nu se impuscau intre ei). Si in privinta datelor pe care le invocati stati extrem de prost!
Dupa cum, poate, constatati, istoria reala este total diferita de ceea pe care o tot invoca, din auzite, fel de fel de neica nimeni.
Daca dvs. ma intrebati astazi, la 17 ani de la Revolutie, in ce calitate vorbeam eu atunci, cred ca este deplin justificat si explicabil ceea ce s-a abatut asupra poporului roman, care isi merita cu prisosinta soarta.

[Emil Sangeorzan]

Merite şi veleităţi

Dle Nica Leon,

Ceea ce se poate spune în mod cert despre dumneavoatră este că modestia nu vă prea caracterizează. Chiar şi dacă ar fi fost adevărat tot ceea ce povestiţi, cum că aţi fi fost în ziua de 22 decembrie 1989, cum spuneţi, "şeful României, cel care a subordonat armata şi celelalte structuri militare" (ceea ce este un lucru, daţi-mi voie să vi-o spun, cât se poate de neverosimil), nu dvoastră aţi fi fost cel potrivit să afirme aceasta, ci chiar cei al căror şef pretindeţi că eraţi, adică mai toţi românii. Citaţi-mi, vă rog, o singură persoană, care să confirme gradul dvoastră de şef al statului sau de comandant suprem al armatei ! Nu veţi găsi nici una ! Există, cred eu, o mare doză de veleitate în felul dvoastră de a stabili "faptele istorice", eliminând orice altă versiune care nu corespunde celei pe care doriţi să o impuneţi tuturor. Dacă nu aţi fi fost implicat în evenimente, aş mai fi înţeles. Dar din moment ce doriţi să vă impuneţi ca singurul personaj care a avut un rol semnificativ în evenimente, nu putem vorbi decât de simplă vanitate din partea dvoastră. Vă rog să nu mi-o luaţi în nume de rău, dar din cele afirmate de dvoastră de la bun început pe acest forum ar reieşi că aţi fi declanşat, condus şi finalizat Revoluţia de unul singur, în timp ce ceilalţi nu ar fi fost decât marionetele dvoastră cu care "operaţi" cursul istoriei ...

În schimb, ceea ce spuneţi despre ordinele date de dvoastră personal, de eliminare a revoluţionarilor din C.C., este destul de grav. Nu doar ordinele în sine, dar şi faptul că le recunoaşteţi ca fiind date de dvoastră. Aceasta, pentru că în urma acestor ordine, primite şi executate, civili şi soldaţi au fost asasinaţi în noaptea aceea în C.C. Asumaţi personal responsabilitatea pentru aceste morţi ?
Iar dacă coroborăm ceea ce spuneţi cu alte elemente, totul se leagă : 1) primiţi ordine de la Guşe sau i le daţi în vederea eliminării revoluţionarilor din C.C. ; 2) dvoastră şi/sau col. Barbat execută ordinul ; 3) planul eşuează, pentru că Stănculescu nu aprobă acţiunea lui Guşe şi-l trimite pe colonelul Cernat (Şeful Batalionului de Gardă) să-i apere şi protejeze pe revoluţionarii din C.C. ameninţaţi de oamenii lui Guşe (printre care înţeleg că vă număraţi şi dvoastră, Dle Nica Leon). Colonelul Cernat ajunge şi restabileşte ordinea, după ce col. Rădulescu şi Nick Teodoreanu îi dezarmaseră deja pe autorii tentativei loviturii de stat, iar Dl. Nica Leon este arestat de Procuratura militară pentru acţiunile desfăşurate în timpul acestei tentative.

Lucrurile devin din ce în ce mai limpezi pentru mine. Nu ştiu dacă este cazul şi pentru ceilalţi participanţi la acest forum.

Încă o precizare, Dle Nica Leon : spuneţi că aveaţi de gând să eliminaţi pe revoluţionarii care "se gudurau pe lângă Iliescu, ca nişte vite" ... Aţi uitat poate că în noaptea de 23 spre 24 decembrie Iliescu se afla la MApN. Cei rămaşi în C.C. nu prea mai aveau deci pe lângă cine să se gudure... Ca urmare cei pe care doreaţi să-i eliminaţi nu erau alţii decât rivalii dvoastră, cei care nu vă recunoşteau ca lider şi care, drept urmare, vă jenau. Am impresia că încercaţi să faceţi istorie dintr-un simplu joc de orgolii personale în care aţi intrat la acel moment.

