Sectorul CIVES
 
 

Libertatea ca datorie- Petre Roman- comentata

Forum:
Dedicat relatarilor, discutiilor si actiunilor legate de revolutia din decembrie 1989, confiscarea ei ulterioara si ascunderea urmelor si adevarului.

Moderator: Marius

Libertatea ca datorie- Petre Roman- comentata

Mesajde Ioan Rosca » Mar Dec 11, 2007 10:00 pm

Am pus comentariul complet al cartii "Libertatea ca datorie" la adresa:
http://www.procesulcomunismului.com/mar ... coment.htm
Textul e interesant in ansamblu.
Voi selecta aici paragrafe legate de revolutia din decembrie.

In "Libertatea ca datorie", Petre Roman incearca sa se prezinte ca anticomunist si reformist (in contrast cu conservatorismul lui Ion Iliescu) pentru a justifica ruptura FSN1-FSN2 si apropierea aripii sale, "anticomuniste", de CDR.
Roman admite acum ca FSN a confiscat revolutia, deci ca noi am avut perfecta dreptate in Piata Universitatii. Dar nu recunoaste ca a gresit fatal, reprimindu-ne, pentru a-i apara pe Tovarasii sai de drum. De altfel, dincolo de citeva consideratii demagogice, nu adopta o platforma realmente justitiara, anti-securista, eliberatoare.
Se scuza aruncind vina pe comunistii din FSN , care l-au frinat, dar nu explica de ce nu a curatat intii sistemul, de activisti si securisti. Isi prezinta in schimb admirativ reforma distrugatoare - intr-o retorica tipica de economie politica, o propaganda cu sens inversat.
Se simte tot timpul ca pentru cei ca el, populatia poate fi supusa la experimente (interesante), intii pentru instalarea comunismului (pasiunea tatalului sau- pe care-l lauda fara rezerve pentru asta), apoi pentru instalarea capitalismului- tot cu multa hotarire, tot cu orice pret.
Pretinde ca a fost indepartat in 1991, cu ajutorul minerilor, din cauza valorii si curajului abordarii guvernului sau. Intregul lui discurs abunda de cinism, insolenta, omisiuni, minciuni, ipocrizii, vanitate gaunoasa.
Incepind cu imnul duios ridicat lui Valter Roman si pina la teza opozitiei intre FSN1-PSD si FSN2-PD (care avea sa duca la totala falsificare a spectrului politic) - ar fi o lectura delicios-odioasa, daca nu s-ar justifica un genocid economic iremediabil. L-am vazut de curind la televizor, ingrijorat de batrinii pe care i-a lasat fara o bucata de piine. Tupeul lui este inepuizabil.

Acest document face parte din raportul pregătit pentru Procuratura Militară, susţinând, alături de celelalte texte, concluziile editorialului "Prinsi in clestele FSN1-FSN2, cu concursul pseudo-opozitiei", aflat la adresa: http://www.piatauniversitatii.com/news/ ... nth=12.htm

Ioan Roşca, 11 decembrie 2007
Ultima oară modificat de Ioan Rosca pe Joi Dec 13, 2007 1:31 am, modificat de 3 ori în total.
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

1 Participare discreta la revolta strazii...

Mesajde Ioan Rosca » Mar Dec 11, 2007 10:07 pm

Petre Roman- Libertatea ca datorie- comentat de Ioan Rosca

1 [IR: Participare discreta la revolta strazii]

"eram [] un om [] care [] la 20 decembrie 1989, indignat pentru tot ce se intamplase la Timisoara, manios isi rupsese carnetul de partid" [IR: Daca a facut-o, şi-a asumat un risc. În eventualitatea intoarcerii roatei istoriei, ar fi trebuit să ceara altul nou.] [] Am vazut "scena originara" a caderii dictaturii lui Ceusescu la televizorul din cancelaria Politehnicii. [] Intr-un suflet m-am dus în Piata Palatului [] balconul era gol şi toate ferestrele inchise. Multimea insa nu voia să se risipeasca [] zarva pe care o faceau toate conversatiile individuale urca şi cobora în valuri. Cred ca multimea aceea se afla cuprinsa de o ciudata ameteala în faţă libertatii, intr-un amestec de exaltare şi de teama.[] Venisem cu multi acolo. Grupuri de tineri umpleau piata, schimbind informatii. De la unul dintre ei am aflat ca o parte dintre manifestanţi erau pe cale să inalte baricade pe bulevardul Magheru, în Piata Romana şi pe bulevardul Balcescu, în faţă Intercontinentalului. M-am intors acasa [] am pus pe mine sub sacou un pulover [] Apoi am coborat din nou în strada. [] Intreaga seara de 21, apoi toata nopatea dinspre 22 am strabatut strazile Bucurestilor în lung si-n lat. [IR: Le strabateau multi. Dar cine l-a vazut infruntind fortele de ordine?] [] Baraje erau cam peste tot, insa tinerii soldati care se aflau în dispozitiv pareau total dezorientati [] armata încă ezita. [] Dinspre Piata Universitatii se inalta un fum gros şi negru. [] Strazile erau blocate de vehicule rasturnate. Se auzea suieratul grenadelor lacrimogene şi toata lumea era leorca din cauza tunurilor cu apa. [] imediat ce o baricada era rupta alta se infiripa cativa metri mai incolo [] oamenii se puteau repede regrupa luand-o pe strazile laterale de langa Intercontinental. manifestanţii erau, cu totii, foarte tineri, studenti, chiar liceeni, carora li se adaugasera şi un numar de inevitabile elemente dubuioase.[] m-am trezit cuprins în virtejul multimii rasculate, plina de ura faţă de dictator, [] la doua noaptea m-am intors acasa, istovit murdar şi ud . [IR : Am redat relatarea, pentru eventuale verificari. Cu dl Roman, veridicitatea nu poate fi prezumata.] Am dormit patru ore iar dimineata, foarte devreme, m-am dus la Politehnica [] era o atmosfera bizara, aproape ireala. Decana şi secretarul de partid se aflau acolo, trasi la faţă [] nu stiau ce hotarire să ia. [] Am iesit din curtea Institutului, un grup de zece -doisprezece insi, intrand în coloana ce cobora dinspre Apaca spre Dambovita. Mai întâi am avansat rapid urcandu-ne intr-un camion şi fluturind steaguri tricolore din care se scosese prin decupare stema comunista, iar apoi am inaintat în marsul coloanei [] pe Calea Grivitei pînă la Calea Victoriei. Am sosit, o dată cu muncitorii veniti din diferitele colturi ale capitalei în Piata Palatului la o jumatate de ora inainte de fuga în elicopter a dictatorului, tocmai în momentul în care armata incepuse să fraternizeze cu poporul. []Astfel am apucat sa-l vad pe Ceausescu aparand o clipa pe vestitul, pentru el nefastul balcon [] am asistat la aparitia a trei elicoptere în formatie [] unul din ele s-a asezat pe acoperisul cladirii şi am vazut cum sase siluete s-au aplecat sa intre în el. Apoi elicopterul a decolat [] în piata, lumea incepuse să forteze usile Comitetului Central.
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

2 Salt brusc în trenul revolutiei

Mesajde Ioan Rosca » Mar Dec 11, 2007 10:10 pm

Petre Roman Libertatea ca datorie- comentat de Ioan Rosca

[IR : Salt brusc în trenul revolutiei, punind iute mina pe frina…]

