Sectorul CIVES
 
 

Iliescu crede că sînt şanse mici să se afle cine a tras

Forum:
Dedicat relatarilor, discutiilor si actiunilor legate de revolutia din decembrie 1989, confiscarea ei ulterioara si ascunderea urmelor si adevarului.

Moderator: Marius

Iliescu crede că sînt şanse mici să se afle cine a tras

Mesajde Marius » Mie Ian 02, 2008 5:55 pm

Declaraţie Iliescu la un simpozion organizat de Institutul Revoluţiei: http://www.tvr.ro/articol.php?id=26161&c=47

Fostul preşedinte Ion Iliescu consideră că sunt foarte mici şansele ca românii să afle numele celor care au deschis focul în decembrie 1989.

Declaraţia a fost făcută la un simpozion de comemorare a Revoluţiei din 1989 organizat de Institutul Revoluţiei Române. Ion Iliescu susţine că cei care au tras în manifestanţi făceau parte dintr-un grup de profesionişti, subordonaţi direct lui Nicolae Ceauşescu.

Aceştia, spune fostul şef al statului, au dispărut fără urmă. În timpul evenimentelor din decembrie au murit peste 1100 de persoane, iar alte 3300 au fost rănite.

----
Tot despre simpozionul IRR aflăm şi din blogul personal a lui Ion Iliescu: http://ioniliescu.wordpress.com/revolut ... iintifica/

Revolutia - Sesiune stiintifica
SESIUNEA STIINTIFICA ANUALA A INSTITUTULUI REVOLUTIEI ROMANE
„Revolutia din decembrie 1989 si deschiderea ROMANIEI spre Uniunea Europeana”
Palatul Parlamentului – 21 Decembrie 2007

