Sectorul CIVES
 
 

Caietele Revoluţiei nr. 6 (nr. 4/2006)

Forum:
Dedicat relatarilor, discutiilor si actiunilor legate de revolutia din decembrie 1989, confiscarea ei ulterioara si ascunderea urmelor si adevarului.

Moderator: Marius

Caietele Revoluţiei nr. 6 (nr. 4/2006)

Mesajde Marius » Sâm Ian 20, 2007 2:05 am

Acest număr al revistei publicate de Institutul Revoluţiei Române este consacrat evenimentelor din decembrie 1989 din judeţul Constanţa.

Găsim în această revistă o relatare despre revoluţia din Constanţa scrisă de profesor Nicolae Cuşa, unul dintre membrii Consiliului judeţean FSN constituit în decembrie 1989 la Constanţa. Relatarea este de fapt o retipărire a unui fragment din cartea „Momente ale revoluţiei din Decembrie 1989 la Constanţa. Aşa cum a fost”, apărută la Editura Muntenia, Constanţa 1995, carte care este şi recenzată în revistă. Deasemeni, mai găsim articolul „Agresiunea psihologică şi radioelectronică pe litoralul românesc” de prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, nişte „Repere documentare privind modul în care au acţionat efectivele centrului de scafandri” de căpitan-comandor Marian Moşneagu, articolul „Erori umane, victime colaterale” de colonel (r) Remus Macovei (acesta este şi titlul unei cărţi publicate de Remus Macovei în 2004 la Editura Confesion; bănuiesc că articolul reproduce o parte din cele publicate în carte), un „Tabel cu persoanele decedate, în Dobrogea, în perioada Revoluţiei din decembrie 1989” (decesele petrecîndu-se între 23 decembrie 1989 şi 2 ianuarie 1990), un articol al prof. univ. Marian Cojoc despre „Resorturi bibliografice despre revoluţia română din decembrie 1989 în Dobrogea”.

Separat de problema revoluţiei din Constanţa găsim un articol al conf. univ. Florian Anghel despre cum era privită România în Polonia, în anul 1989, şi rubrica „Din activitatea IRRD”. Activităţile IRR despre care sîntem informaţi sînt: apariţia cărţii profesorului Ioan Scurtu„Revoluţia română din decembrie 1989 în context internaţional” şi acţiunile de promovare a acestei cărţi, conferinţa-dezbatere „Revoluţia română din decembrie 1989 în manualele şcolare”, elaborarea de către Colegiul Naţional al IRR a unei iniţiative legislative pentru păstrarea întocmai a spaţiilor publice unde s-a desfăşurat revoluţia, întîlnirea dintre Ion Iliescu (preşedintele IRR) şi „un grup de premianţi ai concursurilor de cercetare istorică pentru tineret din Estonia, Germania, Letonia, Norvegia, Polonia, România, Rusia, Slovacia şi Slovenia, reuniţi în România pentru a participa la Academia de Vară a reţelei EUSTORY” şi conferinţa desfăşurată la Timişoara în colaborare cu Asociaţia „Memorialul Revoluţiei” şi Asociaţia „Victoria” despre Frontul Democratic Român. Totodată, e prezentat cazul unui tînăr mort la revoluţie şi îngropat la Galaţi, pe care familia vrea să-l reînhumeze la Cimitirul Eroilor Revoluţiei din Bucureşti.