"Noi cei de la Politehnica, am fost printre primii care am patruns. [] oamenii alergau de ici-colo prin sala de la intrare, deschideau usi din spatele carora apareau insi în costume gri şi cu cravata, cautind să se ascunda [] careva a spus aratindu-ma cu degetul : "Uite el e profesor, poate vorbi !" [] din balcon, am rostit aceste cateva cuvinte : "compatrioti! Ceausescu a fugit! Noi astazi proclamam abolirea dictaturii! noi astazi declaram ca de acum inainte puterea apartine poporului." [] ne-am retras în studioul pentru transmisii televizate în direct al dictatorului . Intentia era să alcatuim o prolamatie către tara. Am scris-o dintr-o rasuflare şi apoi am incercat să o transmitem, dar nu era nimeni capabil să puna în funcţiune aparatura. Am hotarat atunci cu totii să ne ducem la sediul Televiziunii [] Eram sapte persoane, inclusiv generalul Voinea, comandantul trupelor ramase în zona Pietei Palatului. În studioul 4 era o vanzoleala şi o zarva de neinchipuit. [] Am fost primiti cu entuziasm şi impinsi pe platou, unde eu am citit acea proclamatie redactata la sediul CC .[] Era imperios şi urgent ca vidul de putere să fie umplut cu orice pret. Dar cine s-o faca şi cum anume. Pe toate buzele circula un nume : cel al lui Iliescu. Se auzea de pretutindeni : "trebuie chemat Iliescu". Totii îi cunosteam trecutul de oponent dinauntru [IR : Era chemat un om care nu a facut niciodata nimic împotriva sistemului şi care nu a participat nici la revolutie. Mare lucru a fost Europa Libera! Sau poate… e vorba de altceva.] Il cunosteam bineinteles pe Ion Iliescu, care imi publicase doua dintre cartile de specialitate [] şi care statea uneori de vorba cu tatăl meu [IR : Ca între directori de edituri…vechi camarazi stalinisti ] era intr-adevar personalitatea - sau una dintre personalitatile- care parea cea mai apta şi cea mai potrivita să organizeze prima tranzitie [IR: Ce inseamna claustrarea în lumea Partidului ….] ţara avea nevoie de mentinerea legii şi ordine [IR : Asta a fost ciudata prioritate de start în toata tara: nu infruntarea securitatii şi preluarea puterii din miinile comunistilor. Instantaneu, gardienii puscariei se evaporasera sau chiar devenisera garanţii libertatii] cand trei sferturi de ora mai tarziu, a sosit IIiescu [] n-am observat imediat ambiguitatile care s-au strecurat în prima sa declaratie de la televiziune, cand a evocat un regim care- aceasta a fost expresia lui - "a pangarit idealurile comunismului". Iliescu vorbea ca un reformator al sistemului [] Credea pe atunci şi a continuat multa vreme să creada, mai mult sau mai putin fatis, ca regimul trebuie salvat, inlaturindu-i doar excesele şi disfuncţiile [] Cel pe care duhul popular l-a poreclit Ivan Ilici n-a fost niciodata altceva decat un perstroikist intarziat. [] Am ramas cu parerea de rau ca nu mi-am dat seama de asta din clipa aceea de inceput: as fi fost scutit mai apoi de multe erori [IR : Rezumind : Bucurestenii asalteaza CC şi Televiziunea şi alunga tiranul. Niste "auto-delegati" ai multimii revolutionare merg la Televiziune ca să anunte revoluţia anticomunista. Se gindesc sa-l cheme pe Iliescu. Acesta vine, ia cuvintul… şi puterea. revoluţia a fost deturnata. N-a fost să fie. Pe seara, noul stapin isi aduce echipa ]
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

3 Revoluţia a fost confiscata în acea noapte

Mesajde Ioan Rosca » Mar Dec 11, 2007 10:15 pm

Petre Roman Libertatea ca datorie- comentat de Ioan Rosca

[IR: revoluţia a fost confiscata în acea noapte, fără ca el sa-si da seama]

In după amiaza zilei de 22 decembrie, faceam parte din grupul de 20 de persoane care au participat, în sala Comitetului Central, sub gloante, la creerea Frontului Salvarii Nationale. [] şi acolo, în noaptea dintre 22 şi 23 decembrie 1989 a avut loc prima mare cotitura a revolutiei. Cand a prezentat aceasta intrunire la televiziune, Iliescu a facut apel la "Toti democratii din Romania", invintindu-i să participe la noua ordine în stat. Nu era insa decat o formula, o vorba în vint, o demagogie. Într-adevar, în seara aceea Iliescu a venit insotit de toata viitoarea sa echipa. Se aflau acolo, între altii, Silviu Brucan, Dan Martian şi Alexandru Barladeanu [] opoziţia lor nu era mai veche de cativa ani şi mai mult, ea nu viza regimul ca atare, ci numai forma pe care i-o daduse Ceausescu [IR: Cartea sa arata insa ca şi Roman se afla în exact aceeasi categorie ] erau şi ei, ca Iliescu, doar niste comunisti reformatori. Mai erau prezenti acolo trei militari printre care genralul Militaru. Singurii care proveneam nemijlocit din miscarea strazii eram Gelu Voican, Bogdan Teudoriu, Cazimir Ionescu şi cu mine. Eram putini faţă de o asemenea concentrare de fosti comunisti, cu atît mai mult cu cit erau politicieni deosebit de vicleni şi harsiiti de rele Pe cand ne mai aflam încă în sediul CC, ne-a fost anuntata venirea lui Gheorghe Apostol. L-am refuzat cu totii. [] La un moment dat a fost anuntata sosirea lui Corneliu Coposu. N-am avut timp sa schitez nici cea mai mica reacţie. Să plece au strigat, aproape simultan, Iliescu şi Birladeanu. Am tacut. Pentru mine, în fond un novice, nici macar n-a fost, pe moment un eveniment important [] eu nu stiam atunci mai nimic despre trecutul acestui "intrus" Abia mai tirziu am aflat cine era de fapt [] intransigenta lui şi fidelitatea faţă de principiile sale [] il costasera 17 ani de puscarie grea [] am fost în ceasul acela derutat, ca să nu zic tras pe sfoara, de Birladeanu şi de Iliescu. Ei fireste stiau cine era Corneliu Coposu, cit despre Birladeanu, el chiar fusese partas la acaesta crima politica.[] trebuie avut în minte fantastica spalare de creiere pe care o practicase sistematic, regimul comunist [] Pentru cineva care, cu exceptia anilor din Franta, nu cunoscusem alta realitate decit pe cea comunista, care nu stia din trecutul tarii decit ceea ce ne lasa sa aflam masluita istoriografie a regimului şi care nu se interesase pînă atunci de politica decit de departe, era imposibil să aiba o viziune veridica şi lucida asupra lucrurilor [] aidoma celor din generaţia mea, aveam intiparite în minte- şi fără indoiala mai port încă astfel de urme - cliseele cu care fusesem inoculat de la nastere. [] Acum sînt convins ca, exact în momentul acela, ceva din revoluţia romana a luat o turnura gresita, al carui pret l-am platit şi il mai platim şi azi. Reacţia lui Iliescu, a lui Birladeanu şi a lui Martian Dan era reacţia instinctiva a unor vechi activişti comunisti, care [] nu-l mai tolerau pe Ceausescu şi vrusesera să scape de el, dar acum incercau să zagazuiasca miscarea democratica între limite foarte stricte, compatibile, macar temporar, cu mentinerea structurilor comuniste fundamentale. Aceasta reacţie continea latent, consecinte extrem de grave. Reteza scurt ceea ce ar fi putut să fie marea sansa imediata a democraţiei în România [] n-am avut decit un soi de regim comunist "liberal" de tip gorbaciovist [] ceea ce s-a vazut limpede cu prilejul succesivelor descinderi ale minerilor şi cu desosebire cea din septembrie 1991, provocata de nostalgicii vechilor stari în momentul cand s-au simtit mai primejduiti S-a spus şi s-a scris adesea ca revoluţia romana a fost "confiscata". Cred ca expresia este în buna masura corecta. Înca din noaptea dintre 22 şi 23 decembrie 1989 miscarea de eliberare democratica s-a gasit inchisa în limite inguste, cele ale vechiului regim intrucitva modernizat. Iar puterea a fost monopolizata, sau macar puternic infiltrata de vechii comunisti a caror singura vointa era să dea regimului cazut, printr-o operatie pur "cosmetica" aparenta de legitimitate pe care nebunia lui Ceausescu il facuse să o piarda. [IR : O marturie importanta, făcută de un prim ministru care a ordonat eradicarea Pietei Universitatii- pentru ca afirma exact ce recunoaste el aici, dar, spre deosebire de el, nu a vrut să lase ţara intr-o asemenea capcana. Aceste revelatii şi consideratii surprinzatoare, facute în 1994, anuntau re-conversia lui Roman, incercind să arunce o lumina favorabila asupra guvernarii sale, explicind darimarea sa de furia multimii saracite şi inselate- ca pe o acţiune a fortelor comuniste conservatoare. Ea pregatea apropierea (capturarea) Conventiei Democratice - de aceea probabil este evocat ipocrit-concesiv episodul alungarii lui Coposu (pentru a se trece mai usor peste acel antologic "Ei s-au demascat !" din 19 februarie 1990). Chiar daca "divortul" dintre cele doua aripi FSN nu a fost doar o manevra inteligenta, ne este greu să simpatizam vreuna din parti. O fi fost aripa Iliescu atrasa de protecţia nomenclaturii prin continuitatea sistemului, dar activitatea aripei Roman, de convertire a aceleiasi nomenclaturi în patronat, prin distrugerea economiei şi saracirea populatiei - ni se pare şi mai nefasta. S-a aliat opoziţia "democratica" cu aripa Roman numai pentru ca a arborat flamura anticomunismului? ] în ceea ce priveste procesul, apoi executarea lui Ceausescu [] nu am fost nici consultat, nici implicat. [] cred insa ca existau toate motivele pentru ca Ceusescu şi sotia lui să fie executati. [] putea oricand să survina o rasturnare a situatiei, iar dictatorul, fiind încă în viata, reprezenta o primejdie grava."
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