Ion ILIESCU – Cuvant introductiv

A.- Sesiunea actuala are loc la 3 ani de la infiintarea INSTITUTULUI REVOLUTIEI ROMANE. Aceasta ne ofera prilejul unui sumar bilant al activitatii sale, concretizata in cateva directii:
1. Organizarea de sesiuni anuale legate de aniversarea Revolutiei din decembrie 1989;
2. Organizarea de sesiuni tematice. Anul 2007 este marcat de doua dezbateri importante:
- Cea consacrata modului in care Raportul Comisiei prezidentiale privind condamnarea comunismului face referire la Revolutia din decembrie 1989 . Este inadmisibil ca un raport cu tema mentionata sa consacre Revolutiei Romane din decembrie care a dus la prabusirea vechiului sistem, doar 6 pagini.In acest cadru sunt ignorate faptele esentiale ale Revolutiei si documentele sale programatice (de la Timisoara din 21 decembrie 1989 si Comunicatul către ţară al CFSN din noaptea de 22 decembrie 1989) – recomandandu-se in schimb Proclamatia de la Timisoara din martie 1990, cu vestitul sau punct 8 – care era un document partizan, de esenta electorala, vizand apropiatele alegeri din mai 90.
- Simpozionul de la Targoviste, din octombrie a.c. , prima manifestare organizata de Institut cu participare internationala (cercetatori din SUA, Franta, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria si Bulgaria) consacrata contextului international in care a avut loc Revolutia Romana.
3. Publicatii realizate de la infiintare:
- „Caietele Revolutiei”- aflate la al 13-lea numar:
- Revista anuala „Clio”- aflata la al 3-lea numar;
- Volume tematice – ultimele fiind „ Cronologia Revolutiei Romane” si „Revolutia Romana in context international”
4. Colectivul de cercetatori ai institutului a organizat intalniri cu participanti la diferite actiuni premergatoare si din timpul revolutiei pentru completarea bazei documentare cu marturii si documente utile. Se mentioneaza intalnirile cu muncitorii tipografi de la Casa Scanteii care au editat publicatia ilegala „Luneta” si au raspandit manifeste in perioada 1987-1989, precum si intalnirea cu cei care l-au arestat si l-au pazit pe Ceausescu, la Targoviste.
5. Contacte si relatii stabilite cu institutiile militare si civile detinatoare de arhive pentru asigurarea accesului cercetatorilor la studierea lor. Contacte cu revistele de istorie.
6. Discutii cu reprezentanti ai Ministerului Educatiei si Cercetarii asupra modului de prezentare a Revolutiei Romane in manualele scolare. Institutul a decis elaborarea unui manual destinat profesorilor de istorie care predau la clasele V-VIII.
7. Organizarea de expozitii tematice de fotografie si lucrari de arta.
Se poate vorbi despre un bilant pozitiv. Ceeace se impune in viitor este acordarea unei atentii sporite pentru valorificarea in spatiul public a cercetarilor Institutului si continuarea actiunilor pentru reflectarea corecta a Revolutiei ca si pentru eliminarea fabulatiilor de tot felul si a incercarilor de discreditare a Revolutiei si a celor ce si-au asumat in acele zile si riscuri si raspunderi asigurand victoria .
B.- Sesiunea din 2007 marcheaza cea de-a 18-a aniversare a victoriei Revolutiei Romane. Rememorez cateva momente :
- La 20 decembrie s-a consemnat primul pas - victoria timisorenilor care dupa 4 zile de sacrificii, urmare a incercarilor de reprimare brutala, armata, a manifestantilor ( in zilele de 16-19 decembrie) prin iesirea masiva in strada a muncitorimii timisorene armata a fraternizat cu populatia care a proclamat orasul liber Timisoara.
- Pe 21 decembrie – Nicolae Ceausescu a luat decizia inexplicabila ( dovada a rupturii sale totale de realitatile din tara) de organizare a mitingului din Capitala, din fata CC, ca forma de sprijin politic pentru condamnarea miscarii populare din Timisoara, prezentata ca actiune diversonista a unor cercuri ostile din exterior. Mitingul s-a transformat intr-o manifestare de protest impotriva lui Ceausescu si de solidaritate cu timisorenii.
- Dupa incercarea de reprimare a miscarii de protest, mai ales a tinerilor temerari care ridicasera o baricada simbolica in dreptul Hotelului Intercontinental si restaurantului Dunarea, soldata cu primele victime din Bucuresti, a doua zi dimineata – pe 22 decembrie- s-a repetat experienta timisoreana. Grupuri masive de muncitori de pe platformele industriale de la periferia Capitalei s-au indreptat catre centru. Acesta a fost sfarsitul regimului dictatorial iar fuga lui Ceausescu cu helicopterul a devenit simbolul victoriei Revolutiei Romane.
- In seara de 22 decembrie, la doar cateva ore de la fuga lui Ceausescu dominata de euforie si entuziasm general , cand un grup din cei care am fondat mai tarziu CFSN incepusem intr-un birou de la etajul II al CC sa redactam un text – ca document programatic al Revolutiei – la ora 18,30 a inceput diversiunea armata care, in esenta isi propunea sa impiedice constituirea noilor structuri ale puterii de stat. Primele rafale s-au tras inspre biroul in care lucram noi iar impuscaturile ne-au urmarit in seara respectiva peste tot unde ne aflam – in sediul MAPN sau la Televiziune. Cand a inceput diversiunea militara inca nu se stia nimic despre locul unde se afla Ceausescu.