[Nica Leon]

Merite şi veleităţi

Dle Nica Leon,

Ceea ce se poate spune în mod cert despre dumneavoatră este că modestia nu vă prea caracterizează. Chiar şi dacă ar fi fost adevărat tot ceea ce povestiţi, cum că aţi fi fost în ziua de 22 decembrie 1989, cum spuneţi, "şeful României, cel care a subordonat armata şi celelalte structuri militare" (ceea ce este un lucru, daţi-mi voie să vi-o spun, cât se poate de neverosimil), nu dvoastră aţi fi fost cel potrivit să afirme aceasta, ci chiar cei al căror şef vă pretindeţi că eraţi, adică mai toţi românii.

Cred ca dvs. ar trebui sa spuneti, mai intii chestiunea cu "faptul istoric" pe care inca nu o lamuriti inca, dar cu toate acestea va mai dati totusi cu presupusul despre chestiuni pe care nu le cunoasteti. Dovediti astfel ca sinteti un produs tipic al societatii socialiste multilateral dezvoltate, pe care se sprijinea "tovarasul" si sinistra lui sotie.
Probabil ca nu eu trebuia sa fiu "cel potrivit" sa spal rusinea acestei populatii, care a batut din palme cind intelectualii si gospodarii acestei tari au fost aruncati in inchisori si in lagare de exterminare, eu nefiind in acele vremuri pline de tradare, bestii si hoti.
Dar pentru ca am vazut ca NIMENI nu avea curajul sa-l infrunte, deschis si eficient, pe Ceausescu si banda ce sustinea sistemul lui inuman, m-am hotarit sa o fac eu, in 1979, ceea ce numai prostii nu au inteles inca, dovezi indubitabile existind chiar si pe acest site.
Cred ca ar fi trebuit sa intelegeti ca eu nu pretind, de fapt, nimic.
Cindva, cind poate si in aceasta tara vor exista cetateni, aceia vor aprecia, poate, faptele mele determinante pentru Victoria Revolutiei romane din Decembrie 1989.
O vorba veche spune ca nu ii poti cere omului ce n-are, iar eu nu o fac.
Cum as putea sa cer eu ceva celor pe care dvs. ii numiti "mai toti romanii"
Ei sint intr-o stare atit de jalnica, dupa ce au fost nevoiti sa treaca prin inumana perioada comunista, incit nici nu mai stiu de capul lor, nu isi cunosc drepturile, interesele si obligatiile, nu cunosc valoarea si, in general, traiesc la intimplare, manifestindu-se ca o populatie, nu ca un popor, iar scara valorilor, ca si in comunism, este inca inversata, adevarul si dreptatea umblind inca cu capul spart.
Dovezile sint atit de numeroase si de evidente incit ma mir ca nu ati reusit sa le pricepeti inca.
Si tocmai pentru ca scara de care vorbeam sete asa o dovedeste si faptul ca, pina mai ieri, un odios jeg, pe nume saul brucner - individ ce avea sapte clase si sase luni de scoala de cofetari - va dadea lectii si exprima opinii, intr-o societate pe care am scapat-o de dictatura unor bestii ca el.
Si pentru ca tot vorbiti de ceea ce ar fi trebuit sa faca demult cei care nu isi isi cunosc nici macar interesele, fiind nevoiti, atunci cind nu isi pling de mila, pe marginea santului, sa se imprastie prin lume, va informez ca le-an dat si posibilitatea de a deveni oameni adevarati, care sa traiasca cu onoare, in adevar si dreptate, intr-o tata libera si prospera, eu anuntindu-mi candidatura in cursa pentru ocuparea functiei de Presedinte al Romaniei, in anul 1990.
Nu este vina mea ca cei de care dvs. vorbiti mie nu mi-au dat suta de mii de semnaturi de care aveam nevoie pentru a ma inscrie in campania electorala, crezind, probabil, ca ma vor determina, prin "pasivitatea" lor, sa ii platesc pentru a-mi da semnatura, procedeu folosit de numerosi alti candidati in decursul vremii, acestia preferind, de trei ori, sa-l sprijine si sa-l voteze prima data, cca. 87 %, pe odiosul comunist Iliescu Ion si gasca lui de comunisti alogeni, dusmani declarati ai aspiratiilor poporului roman si, asta, dupa o revolutie anticomunista, soldata cu foarte multe victime si importante pagube materiale, evenimente inca necercetate si neelucidate de oamenii competenti, platiti de stat sa afle macar adevarul istoriei recente.
Si apoi cine ati fi vrut dvs. sa faca ceea ce ar fi facut orice alt popor care ar fi avut norocul si fericirea de a avea unul ca mine, care in loc sa-si vada linistit de viata, o viata in care, in afara de rusinea de a fi fost nascut si de a fi obligat sa traiesc in aceasta cloaca, aveam de toate, iar banii cistigati cinstit, pe stat, nici nu puteam sa-i cheltui de la o leafa la alta.
Intrucit dvs, nu ati facut inca nimic important pentru aceasta tara, in aceasta viata, nu cunoasteti tot ceea ce stiu eu despre semenii nostrii. Poate nu ati aflat nici ca ca 58,56% dintre locuitorii Romaniei sufera de diferite boli mintale, dupa cum scrie in buletinele statistice de specialitate, fiind una din cauzele pentru care a fost votat, cu 87 %, cel care le-a omorit copiii si nepotii, pe strada, in 1989, atunci cind acesti neprihaniti tineri incercau sa spele rusinea si lasitatea atitor generatii de palmieri. Apoi ar trebui sa va reamintesc despre cei 3,85 milioane de posesori de carnet comunist, de cei 7 milioane de membrii platitori de cotizatii la FDUS, de cei peste 10 milioane de UGSR-isti, cureaua de transmisie..., de milioanele de UTC-isti, de milioanele de pupincuristi si mincatori de cacat, de cei care aplaudau si raguseau la mitingurile comuniste,chiar si la cel din 21 decembrie '89, de cei care i-au aclamat si primit cu flori pe minerii care le omorau si schigiuiau tinerii si studentii, femeile si copii, toti deavalma, trecuti prin malaxorul unor viermi plini de o suprema ura fata de stiutorii de carte, cu opinii exprimate in libertatea si democratia pe care am reusit sa le-o oferim s.c.a. Astia ati vrea dvs. sa recunoasca diferenta dintre valoare si gunoi?
Si pentru ca ati afirmat ca nu eu ar trebui sa vorbesc de importanta faptelor mele, puse in practica atunci cind m-am hotarit sa va daruiesc libertate si dreptul de a deveni oameni adevarati, nu ai muncii, asa cum erati, cred ca ar fi fost util ca mai inainte de a da sfaturi sa cititi cartile scrise, de autori straini, despre revolutie, sa vedeti filmele care mi-au fost facute, tot de straini, care doreau sa-si informeze corect cetatenii, ziarele si revistele care au spus, chiar pe prima pagina, in editii de zeci de milioane de exemplare, ceea ce dvs. nu ati aflat nici macar acum, dar cu toate astea respingeti ceea ce nu puteti sau nu vreti sa intelegeti, poate si pentru ca incercati sa va raportati viata si faptele proprii in comparatie cu ale mele.