4 Un dialog cu Petru Creţia- extras1

Mesajde Ioan Rosca » Mie Dec 12, 2007 12:53 am

[IR: Un dialog cu Petru Creţia, din pacate]

Petru Creţia: Mulţi se vor întreba de ce tocmai cu mine. Vă propun să lăsăm acest lucru fără alt răspuns decât acela care va rezulta din însuşi conţinutul convorbirii noastre. [IR: Raspunsul care va rezulta este penibil pentru dl Cretia şi simptomatic pentru o intreaga generatie de intelectuali subcomunisti] Cu precizarea că aici nu se află în joc nici persoanele noastre ca atare, nici alt interes decât acela pentru adevăr. Am acceptat propunerea dumneavoastră, ştiind că, alături de datoria către libertate, aceasta este datoria dumneavoastră cea mai înaltă. Dacă n-aş şti că o iubiţi cât şi mine, nu ne-am afla acum împreună. Mi-aţi sugerat să fiu "inchizitorul" dumneavostră, o predispoziţie care mă onorează, dar căreia nu am intenţia să-i dau curs. Inchizitorul este o instanţă represivă care aspiră să ardă pe rug pe toţi cei care derogă de la o dogmă. Eu nu vreau să-mi asum alt rol decât acela de a da glas nedumeririlor îndoielilor şi suspiciunilor care circulă, în ceea ce vă priveşte în largul opiniei publice (pe care eu nu le împărtăşesc în totalitatea lor). Cineva trebuie să o facă, pentru că este în joc ceva mai mult decât statutul sau viitorul dumneavoastră politic. Eu vă consider un om dedicat democraţiei, reformei, modernizării, integrării în Europa, eliminării tuturor reziduurilor vechii ordini totalitare, iar la buna mea credinţă sunt convins că veţi răspunde cu bună credinţă. Voi fi silit însă să procedez cu o francheţe care, pe alocuri, va friza brutalitatea. La rândul dumneavostră, veţi reacţiona aşa cum vă cere conştiinţa. [IR: Aceasta introducere uluitoare, este reprezentativa pentru evaziunea faţă de realitate, pe care si-au permis-o intelectualii romani în 1990. Cum nici inainte nu-si prea facusera datoria de luminare a multimii domesticite de propaganda şi de intetire a jarului demnitatii- e imposibil sa le gasesti scuze]

Petre Roman: Vă stau la dispoziţie.
PC: În momentul prăbuşirii lui Ceauşescu, eraţi ceea ce foarte bine spuneţi în cartea aceasta, care este o confesiune: din punct de vedere politic, nimeni. Era în noaptea de 21-22 decembrie, v-aţi aflat printre cei care au pătruns în sediul Comitetului Central. [IR: Sa fie doar o neatentie? Roman nici nu pretinde ca a "patruns" inainte ca dictatorul sa fuga şi revolutionarii sa deschida usile ] În ziua de 26 decembrie, Ion Iliescu vă numea prim-ministru al guvernului provizoriu. Cum vă explicaţi şi cum puteţi explica naţiunii acest lucru?

PR: Cred că motivele pentru care domnul Iliescu a făcut această propunere erau trei: [] - primul ar fi acela că veneam din stradă. Cu alte cuvinte, eram o persoană incontestabilă a ridicării de mase, a celor care înfond au dus la fuga lui Ceauşescu şi, de aici, la prăbuşirea regimului de dicatură. [IR: în sensul în care mai erau legitime citeva zeci de mii de persoane, majoritatea neprovenind din pepiniera de lux a partidului. Maniera în care-si aroga legitimitate revolutionara este contrazisa flagrant de ceea ce a facut după ce s-a vazut protapit la putere de Iliescu: a zdrobit, tot anul 1990, lupta dusa, în strada, de revolutionarii din decembrie, împotriva confiscarii revolutiei. Dar Dl Cretia, nu pare constient sau framintat de asta ] Al doilea motiv era acela că aveam o anumită - să-i spunem -notorietate culturală, în sensul platformei mele ştiinţifice. Deci, studii de doctorat în Vest, în Franţa, la un nivel ridicat, activitate ştiinţifică recunoscută în ţară dar şi în străinătate şi, câţiva ani, şef al Catedrei de hidraulică şi maşini hidraulice - una dintre cele mai mari din Politehnică şi care reclama o anumită capacitate de organizare - cunoscută ca fiind cu rezultate bune, deci cu o anumită eficienţă. [IR: A doua speculatie insolenta. Din respect pentru profesionalism şi-a batut joc dl Roman de elita intelectuala opozanta în 1990 (printre care erau multi experti mai valorosi şi mai curati ca el) asmutind împotriva ei multimea inselata?. ] Şi al treilea motiv, acela că, provenind din familia pe care am descris-o cu suficiente detalii în carte, corespundeam imaginii pe care şi-o făcea el despre reformarea regimului comunist. Într-adevăr, domnul Iliescu îl cunoscuse pe tata ca pe un om cu profunde convingeri umaniste, dar în interiorul comunismului sau cel puţin aproape de comunism şi totodată ca pe un om care a contestat vehement din interior acest regim, adică în fond ruperea totală a regimului de idealurile cu care pornise la drum. [IR : Minciuna şi nerusinare crasa. E ciudat ca dl Cretia, cunoscator al istoriei PCR, nu a amendat-o] Revenind la primul motiv, se poate spune că prezenţa mea ca prim-ministru dădea o anumită garanţie şi pentru Vest. [IR: De ce? Ce forte din Vest il sutineau pe necunoscutul -noua -Petre Roman?]

- vezi extras 2, consistent la Revolutia din decembrie
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

5 Eroul Valter Roman

Mesajde Ioan Rosca » Mie Dec 12, 2007 1:15 am

Petre Roman Libertatea ca datorie- comentat de Ioan Rosca
[IR : Eroul Valter Roman]

"M-am născut în Bucuresti, la 22 iulie 1946, chiar în anul instalării confuze a regimului comunist în România. [IR : Aşa cum se cade, găsim cheia falsificării -prin omisiune- chiar la începutul primului portativ]. Tatăl meu, Valter, care, după războiul civil din Spania, şi-a găsit adapost întâi la Paris şi apoi la Moscova, revenise în România cu un an în urmă în rindurile diviziei "Horia Cloşca şi Crişan". Legendara divizie fusese constituită în 1945, în Uniunea Sovietică, din foştii prizonieri români de la Stalingrad care se raliasera trupelor sovietice după actul de la 23 August .[] Mama mea, Hortensia, spaniolă, se refugiase şi ea după războiul civil în Uniunea Sovietica, împreună cu tata şi reveniseră la Bucureşti în 1945. La începutul lui 1946 a venit în ţară, via Marea Neagră şi Constanţa, bunica mea după mama, de origine bască[] împreună cu vărul meu Raul [] fugiseră din lagarul de refugiati din sudul Franţei şi se stabiliseră în Romania, unde locuiau împreună cu noi.[] Starea familiei s-a îmbunătăţit mult odată cu avansarea tatii la gradul de general, spre finele lui 1948. După prima epurare ordonată de Stalin împotriva interbrigadiştilor din Spania tata a fost scos din armată şi a devenit ministru al Poştelor, în 1950. Dar, la a doua operaţiune de epurare, lucrurile au luat o întorsatură ce putea fi tragică.[] în decembrie 1952 tata a fost arestat şi anchetat vreme de aproape 3 luni [] Din fericire, tata a revenit acasa. [] după numirea ca director al Editurii Politice în 1954, tata a primit o munca care i-a produs multe satisfacţii.[] Mama avea o personalitate puternică. Din trecutul ei de militantă republicană păstrase o înţelegere cuprinzătoare a istoriei acestui veac [] după ce a lucrat o vreme la Ministerul de externe, a condus timp de mai bine de 20 de ani redacţia de emisiuni pentru străinatate a postului de radio Bucureşti. [IR: Exact familia care trebuia să educe primul prim ministru al României postcomuniste]".