Aceasta diversiune a declansat o stare generala de deruta si de panica, atat datorita elementului-surpriza , caracterului neasteptat al actiunii cat si datorita inexistentei unor structuri capabile sa depisteze si sa anihileze pe cei ce initiasera si intretineau aceasta provocare. Securitatea era, in mod firesc tratata de noi toti cu suspiciune deoarece toate banuielile se indreptau spre structurile speciale, pregatite probabil pentru astfel de actiuni, legate nemijlocit si loiale lui Ceausescu ( chiar daca conducerea Securitatii declarase adeziunea sa la revolutie). Acest lucru s-a confirmat, intr-un fel, prin incetarea lor imediat dupa executarea cuplului Ceausescu. Armata s-a dovedit nepregatita sa actioneze in asemenea situatii. Din pacate, pana astazi, acesta a ramas unul din misterele Revolutiei- depistarea sursei provocarilor si a celor care au participat la declansarea si sustinerea ei. Altminteri, in situatia de confuzie de atunci s-au amplificat efectele tragice , prin impuscarea unor oameni nevinovati dintre civili si militari care se suspectau reciproc ca fiind „teroristi”.
- Marea provocare politica, speculata de cercuri interesate din interiorul si din afara tarii a fost lansarea suspiciunii ca aceasta diversiune ar fi fost pusa la cale chiar de cei care au preluat puterea ( membrii CFSN ) si ca aceasta ar fi constituit o adevarata „ lovitura de stat” sau ceeace s-a vehiculat adesea „ confiscarea revolutiei” si implicit raspunderea pentru victime , dupa fuga lui Ceausescu ar reveni celor ce au preluat puterea!
Aceasta provocare nu are consistenta logica si faptica deoarece:
- Noi ne-am declarat ca structura pe cale de organizare, sub denumirea CFSN, abia la miezul noptii, cand am ajuns in studioul 4 al Televiziunii- unde am prezenta Comunicatul catre tara, cu obiectivele programatice ale Revolutiei si cu mentionarea celor 39 de nume – lista improvizata a membrilor CFSN ( care nu s-au putut reuni decat pe 27 decembrie 1989, dupa incetarea diversiunii armate). La ora 18,30 cand a inceput aceasta actiune noi nu inchegasem inca nici textul Comunicatului pe care l-am definitivat tarziu, abia pe la ora 23,00 dupa ce ne-am reunit la etajul XI al blocului administrativ al Televiziunii. Asa cum am aratat, noi nu numai ca nu puteam fi initiatorii dar am fost tinta actiunii diversioniste.
- In ceeace privesc afirmatiile referitoare la „lovitura de stat” sau „confiscarea revolutiei” acestea reprezinta aberatii. O revolutie, proces care schimba structura unei societati nu se poate „confisca” ! Ea are sau nu are loc! Daca nu s-ar fi infaptuit s-ar fi perpetuat dictatura! Decizia politica fundamentala privind schimbarile i-a revenit poporului care s-a exprimat fara echivoc la alegerile din 20 mai 1990.
C.- LA 18 ANI DE LA REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE – varsta a maturitatii- s-ar putea face un scurt bilant a ceeace au adus. bun sau mai putin bun, schimbarile post-revolutie in viata tarii si poporului roman.
Obiectivele programatice ale Revolutiei din decembrie, concretizate in cele 10 puncte proiectau 3 mari directii de schimbari necesare:
(1) In plan politic – trecerea de la dictatura si sistemul partid-stat spre democratie, pluralism politic si stat de drept . Este domeniul in care s-au produs cel mai rapid schimbari profunde care au modificat fizionomia societatii romanesti. Dintre acestea as remarca:
- aparitia- as spune „exploziva „ de partide politice ( in baza Decretului-lege aprobat de CFSN la 31 decembrie 1989) exprimand dorinta de afirmare a diversitatii de opinii si optiuni politice a romanilor. La 1 februarie existau 30 de partide, la constituirea CPUN, 38 partide, la alegerile din mai au participat cca.90 de partide iar la sfarsitul anului se numarau 200 de partide diverse.
- Aparitia – la fel de exploziva a presei libere. Intr-o luna au aparut peste 1000 de publicatii, prilejuindu-i lui Fanus Neagu gluma „ avem mai multe ziare decat ziaristi”.
- Constituirea CPUN, la inceputul lunii februarie, ca structura pre-parlamentara, ingloband reprezentantii tuturor partidelor si organizatiilor minoritatilor existente atunci a dat expresie ideii de pluralism si dorintei de invatare si exersare a practicii parlamentare. CPUN a elaborat peste 200 de legi, inclusiv cea mai importanta – Legea electorala – pentru alegerile din 20 mai 1990.
- Parlamentul ales la 20 mai 1990 a avut misiunea de a functiona si ca Adunare Constituanta cu termen limita de 1 an si jumatate pentru elaborarea noii Constitutii. Elaborarea s-a facut intr-un amplu cadru democratic, cu consultanta internationala si cu asistenta Consiliului Europei. Primul proiect, terminat in decembrie 1990 a fost supus dezbaterii publice. In prima jumatate a anului 1991 au fost dezbatute in Adunarea Constituanta peste 1000 de amendamente. Constitutia a fost adoptata in noiembrie prin Votul Parlamentului si in 8 decembrie 1991 prin Referendum National. Acesta a fost al doilea moment istoric important dupa Revolutie care a consacrat bazele juridice ale noului stat democratic, de drept.