Citaţi-mi, vă rog, o singură persoană, care să confirme gradul dvoastră de şef al statului sau de comandant suprem al armatei ! Nu veţi găsi nici una ! Există, cred eu, o mare doză de veleitate în felul dvoastră de a stabili "faptele istorice", eliminând orice altă versiune care nu corespunde celei pe care doriţi să o impuneţi tuturor. Dacă nu aţi fi fost implicat în evenimente, aş mai fi înţeles. Dar din moment ce doriţi să vă impuneţi ca singurul personaj care a avut un rol semnificativ în evenimente, nu putem vorbi decât de simplă vanitate din partea dvoastră. Vă rog să nu mi-o luaţi în nume de rău, dar din cele afirmate de dvoastră de la bun început pe acest forum ar reieşi că aţi fi declanşat, condus şi finalizat Revoluţia de unul singur, în timp ce ceilalţi nu ar fi fost decât marionetele dvoastră cu care "operaţi" cursul istoriei ...

Eu stiu ca adevarul este cel mai suparator pe lume, dar nu este vina mea ca tot ceea ce am afirmat am facut si pot sa o dovedesc, cu probe inbatabile, de care, daca ati fi dorit, ati fi luat la cunostinta si singur, asta in cazul in care nu v-ar fi placut sa va balaciti in mocirla pestilentiala a paguboasei gloate ce se straduie de 17 ani sa distruga complet Romania.

În schimb, ceea ce spuneţi despre ordinele date de dvoastră personal, de eliminare a revoluţionarilor din C.C., este destul de grav. Nu doar ordinele în sine, dar şi faptul că le recunoaşteţi ca fiind date de dvoastră. Aceasta, pentru că în urma acestor ordine, primite şi executate, civili şi soldaţi au fost asasinaţi în noaptea aceea în C.C. Asumaţi aceste morţi ?
Iar dacă coroborăm ceea ce spuneţi cu alte elemente, totul se leagă : 1) primiţi ordine de la Guşe sau i le daţi în vederea eliminării revoluţionarilor din C.C. ; 2) dvoastră şi/sau col. Barbat execută ordinul ; 3) planul eşuează, pentru că Stănculescu nu aprobă acţiunea lui Guşe şi-l trimite pe colonelul Cernat (Şeful Batalionului de Gardă) să-i apere şi protejeze pe revoluţionarii din C.C. ameninţaţi de oamenii lui Guşe (printre care înţeleg că vă număraţi şi dvoastră, Dle Nica Leon). Colonelul Cernat ajunge şi restabileşte ordinea, după ce col. Rădulescu şi Nick Teodoreanu îi dezarmaseră deja pe autorii tentativei loviturii de stat, iar Dl. Nica Leon este arestat de Procuratura militară pentru acţiunile desfăşurate în timpul acestei tentative.