" Imi aduc aminte că în 1954, având eu 8 ani, m-am strecurat noaptea cu câţiva băieţi în sediul statului major al trupelor sovietice, care se afla în vecinatatea noastră şi am şterpelit de acolo un stoc de panglici de filme. A doua zi, după o anchetă grabită, un ofiţer al armatei Roşii a venit să se plângă acasă la noi. Tata i-a răspuns râzând: "Dacă un puşti de 8 ani poate pătrunde la voi ca la el acasă şi să ia de acolo ce vrea, atunci e mai mult problema vostra decât a copiilor.[IR Cine-şi permitea atunci astfel de dialoguri?]. [] Cînd am împlinit zece ani, şcoala cu limba de predare rusă a devenit cunoscutul liceu Petru Groza. Nu era "scoala nomenclaturii române", cum a fost denumită, în chip interesat, de ziare occidentale. Era pur şi simplu şcoala unde predau atunci cei mai buni profesori din Bucureşti şi care tocmai de acceea era ticsită cu copiii cadrelor de partid şi ai ofiţerilor superiori ai noii armate". [] în 1963, la 17 ani, am intrat [] la Institutul politehnic din Bucureşti unde am hotărât foarte curand să mă specializez în hidrotehnică.[] an de an urcam în clasamentul institutului. Mă simţeam bine, aveam viitorul înaintea mea, iar fetele nu ramîneau insensibile la atâtea frumoase însuşiri.[] Din punct de vedere politic eram tot aşa; nicidecum un răzvrătit. [] Ca mulţi dintre tinerii din generaţia mea eram convins de "superioritatea pe termen lung" [] a comunismului faţă de capitalism, însă fără să fiu un fanatic al acestei idei." [IR: Acest om, care a trăit în altă Românie ca vitimele comunismului, nu avea cum să le înţeleagă. ]
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

6 Un "patriot" roman a facut pui

Mesajde Ioan Rosca » Mie Dec 12, 2007 1:28 am

Petre Roman Libertatea ca datorie- comentat de Ioan Rosca
[IR: Un "patriot" roman a facut pui …]

"Valter Roman s-a nascut în 1913 la Oradea [] De mic copil a fost crescut în cultul României şi a vredniciei neamului ei. Tata a fost pînă în adincul fiintei sale patriot roman. [] tata adunindu-ne [] în salon ca să cante, acompaniindu-se cu vioara lui neagra Hora Unirii, intr-o vreme cand era interzisa de stalinisti, cat de ciudat ar putea să para (si putini ma vor crede) nu-mi amintesc ca tata să fi vorbit vreodata în faţă noastra despre originea lui evreiasca. Cred ca era crestin ortodox, la fel ca mama lui, o romanca. Am aflat destul de tirziu ca nu Roman era adevaratul lui nume, şi ca se chema în realitate Ernst Neulander. " [IR : Intr-adevar, nu-l poate crede nimeni. Ne putem doar mira de un asemenea tupeu. Cum insa, fiecare om cu origine mixta e liber sa-si afirme etnia conform constiintei, retinem ca Roman nu se considera evreu, deci a-l denunta nu poate fi considerat antisemitism] [] Contrar celor scrise de anumiti ziaristi sau chiar istorici, strabunicul meu dinspre tata n-a fost Rabin. Singura fotografie pe care o am il arata în uniforma de ofiter de jandarmerie a Imperiului austro-ungar . [] Cat despre bunicul meu, după ce a fost o vreme funcţionar la primaria din Oradea, a devenit, în chipul cel mai prozaic, funcţionar la o banca. [] "

"Tata a devenit membru al partidului comunist [] prin 1933, imediat după ajungerea la putere a nazismului. Fusese martor la ascensiunea acestuia la Brno, ca student la Deutsche Technische Hochshule, unde tatăl sau il trimisese să faca studiile de inginerie. [] în urma unui denunt a fost arestat de Siguranta în 1934, la Oradea, împreună cu 15 dintre tovarasii lui, pentru "simpatii comuniste". L-au torturat [] a fost singurul care n-a vorbit. Iar în ziua fixata pentru proces a evadat şi s-a refugiat în Franta [IR: Macar se evada usor în vremea aceea] în timpul Frontului Popular [] a fost în perioada acesta un foarte productiv ziarist politic, calitate în care a fondat şi a redactat aproape singur sapte ziare ale emigratiei romane. Titlurile lor apar intr-o colecţie de articole pe care a publicat-o în 1971 [] Franta era asadar pentru tatăl meu [] un reper simbolic. [] în iulie 1936 Franco declaseaza razboiul civil.[] Dindu-se drept un oarecare Santiago Arogo care se intoarce în Sevilla la familia lui, traverseaza fontiera cu trenul, în octombrie [1936] şi devine comandant al unitatii romane de artilerie atasata celei de a 11-a brigazi internationale Venceremos. [] Adevrata legenda a tatalui meu de atunci dateaza. [] în Spania, cum am putut să constat chiar personal, el este considerat şi astazi un erou . Din frageda copilarie am trait în cultul pentru combatantii brigazilor internationale din Spania. Nimeni nu mai tagaduieste astazi ca, desi devotati Uniunii Sovietice "interbrigadistii" luptau pentru cu totul altceva decit pentru comunism. Luptau pentru libertate şi pentru justitie sociala. [IR : Nimeni- din anturajul comunist intern şi extern- din care domnul Roman nu pare să fi evadat. În alte medii, "lupta pentru libertate" a "unitatilor romane" organizate de KGB, se numeste aventurism sau chiar tradare] .Desi grav ranit intr-un plaman [] tata a fost unul dintre ultimii interbrigadisti care au plecat din Spania, în 1939. [] desi disciplina comunistă l-a constrins să le aprobe pe moment, executiile lui Rikov, Rakovvski şi mai ales cea a lui Buharin - au fost pentru el o prima fisura în crezul lui faţă de comunismul rus. [IR: Cam putin despre un subiect captivant: macelarirea KGB a luptatorilor pentru justitie sociala]. Întors la Paris în 1939, lucreaza o vreme la "Ce soir", cotidianul comunist de după amiaza. [] Apoi, fiind exclusa pentru el orice idee de intoarcere în România []se duce la Moscova.[IR: să "combata" stalinismul, aflat în faza atroce - de genocid, şi suprimare a membrilor de partid (inclusiv a luptatorilor din Spania…). Te ia cu fiori cînd te gindesti ce-o fi facut Valter Roman atunci, acolo…] Nu prea am multe informatii despre perioada sederii lui în URSS. Stiu doar ca a lucrat, ca inginer, la proiectul unei locomotive electrice sovietice şi ca, în urma acestei activitati a primit o decoratie, pe care o pastrez şi acum. Mai stiu ca a pus pe picioare şi a insufletit un post de radio romanesc "liber" refuzind sa-l afilieze Kominternului din ratiuni de independenta nationala. [IR: Ce versatilitate: student, inculpat, ziarist, comandant de brigada de artilerie, inginer inventator, redactor radio. Plus alte preocupari, discrete. Şi era doar inceputul. Cel mai tare, e modul cum patriotul international Valter Roman, camuflat în redactor al postului de radio Moscova (care trebuia să demoralizeze armata romana- dusmana), isi conserva totusi independenta faţă de Komintern..] S-a afirmat în presa occidentala ca tatăl meu a fost "unul dintre inaltii responsabili romani ai Kominternului". Totusi un tanar istoric francez, Christian Duplan, care pregateste o carte asupra acestui subiect, mi-a confirmat nu de mult ca n-a gasit nici o urma a numelui "Roman" în arhivele de la Moscova a acestei organizatii [IR: Iata un argument ridicol, pentru cine poate interpreta biografia prezentata sumar. Oare daca altii ar gasi dovezile respective, ar renunta domnul Roman la admiraţia pentru tatăl sau?]