- A urmat o intreaga evolutie politica a societatii romanesti - pe baza pluralismului politic, inclusiv prin practica alternantei la guvernare a diferitelor forte politice.
In concluzie , acest obiectiv al Revolutiei - instaurarea democratiei si a statului de drept - si-a gasit concretizarea in practica desi, bineinteles, raman inca multe de facut pentru a asigura buna functionare a tuturor institutiilor statului si punerea lor in slujba cetateanului.
(2) In plan economic – s-a produs trecerea de la economia de stat centralizata spre economia de piata. Este domeniul care s-a dovedit cel mai dificil, in procesul promovarii reformei economice, cu multe elemente contradicturii si surse de insatisfactii.
- in primul rand, aceasta transformare a inceput practic printr-un proces demolator,de prabusire a vechii economii – fara a dispune de mijloacele, cunostintele si priceperea necesare gestionarii unui proces atat de complex.
- Prima zguduire a provocat-o descentralizarea economiei , desfiintarea structurilor centrale coordonatoare ( CSP, Ministere, Centrale Industriale) si liberalizarea preturilor, guvernul ne mai avand posibilitatea tinerii sub control a acestora.
- In primii 2 ani s-a inregistrat o scadere dramatica a produsului intern brut, declansarea unui proces inflationist brutal. Au inceput sa falimenteze si sa-si inceteze activitatea multe unitati industriale. Fenomenul s-a agravat prin disparitia unor piete traditionale (URSS, tari membre CAER, Orientul Mijlociu)
- Agricultura a cunoscut o ampla destructurare generata, mai ales de o evidenta actiune demolatoare fata de CAP-uri, considerate „ structuri comuniste” ( desi cooperatia era cu mult mai veche in Europa decat colhozurile din anii 1930 ) – a concurat la aceasta ostilitate fata de cooperative si excesele promovate de Ceausescu. Cert este ca rezultatul a fost catastrofal. In afara unor distrugeri de fonduri fixe, faramitarea proprietatii a dus la un declin grav al agriculturii cu efecte negative asupra vietii taranimii si a satului romanesc. Din pacate unele exemple de adaptare a unor foste cooperative la noile conditii sunt izolate. In Germania , Cehia, Slovacia si Ungaria unde vechile state au respectat statutele si independenta cooperativelor acestea au devenit unitati puternice, competitive care s-au adaptat la noile conditii de piata. La noi, cele mai eficiente sunt marile unitati, de tip capitalist realizate de manageri de succes care au preluat suprafete mari, inclusiv prin arenda si realizeaza performante. Insa ponderea lor este inca mica iar la nivelul tarii marea majoritate a taranilor sunt dependenti de unitati de subsistenta.
- Toate aceste procese demolatoare din economie au avut efecte sociale negative. A aparut o mare prapastie intre o minoritate de profitori ai tranzitiei care s-au imbogatit, uneori strident si marea majoritate a populatiei – saracita si care se confrunta cu mari greutati. Polarizarea sociala a fost accentuata de politica fiscala promovata de guvernarea actuala, bazata pe cota unica de impozitare care ii favorizeaza pe cei cu venituri mari. Acestea sunt doar cateva aspecte privind bilantul economic in ciuda unor tendinte pozitive din ultimii ani de crestere economica si reducere a inflatiei
( 3) A treia mare directie stabilita in obiectivele programatice ale Revolutiei Romane – iesirea tarii din izolarea internationala din ultimii 10 ani si amplificarea relatiilor internationale bilaterale si multilaterale. Un obiectiv strategic al perioadei post-revolutionare a fost integrarea tarii in cele doua structuri: NATO si UE. Este demersul in caresi s-a facut cel mai mult – incepand cu asezarea relatiilor bilaterale cu un numar mare de tari europene, atat vecine cat si mai indepartate , pe o noua baza juridica, in concordanta cu legislatia internationala, consemnata in Tratatele politice de baza, continuand cu dezvoltarea unor actiuni in plan regional, cu activizarea prezentei Romaniei in organizatiile internationale, cu intrarea in Consiliul Europei si lansand imediat negocieri cu NATO si UE – concretizate prin aderarea ca tara asociata a UE in 1994 si prin aderarea la Parteneriatul pentru Pace, cu NATO – faze premergatoare ale intrarii nostre ca membri cu drepturi depline a celor doua organizatii.

D.- Sesiunea STIINTIFICA 2007 a IRR isi propune sa abordeze tema „Deschiderii Romaniei spre Uniunea Europeana” continuare a evolutiilor deschise de Revolutia din decembrie 1989, idee salutara , aflandu-ne la finalul primului an de cand am devenit tara membra cu drepturi depline in aceasta organizatie si la putin timp dupa alegerea reprezentantilor nostri in Parlamentul European. Acest statut ne ofera atat oportunitati pe care trebuie sa stim sa le folosim eficient dar si noi obligatii si constrangeri
Marius
 
Mesaje: 948
Membru din: Dum Ian 09, 2005 5:52 am
Localitate: Timisoara

Înapoi la Revolutia din decembrie

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator

cron
<<< Piata Universitatii 2009