Vazind cit de tare ati luat-o pe aratura si cit de putine sinteti capabil sa pricepeti, imi este greu sa ma hotarasc daca ar fi cazul sa va mai raspund.
Poate doar in capul dvs. acest Stanculescu de care vorbiti era seful lui Guse. Va asigur ca ala cu piciorul in ghips nu era sef si nici nu putea fi, decit in cazul in care mai sustineti ca eu ar fi trebuit sa recunosc si sa respect dorinta dictatorului, care mai inainte de a se urca in elicopter i-a spus infirmului ca el va fi ministrul armatei. Habar nu aveti despre ceea ce scrieti si sustineti. In cazul in care aveti dubii nu inteleg ce va opreste sa sesizati organele abilitate? Dar fiti foarte atent cu cine va puneti, pentru ca sint neiertator, iar denuntarea calomnioasa este fapta penala inca!
In privinta col. Cernat, care atunci era doar maior, iar dupa a devenit general, va informez si, va rog sa-l intrebati, pentru ca inca mai traieste, cind a venit in cladire, ce a facut el si grupa sa acolo, ce ordine a primit de la mine, poate doar asa veti pricepe cit de strain sinteti de realitatea acelor evenimente.
Inchei prin a va intreba care sint meritele de care pomeniti in titlul "Merite si veleitati" si ce legatura exista intre adevarul acelor timpuri si modestia de care vorbiti.
Cit despre "veleitate" va asigur ca, daca m-ar fi contaminat, asi fi profitat in 1982, cind comunistii ma rugau sa accept sa ma inscriu macar in sindicat, iar daca acceptam m-ar fi pus presedintele sindicatului pe I.M.G.B., fabrica de peste 18.000 de salariati si pentru ca nu am acceptat nici macar un lucru atit de simplu, mi-au oferit pasapoarte si bilete de avion pentru a pleca in SUA, pe care, de asemenea, nu le-am acceptat, pentru ca atunci mai speram sa gasesc oameni, romani adevarati, cu care sa lupt pentru spalarea umilintei, lasitatii si rusinii atitor generatii,din dorinta de a elibera Romania, pe care vroiam sa o fac libera, demna, democratica si prospera. Din pacate, dupa cum imi dovediti, nu a fost sa fie si nu e vina mea. Eu sint impacat ca am facut tot ceea ce mi-a stat in pricepere si putere sa fac, pentru ca locuitorii acestei tari sa nu se mai complaca sa astepte candizi in "cireada ascultatoare" - expresie preluata din cartea Complotul Securitatii, impartasita noua de un cetatean strain.Nu mai comentez celelalte alegatii pentru ca am obosit, iar eu de dat minte inca nu mi-am propus inca, pentru ca stiu ca ea este o constanta pe pamintul care are insa populatia in continua crestere.

Lucrurile devin din ce în ce mai limpezi pentru mine. Nu ştiu dacă este cazul şi pentru ceilalţi participanţi la acest forum.

Încă o precizare, Dle Nica Leon : spuneţi că aveaţi de gând să eliminaţi pe revoluţionarii care "se gudurau pe lângă Iliescu, ca nişte vite" ... Aţi uitat poate că în noaptea de 23 spre 24 decembrie Iliescu se afla la MApN. Cei rămaşi în C.C. nu prea mai aveau deci pe lângă cine să se gudure... Ca urmare cei pe care doreaţi să-i eliminaţi nu erau alţii decât rivalii dvoastră, cei care nu vă recunoşteau ca lider şi care, drept urmare, vă jenau. Am impresia că încercaţi să faceţi istorie dintr-un simplu joc de orgolii personale în care aţi intrat la acel moment.

[Octavian Mihaescu]

Domnilor, individul aista, pare-se a fi paranoic! Fie cu iertare dar ori este bolnav, dar bolnav din acela rau de tot, ori baga strâmbe KGB-iste, misiune a dezbina.

Aruncati-i domne o diploma, o tinichea de rivulutioar, ingrasat-i paranoia.

Acum vad ca confisca si meritele lui Paul Goma, nebunie curata, ce sa mai ...