" La formarea diviziei "Horia, Closca şi Crisan" în Uniunea Sovietica, după 23 august 1944, având recunoscuta calitatea sa de militar cu gradul de maior în armata republicana spaniola, tata a fost integrat cu gradul de locotenent-colonel[]. Cand s-a intors în ţară după 1945, tata a ramas simplu militar, apoi a strabatut toata ierarhia pînă la gradul de general-maior. [IR: Interesanta cariera militara! Ziaristul travestit în turistul Arogo devine "maior", iar acesta… locotenent- colonelul Roman, trimis cu Armata Rosie - care ne-a eliberat de atitia dusmani (deportati în Siberia) . Nu e de mirare ca, ajuns la Bucureşti - va fi avansat general. Toate acestea- spuse fără jena, admirativ…] Funcţia lui de Sef al Departamentului de invatamint de la statul major al Armatei, inceputa la sfirsitul lui 1948 a detinut-o foarte putin: peste un an şi jumatate a fost definitiv scos din cadrele armatei [IR : S-au facut multe în acea perioada; fiecare zi a contat în decapitarea armatei romane. Noii "ofiteri" trebuind educati comunist- cred ca domnul Roman a muncit mult] şi numit intr-un post cu caracter pur tehnic, acela de ministru al Postei şi Telecomunicatiilor. [IR: Omul potrivit, la locul potrivit. Oare ce "tehnica" o fi pus la bataie tovarasul ministru?]. De fapt comunistii din tara, cum li se spunea, dintre care multi nu fusesera niciodata pe front, preluasera puterea inauntrul aparatului de partid şi incepeau sa-i indeparteze pe rind din centrele de decizie, pe cei care, asemenea tatalui meu, fusesera prea implicati în conflictele internationale şi dobandisera o reputatie sau o glorie de care ei erau lipsiti. [IR: Este vorba de cunoscuta lupta pentru putere dintre facţiunile PCR interna şi externa. Nu vad cum se poate mindri domnul Roman ca tatăl sau a apartinut ramurii KGB, aduse de Armata Rosie. Şi nici de ce nu s-a intrebat cu ce pret a scapat epurarii, cînd s-a intors acasa din scurtul arest? ] În 1953, după moartea lui Stalin [] marginalizat de partid devenea bibliotecar apoi vicepresedinte al unei societati pentru difuzarea culturii, dotata cu o mica editura. [] Aceasta inlaturare dezminte radical calomnia [] potrivit careia tatăl meu ar fi fost "fondatorul Securitatii"! Toti romanii stiu ca politia politica a regimului n-a ajuns să aiba adevarata ei funcţie şi adevarata ei amploare decit la inceputul anilor saptezeci, cînd e imposibil de înţeles cum ar fi putut Ceusescu să incredinteze o asemenea responsabilitate, care presupunea din partea lui o incredere absoluta, unui om care fusese eliminat din cercurile de sus a puterii de mai bine de cinsprezece ani [IR : Daca aceasta "argumentatie" ar fi fost numai gaunoasa, treaca -mearga. Dar fraza subliniata este absolut inadmisibila. Daca domnul Roman credea sau sustinea inca, în 1994, ca securitatea a devenit represiva prin 1970- enormitate pe care putini ar mai putea-o rosti, atunci cum şi-a permis să uzurpe revoluţia din decembrie ca să decida - ca prim ministru - cum se face dreptate fostelor victime ale comunismului? Vazuta din acest unghi decizia luata atunci- ca arhivele să fie incuiate, apare în cea mai monstruoasa lumina] [] încă din 1954-1955 [] intelesese ca din punct de vedere politic, nu mai avea să joace niciodata un rol important în Romania. A inceput atunci pentru el un fel de " a doua cariera" [] acea de popularizare a stiintei [IR: Numai a doua? Fostul student-activist-detinut-ziarist-maior-publicist-inventator-colonel-general-ministru avea încă multe de spus] devenit unul dinte specialistii în energia nucleara şi a problemelor revoluţiei "tehnico-stiintifice" [] n-a mai participat la viata politica a tarii decit episodic pentru a aduce servicii în citeva prilejuri determinate".

"Astfel în 1956, cînd a avut loc insurecţia de la Budapesta, a fost insarcinat de Gheoghiu -Dej să se duca la Budapesta pentru a-l convinge pe Imre Nagy, pe care-l cunoscuse bine la Moscova, să paraseasca ambasada Iugoslava, unde se adapostise împreună cu guvernul sau şi să se refugieze la Bucuresti. Se stie ce s-a petrecut, la presiunile lui Hrusciov şi a armatei Rosii, Gh Dej l-a predat citeva saptamini mai tirziu sovieticilor, care l-au dat pe mina ungurilor, care la rindul lor, după un simulacru de proces, l-au spinzurat. Tata fusese tradat, fireste, n-ar fi acceptat niciodata asemenea misiune daca ar fi stiut rezultatul ei [IR : O noua mostra de nerusinare-candida. Va să zica, cel folosit pentru a-i atrage pe conducatorii revoluţiei maghiare intr-o cursa mortala (ceea ce arata cit de "speciale" erau serviciile pe care le putea presta)… a fost victima tradarii, nu autorul ei! ] Pastrez vreo suta de pagini din memoriile lui, pe care o să le public candva, în care povesteste tot acest joc de minciuni şi de inselatorii, împotriva carora, în calitatea lui de militar comunist, nu li se putea pentru moment impotrivi [IR: Momentul nu a mai venit şi nu cred ca va veni nici momentul publicarii marturiilor. În definitiv erau o explicatie intima pentru fiul sau: ca să nu i se zdrunciune admiraţia şi intelegerea. ] a fost victima faimosului centralism democratic.[] nu aveai de ales decat între moarte, exil sau tacere [IR: în cazul lui Valter Roman exilul fiind fără probleme, de ce o fi ales tacerea?] n-a avut niciodata ambitia puterii. Era mai curand o mare constiinta revolutionara, un romantic al unei utopii, un supravietuitor al perioade eroice pe care numai cei lipsiti de cultura istorica sau numai trepadusi oportunisti ai oricarei puteri n-au cum s-o inteleaga şi s-o onoreze. Slujitorii interesati şi puri ai unui ideal nu sînt justitiabili de degradarile istorice pe care le-a suferit idealul lor. [IR: în numele milioanelor de "trepadusi" romani, distrusi pentru ca aveau alte idealuri decit banda tatalui sau, il previn pe domnul Roman ca, pentru ca a acoperit aceste crime şi după 1989, a devenit justitiabil chiar el.]