Revoluţia din Dobrogea a început abia după ce Ceauşescu a fugit de la sediul CC, anume ştirea fugii lui Ceauşescu a scos oamenii în stradă (o problemă mai largă care ar trebui discutată este în ce măsură se mai poate numi revoluţie evenimentele petrecute DUPĂ fuga lui Ceauşescu - au avut realmente vreun rol în înlăturarea dictatorului?; dar să lăsăm discuţia asta pentru o altă temă). Oamenii au luat cu asalt Comitetul Judeţean PCR, fără să li se opună rezistenţă. Prim-secretarul PCR Mihai Marina personal a ajutat un demonstrant să se caţere în balconul Comitetului Judeţean PCR (pag. 5), dar mai apoi a fost agresat de demonstranţi. Dintre cei care intraseră în sediul PCR Constanţa + 2 militari (general Popa şi contraamiral Iordache) s-a alcătuit primul Consiliu judeţean FSN din 15 membri (pag. 9). Denumirea a fost preluată de la Bucureşti, şi s-a trimis un telex la Bucureşti pentru a fi recunoscuţi. În 23 decembrie, acest prim consiliu de 15 persoane a fost înlocuit de un nou consiliu de 27 persoane (pag. 13). Nu se explică clar de ce acest prim consiliu a fost înlocuit de al doilea consiliu. Comparînd listele membrilor, observ că mai bine de jumătate din membrii consiliului format la 22 decembrie, inclusiv conducătorul acestuia Cercel Lazăr, nu mai apar pe lista consiliului din 23 decembrie, în care conducerea a fost preluată de lt.-col. Maliciuc Ioan. Autorul articolului din "Caietele Revoluţiei" (Nicolae Cuşa) a fost însă în amîndouă consiliile.

În 24 decembrie iarăşi s-a schimbat conducerea judeţului. "Duminică 24 decembrie a fost ziua alegerilor democratice pentru Frontul Salvării Naţionale, în Constanţa", este exprimarea autorului. Adică s-a ţinut o şedinţă cu cei care mai erau prin jurul clădirii fostului comitet de partid şi s-au ales alţi conducători (o parte fuseseră şi în comitetele vechi), dar nici "alegerile" din 24 decembrie n-au fost definitive căci "ulterior CPFSN s-a mai îmbogăţit, s-a mai modificat prin cooptarea unor jurişti, arhitecţi, ingineri" (pag. 14-15). Criteriile de cooptare nu sînt explicate.

Numărul morţilor revoluţiei din Dobrogea este 25, conform tabelului publicat la pag. 54-56, sau 26, conform articolului lui Remus Macovei (pag. 35). Interesant că Remus Macovei este citat ca sursă pentru tabel (care este nesemnat). Nu se explică niciunde diferenţa dintre cele cele două estimări a numărului morţilor. Nu e o diferenţă mare, dar la pretenţiile de rigurozitate ştiinţifică pe care le are IRR era de aşteptat ca asemenea diferenţe să fie explicate. IRR nu pare să conştientizeze însă că rolul său ar fi tocmai lămurirea unor asemenea diferenţe între diferite surse bibliografice, nu doar republicarea unor articole despre revoluţie care au apărut anii precedenţi.

O opinie larg răspîndită în România este cea că împrejurările în care au murit oameni după 22 decembrie, în timpul luptei "antiteroriste", ar fi învăluite în mister. Tabelul morţilor revoluţiei din Constanţa infirmă asemenea aprecieri. Din cele 25 de persoane trecute în tabel, a căror moarte a survenit între 23 decembrie 1989 şi 2 ianuarie 1990, numai într-un singur caz (Pavel Gheorghe din Babadag) rubrica "cauza decesului" este necompletată. În celelalte 24 de cazuri se ştie de ce au murit oamenii respectivi, şi anume: eroare militară - 12 cazuri, încălcarea regulilor de pază - 4 cazuri, elicopter prăbuşit (doborît de UM 01459 Medgidia sau defecţiune tehnică) - 4 cazuri, refuz de a se supune controlului unei patrule militare - 2 cazuri (inclusiv un copil de 6 ani), nerespectare semnale patrulă militară - 1 caz, altercaţie şi comportament violent cu membrii patrulei - 1 caz.

Voi continua ulterior comentarea acestui număr din "Caietele Revoluţiei".
Marius
 
Mesaje: 949
Membru din: Dum Ian 09, 2005 5:52 am
Localitate: Timisoara

Înapoi la Revolutia din decembrie

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 22 vizitatori

cron
<<< Piata Universitatii 2009