"Totusi, pentru ca în 1958 Valter Roman a fost unul dintre primii sustinatori ai politicii de "nationalizare" a comunismului promovata de Gheorghiu Dej, tatăl meu a fost integrat de Ceausescu în 1965 în Comitetul Central, organism consultativ a carui putere era pur simbolica. [IR: Oportunismul se mosteneste şi produce -iata- o definitie inedita a Comitetului Central.] şi astfel s-a aflat printre cei care-l inconjurau pe Ceausescu în momentul proclamatiei sale, în august 1968, împotriva interventiei sovietice în Cehoslovacia.[] Numit în 1954 director al Editurii politice, în principiu o editura a Partidului, a facut din ea incetul cu incetul, o editura deschisa marilor idei ale lumii. [IR : Urmeaza o lauda pentru editarea colecţiei Idei Contemporane, etc. ] "In 1974, pe cînd urma să ma casatoresc cu Mioara, pe care tata o cunostea de cînd avea 8 ani [] fusese deja avertizata (fireste nu în mod oficial) ca o dată casatorita cu mine, nu va mai putea fi niciodata ziarista de frunte, acreditata să ia interviuri celor mai importanti lideri ai lumii arabe [IR:??]. [] în anii 70 s-a asternut pe scrisul unei carti [] din care pastrez citeva sute de pagini pregatitoare. [] Voia să fie cronica, minut cu minut, a lui 23 August 1944. [] se straduia sa-i reabiliteze pe oamenii împotriva carora luptase, ca de pilda pe Iuliu Maniu [] a declarat în public, în mai multe rinduri ca procesul lui Maniu, condamnat pe viata în 1947, a fost o nedreptate şi a calificat drept "masluite" alegerile din noiembrie 1946 [IR: cînd o fi aflat Valter Roman toate acestea? Poate chiar atunci, după 1945, cind, ca sef militar comunist, trebuie să fi participat la batalia pentru eliminarea putregaiului burgez în cine stie ce misiuni speciale- pe care probabil, nu le-a povestit şi familiei. Speranta- e în arhive.] [] Iar Corneliu Coposu, seful de azi al PNTCD, m-a incredintat nu de mult [IR: Probabil după ce Roman s-a rupt de Iliescu, ca să ocupe "culoarul" anticomunist] ca felul în care Valter Roman a cercetat sirul acela de evenimente hotaritoare pentru istoria noastra, 23 August, a fost temeinic, scrupulos şi lipsit de prejudecati. Dincolo de divergentele nostre trecute şi prezente, îi sînt recunoscator pentru faptul ca i-a atestat lui Valter Roman o cinste fără pata. [IR: să fi fost domnul Coposu atît de sensibil la orice pledoarie pentru Iuliu Maniu, fie ea şi gasita în hirtiiile dintr-un sertar Rosu, încît să faca astfel de declaratii socante? Sau ne aflam în faţă unei noi obraznicii, din partea celui care spusese, la 19 februarie 1990, acel "ei s-au demascat!", "salvindu-l" pe domnul Coposu- cu tancul- de furia trupelor trimise de FSN?] Considera ca toate statele comuniste trebuie democratizate. ceea ce de altfel şi scrisese [] în stilul lui Gorbaciov, dar mult inainte de a aparea Perestroika [IR : Nu ne ofera vreun citat. În schimb, în nota de subsol ne spune ca titlurile cartilor lui sînt semnificative: "Probleme globale ale omenirii", "Echilibru şi dezechilibru", "Limite sau cotitura"." Speram ca în cartile respective sînt şi consideratii mai elocvente] Valter Roman a ramas pînă la moartea lui- cum poate marturisi oricine l-a cunoscut- un comunist sincer, cu convingeri adinci, aproapre de neclintit. [] Aceasta fidelitate faţă de sine este fără indoiala una dintre cele mai inalte lecţii pe care mi le-a dat tatăl meu. [IR Asta a şi dovedit domnul Roman: o fidelitate profunda faţă de propriile interese, care s-a tradus insa în exterior… printr-un oportunism cras. De la tinarul tehnician comunist trimis la Paris, la uzurpatorul revoluţiei anticomuniste şi aparatorul energic al nomenclaturii, de aici la dispecerul intransigent al saracirii maselor populare, apoi la aliatul principal al fortelor schimbarii… ca să revina acum în postura de sprijinitor al pensionarilor… pe care guvernarile lui i-au lasat fără piine. Un actor-aventurier aproape fascinant, fără alta busola decit iubirea faţă de el insusi- care va trebui totusi judecat. ]
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

7 Puiul tatii se emancipeaza

Mesajde Ioan Rosca » Mie Dec 12, 2007 1:33 am

Petre Roman Libertatea ca datorie- comentat de Ioan Rosca
[IR : Puiul tatii se emancipeaza]

" Pentru a ma rasplati pentru ca terminasem Politehnica pe primul loc al promotiei mele, tatăl meu mi-a daruit un bilet de tren, ceva bani şi o recomandare către unul dintre cei mai buni priteni ai lui din Franta, Paul Richard, alaturi de care luptase în razboiul din Spania şi la care se convenise ca voi locui.[] În casa în care m-am instalat asadar ma aflam în inima cartierului latin. Mai'68 se repeta aproape clipa de clipa. Prietenul tatalui meu era un comunist de tip traditional, nu tocmai marxist, dar totusi fidel principiilor marxiste şi membru al partitului comunist francez. [] Marxismul meu, care în vremea aceea, trebuie să recunosc, era foarte conformist, a inceput, fără sa-mi dau bine seama, să fie totodata zdrunciunat şi imbogatit.[] Cu doi ani mai tirziu, mai exact la 16 decembrie 1970, m-am intors în Franta, de dată aceasta la Toulouse, pentru a-mi continua studiile. [] Eram pe atunci aproape singurul student venit din est.[] Au fost ani minunati. La inceput nu dispuneam decit de bursa mea de studii, acordata de statul roman [] N-a trecut insa multa vreme şi mi-am luat licenta, apoi doctoratul de stat, devenind simultan, asistent la Institutul politehnic din Toulouse, la celebra scoala superioara de aeronautica şi la Universitatea Paul Sebatier . [IR: Ce deschise sînt portile, pentru unii. Nici nu apuca să bata.] După intoarecerea mea la Bucuresti, în 1974, am suferit mult de absenta libertatilor şi discutiilor neingradite."

"E drept ca regimul comunist, devenit atît de grotesc în ultimii lui ani, n-a fost intotdeauna asa. Era un aliaj comun tuturor utopiilor de naivitate şi cinism. [] Faimosul şi nefastul Canal [] fusese abandonat, nu inainte ca acolo să fi pierit [] sute de mii de oameni, unii opozanţi altii fără nici o vina. [] Procesul şi executarea lui Lucretiu Patarascanu au fost totusi o exceptie. România nu a cunoscut acele mari procese publice de tip stalinist în care vechii militanţi comunisti, zdrobiti de interogatorii, marturiseau ca fusesera tradatori şi spioni. Represiunea lor lua la noi forme la fel de crude, dar mai viclene[] iar Dej, facand un gest larg şi în buna masura demagogic i-a eliberat în 1964 pe toti detinutii politici stiind bine ca-i poate controla şi face inofensivi. Ca om care am intrat în Politehnica în 1963 pot să certific ca pentru o cariera stiintifica, era de ajuns meritul, şi numai el. [] Apartin acelui prim val de studenti care [] fusesera "sfatuiti" să se inscrie în PCR. Ceea ce am şi facut în 1965 [] nu pentru ca as fi constrins.[] Ca şi Gheorghiu Dej inaintea lui, Ceusescu avea mare grija să nu faca martiri. Represiunea fizica a fost, în cadrul acestui sistem, un fenomen de exceptie, un exemplu dat din cînd în cînd pentru a-i speria pe eventualii opozanţi.[IR: Frază absolut inadmisibilă. Domnul Roman nu pare să fi cunoscut România din afara cercului nomenclaturii de partid: veterani şi odrasle] ce am facut eu personal pentru a ma impotrivi? Voi răspunde fără ocol că n-am făcut nimic manifest. Sistemul era atât de apăsător şi de închis din toate părţile încât nu putea fi schimbat. Nici măcar protestele dârze ale muncitorilor, cei din Braşov sau de pe Valea Jiului n-au dus la nimic, cel mult la agravarea supravegherii poliţieneşti. Singura cale părea să fie a unui sacrificiu sinucigaş. Gelu Voican, tot el, mi-a arătat nişte bastoane de dinamită pe care izbutise să le pună deoparte (era inginer geolog). Avea de gând, şi sunt sigur că ar fi făcut-o, să le lege în jurul mijlocului, puse într-o cartuşieră de vânătoare şi să sara aşa în faţa autmobilului prezidenţial [IR: Mare curaj. Mare erou. Şi bun tovarăş de luptă cu domnul Roman, la 22 decembrie. E drept că fusese închis înainte pentru o delapidare, dar acolo, la puşcărie îl întîlnise pe Viorel Rovenţiu care, chiar că încercase să-l execute pe Ceausescu. Povestea l-a impresionat, dovadă că Rovenţiu a fost ţinut în puşcărie pînă în 1999- aşa că a împrumutat-o, adaptată- şi dlui Roman. ] Toti cei din preajma mea ştiau ca detest regimul, chiar şi conducerea Institutului. [] Singura opozitie era un fel de rezistenta pasiva, morala."
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

8 Din scrierile lui Valter Roman

Mesajde Ioan Rosca » Mie Dec 12, 2007 1:38 am

Petre Roman Libertatea ca datorie- comentat de Ioan Rosca

[IR: Tot în anexe, se chinuie cumplit pentru a gasi citeva citate acceptabile din opera tatalui sau. Desigur scoase din lantul acţiunii sale subversive, complotiste, anti-nationale- atenuata şi camuflata în anumite momente şi contexte, din motive strategice]

VALTER ROMAN : "Poate rezista România la un atac germano-ungar?" (Articol publicat în „Ce soir", Paris, 7 iulie 1939)
Ar putea România rezista eventual forţelor armate ale Reichului şi ale Ungariei? Aceasta este una dintre cele mai serioase întrebări care pot fi puse arunci când se examinează şansele păcii în Europa. [] Unde este ameninţată România Simpla studiere a hărţii arată cât de greu este pentru această ţară să stabilească sistemul său de apărare militară. În trecut, frontiera sa orientală se afla pe primul plan al preocupărilor oficiale. La sud, Dunărea constituie o protecţie naturală a României, în afară de Cadrilater, adică cele două judeţe anexate de Bucureşti după războiul balcanic din 1913. [] Frontiera occidentală a României este cea mai ameninţată şi totodată şi cel mai greu de apărat sau, în orice caz, cel mai puţin protejată. [] Or, fără îndoială că din această parte se pot prevedea complicaţii, cu atât mai mult cu cât în vest, prin ocuparea Ucrainei Subcarpatice, Ungaria şi-a prelungit cu 120 km linia de frontieră asupra căreia Bucureştii trebuie să vegheze de acum încolo. Cu consimţământul sau Ia aţâţarea Reichului, Ungaria a masat două corpuri de armată în Ucraina Subcarpatică în timp ce-şi intensifică agitaţia revizionistă în România, iar Hitler exercită asupra acestei ţări un adevărat şantaj economic. Deci frontiera de sud şi frontiera de vest sunt cele două zone unde securitatea română este cel mai mult ameninţată. măsuri de întărire a lor. În ceea ce priveşte cadrele superioare şi statul-major, acestea sunt satisfăcătoare. []

[IR : Cei care cunosc istoria pozitiei PCR faţă de problema nationala, stiu ce valoare are urmatoarea pozitie- emisa de la Moscova, INAINTEA intoarcerii de la 23 August. Din pacate, şi azi mai exista patrioti - reali sau prefacuti- care, ingrijorati de situaţia Transilvaniei, accepta ca plata raminerii ei în România a fost şi ar fi renuntarea la Basarabia şi Bucovina. Prin aceasta prisma "antifascista" este judecata şi politica externa a regimului Antonescu, ceea ce arata ca, prin schimbarea macazului de la Est la Vest, raminem sub dominaţia doctrinei Aliantei cistigatoare a razboiului al 2-lea mondial]

Scrisoare adresată de Valter Roman lui M.M.Litvinov cu privire la Transilvania
Stimate tovarăşe Litvinov,
Datorită faptului că glorioasa armată roşie ontinuă ofensiva sa strălucită, zdrobind trupele hitleriste, şi deci eliberarea României, a Ungariei şi a celorlalte ţări ocupate de Hitler va deveni, sper curând, o realitate fericită, doresc să vă expun în cele ce urmează un punct de vedere - pe care, fireşte,îl consider ca singurul just şi în concordanţă cu adevărul istoric - în legătură cu soluţionarea litigiilor de frontieră româno-maghiară, consecinţă a „arbitrajului" de la Viena din ,august 1940.[] Este vorba de problema Transilvaniei.Se propun diferite „soluţii". Unii promovează ideea trecerii întregii Transilvanii la Ungaria, iar alţii sunt pentru menţinerea statu-quo-ului existent din august 1940 încoace (în cadrul acestei variante se mai vorbeşte şi de un schimb de populaţie). Există şi alţii (în special unele cercuri anglo-americane, al căror purtător de cuvânt oficios, profesorul Macartri, a şi expus poziţia lor, dar şi unii transilvăneni) care emit ideea unei Transilvanii independente, încercând a transplanta în acest colţ al Europei exemplul Elveţiei.Argumentele tuturor acestor purtători de cuvânt sunt variate şi unele dintre ele ar putea să şi impresioneze chiar cum ar fi, de exemplu, argumentul că, datorită faptului că atât România, cât şi Ungaria au purtat (poartă) război contra Uniunii Sovietice, n-ar „merita" nici una, nici alta să fie „răsplătită" pentru această atitudine şi, în consecinţă, fie că graniţa actuală ar trebui menţinută, fie să se creeze un stat transilvănean, independent atât faţă de România, cât şi faţă de Ungaria.Toate acestea nu sunt decât argumente în cel mai bun caz conjunctuale. În afara acestor „soluţii", există, fireşte, punctul de vedere pe care îl susţine Partidul Comunist din România şi pentru care a militat în tot timpul războiului postul de radio „România liberă" şi anume că soluţionarea problemei Transilvaniei înseamnă anularea „arbitrajului" de la Viena (august 1940) şi reintegrarea Transilvaniei de nord în cadrul României. În favoarea acestei teze ar putea fi invocate multe argumente, dintre care însă cel mai important mi se pare că este cel istoric. Transilvania aparţine României, deoarece majoritatea populaţiei acestei regiuni istorice a fost şi este şi astăzi românească, deoarece poporul român a luptat secole de-a rândul pentru unirea Transilvaniei cu România, unire care s-a realizat în decembrie 1918.Acestea sunt realităţi a căror neluare în considerare n-ar putea decât complica evoluţia lucrurilor (inclusiv desfăşurarea războiului în ultima sa fază), cât şi viitoarea aşezare în acest colţ al Europei, deşi participarea României la agresiunea contra Uniunii Sovietice este un fapt de netăgăduit dar pentru care n-ar fi nici raţional, nici just să sufere un popor întreg.Necesitatea reaşezării Europei în situaţia de dinainte de război (situaţie pe care a răsturnat-o prin forţă Germania hitleristă), fiind unul dintre obiectivele coaliţiei antihitleriste, vine să completeze argumentaţia de mai sus cu caracter istoric. Soluţionarea în acest spirit a problemei Transilvaniei ar face ca simpatiile pentru Uniunea Sovietică în România în perioada postbelică să crească nemăsurat şi să devină un motor puternic al unei apropieri şi al unei prietenii (dintre U.R.S.S. Şi România) pentru care luptă de mult comuniştii români. În convingerea fermă că cele expuse vor fi de natură să contribuie la clarificarea problemei şi la soluţionarea sa în spiritul justeţei istorice şi al intereselor comune, vă salută respectuos,
Valter Roman
24 iulie 1944, Moscova.

[IR: O corespondenta delicios-odioasa..]

Telegramă adresată de Valter Roman lui Nicolae Titulescu (Telegrama a fost trimisă în aprilie 1937 din Spania, după bătălia de la Guadalajara.)
Excelenţei sale d-lui Nicolae Titulescu, fost preşedinte al ligii Naţiunilor, fost ministru de externe al României
Excelenţă,
Divizorul de artilerie român din armata republicană spaniolă, care luptă pe sol străin pentru cauza justiţiei sociale, a libertăţii şi a păcii mondiale, vă trimite dv., marele om de stat, salutul şi expresia recunoştinţei sale sincere. În spiritul păcii indivizibile şi al securităţii colective, reprezentate cu atâta tărie şi autoritate de dv., am venit noi, fiii autentici ai poporului, în Spania Frontului popular, să apărăm cu arma în mână bunul nostru naţional şi viitorul poporului nostru. Rezistenţa de fier a tinerei armate populare spaniole pe frontul Jaramei şi contraatacul victorios din Guadalajara, la care am avut onoarea să participăm şi noi, au fost două victorii în favoarea securităţii ţării noastre şi a independenţei naţionale româneşti. Osteneala dv. Şi sângele românesc vărsat pe ţărâna spaniolă pentru menţinerea păcii mondiale trebuie să devină chezăşia victoriei poporului român în lupta sa pentru libertate şi pace.

Gazeta românească, Paris, iunie 1937. Semnat Comandant Valter Roman


Telegrama de răspuns a D-lui N.Titulescu

D-lui Valter Roman, comandantul de artilerie al Brigăzii 11 internaţionale.

Sincere mulţumiri pentru atenţia dumneatale plină de căldură. Când pactele nu sunt respectate şi oamenii de stat devin falimentari, îmi face o deosebită plăcere să pot felicita pe ostaşii români, care, acţionând în spiritul echităţii şi dreptăţii, reînvie, departe de patrie, virtuţile strămoşeşti.

aprilie, 1937.

N.Titulescu
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

Re: 1 Participare discreta la revolta strazii...

Mesajde Nica Leon » Mie Dec 12, 2007 7:34 pm

Ioan Rosca scrie:Petre Roman- Libertatea ca datorie- comentat de Ioan Rosca

1 [IR: Participare discreta la revolta strazii]

"eram [] un om [] care [] la 20 decembrie 1989, indignat pentru tot ce se intamplase la Timisoara, manios isi rupsese carnetul de partid"


Bă, flegmă, dacă ai fi fost om nu ai fi mîncat căcat! Tu nici nu ştii ce înseamnă să fi om.
Mănîncă căcatca orice activist comunist-criminal, după cum a spus acum un an infractorul Băsescu Traian.
De ce nu spune că a fost activist comunist la Centrul Universitat Bucureşti şi îşi plătise cotizaţia cu doar trei zile înainte.

[]Am vazut "scena originara" a caderii dictaturii lui Ceusescu la televizorul din cancelaria Politehnicii. [] Intr-un suflet m-am dus în Piata Palatului [] balconul era gol şi toate ferestrele inchise.

Iar mănîncă căcat, pentru că scena căderii lui Ceauşescu nu a fost transmisă, în direct, la TV.

Multimea insa nu voia să se risipeasca [] zarva pe care o faceau toate conversatiile individuale urca şi cobora în valuri. Cred ca multimea aceea se afla cuprinsa de o ciudata ameteala în faţă libertatii, intr-un amestec de exaltare şi de teama.

Prin ceea ce spune dovedeşte, fără putinţă de tăgadă, că nu ştie ce spune.
Eu pot să confirm sub jurămînt că minte, pentru că "mulţimea" a pătruns, ca urmare a producerii unui eveniment, pe care încă nu îl pot spune, direct în clădirea C.C.
Cînd a venit această lepră balconul era de mult timp plin cu diverşi, ba chiar montasem şi microfonul în respectivul loc, de unde cine dorea putea să vorbească.
În acest timp el se afla jos în piaţă, neavînd curajul să pătrundă în clădire, de frică să nu se întoarcă treaba.

[] Venisem cu multi acolo.

Iar mănîncă căcat, aşa cum la învăţat măsa, tasu şi partidul de bestii alogene pe care le-a slujit şi el cu credinţă, pînă în ultima clipă.
Are el curajul să apară, în direct, cu mine la o emisiune pe tema Revoluţiei române, pentru a-l face zob şi astfel să lămuresc o dată prostimea?

Grupuri de tineri umpleau piata, schimbind informatii. De la unul dintre ei am aflat ca o parte dintre manifestanţi erau pe cale să inalte baricade pe bulevardul Magheru, în Piata Romana şi pe bulevardul Balcescu, în faţă Intercontinentalului.

Că e prost şi ticălos nu cred că mai este cazul să demonstrez, pentru că se vede cu ochiul liber că minte cu neruşinare, pentru că baricada a fost ridicată pe 21 12 1989 şi nu pe 22, fiind construită numai la Inter.

M-am intors acasa [] am pus pe mine sub sacou un pulover [] Apoi am coborat din nou în strada. [] Intreaga seara de 21, apoi toata nopatea dinspre 22 am strabatut strazile Bucurestilor în lung si-n lat.

Bă, da nesătul este acest mîncător de excremente. Se vede treaba că nu s-a săturat cît a mîncat căcat cu polonicul pe vremea în care tasu era mare comunist-criminal.
De plimbat sînt sigur că s-a plimbat numai prin ţeasta sa vidă, nicidecum pe stradă.

[] Baraje erau cam peste tot, insa tinerii soldati care se aflau în dispozitiv pareau total dezorientati [] armata încă ezita. [] Dinspre Piata Universitatii se inalta un fum gros şi negru. []

Bă vită, să-ţi sară ţie ochii că ai văzut tu fumul care se ridica la Inter, noaptea, într-o zonă puţin luminată. Hai sictir!

Strazile erau blocate de vehicule rasturnate. Se auzea suieratul grenadelor lacrimogene şi toata lumea era leorca din cauza tunurilor cu apa. [] imediat ce o baricada era rupta alta se infiripa cativa metri mai incolo []

Asta minte atît de mult că mi se face hreaţă să mai comentez asfel de cretinisme. Abia aştept să fiu chemat în faţa instanţei pentru a le demonta toate minciunile specifice tribului de obraznici din care face parte şi acest neisprovit.

Am sosit, o dată cu muncitorii veniti din diferitele colturi ale capitalei în Piata Palatului la o jumatate de ora inainte de fuga în elicopter a dictatorului, tocmai în momentul în care armata incepuse să fraternizeze cu poporul.

Mănîncă atîta căcat de nu ştiu pe unde îl pune. Nu a venit atunci cînd spune şi pentru că minte şi atunci cînd vorbeşte de "fraternizarea" armatei.
Habarnuare ceea ce a fost într-adevăr acolo.

[]Astfel am apucat sa-l vad pe Ceausescu aparand o clipa pe vestitul, pentru el nefastul balcon [] am asistat la aparitia a trei elicoptere în formatie [] unul din ele s-a asezat pe acoperisul cladirii şi am vazut cum sase siluete s-au aplecat sa intre în el.

Nu numai că mănîncă căcat, dar lepra se bălăceşte efectiv în fecale, pentru că nu e adevărat ce spune de Ceauşescu şi singur recunoaşte cît este de prost cînd afirmă că "am vazut cum sase siluete s-au aplecat sa intre în el"!!!!!??????
Bă animalule, oi fi tu jidan corcit, dar Păsărilă Lăs Lungilă şi Ochilă nu poţi fi, şi astfel dovedeşti cît de tembel eşti, pentru că nu avewai cum să vezi ceea ce spui dacă nu erai la faţa locului sau într-o clădire mai înaltă decît cele 5 elaje înalte ale clădirii C.C.

Apoi elicopterul a decolat [] în piata, lumea incepuse să forteze usile Comitetului Central.

Iar mănîncă căcat, iar eu nu mai pot să comentez ceea ce debitează un neica nimeni, pentru că sînt bolnav de greaţă cronică, iar azi sînt în activitate de la ora 4 şi încă mai am multe altele de făcut, aşa că mă voi apri aici, sperînd că cine are un dram de minte a putut înţelege adevărul.
Nica Leon
 
Mesaje: 791
Membru din: Lun Apr 17, 2006 3:57 pm
Localitate: Bucuresti

Mesajde Nica Leon » Mie Dec 12, 2007 7:42 pm

Domnule Roşca, da ai maţe tari de poţi să citeşti şi ce cretinătăţi a scris şi ala de la scuipat pe avortonul despre care am scris mai sus.

Nu ştiu dacă zice despre jidanul de tasu că se afla în Spania unde ai lui omorîseră 16.000 de preoţi catolici. De ce ştie cineva?
Nica Leon
 
Mesaje: 791
Membru din: Lun Apr 17, 2006 3:57 pm
Localitate: Bucuresti


Înapoi la Revolutia din decembrie

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Google [Bot] şi 1 vizitator

cron
<<< Piata Universitatii 2009