Sectorul CIVES
 
 

Afirmatii ale lui Ion Iliescu- comentate

Forum: Dedicat relatarilor , discutiilor si actiunilor legate de revolutia sufocata in 1990 de catre Contrarevolutie (12 ianuarie, 24-30 ianuarie, 12-19 februarie, 11 martie, 22 aprilie-13 iunie, 15 noiembrie, 16-22 decembrie etc. )

15. Se coace reconcilierea profitorilor

Mesajde Ioan Rosca » Joi Dec 13, 2007 12:22 am

Ion Iliescu. Revoluţie şi reformă - comentata de Ioan Rosca

15.[IR: Se coace reconcilierea profitorilor, în timp ce victimele sînt dezbinate prin dusmanie]

" am continuat să propun ceea ce mi se părea cel mai firesc în condiţiile date şi anume un guvern de uniune naţională [] Convenţia Democratică [] şi FSN (azi Partidul Democrat) au declinat această propunere [] Am sugerat atunci un guvern de tehnicieni [] şefii unor partide s-au opus, susţinând că dificultăţile ţării fiind politice, orice program de guvernare trebuie să implice angajarea unui partid. De fapt, într-un moment de sinceritate, domnul Corneliu Coposu [] mi-a marturisit că nu este interesat de a participa la un guvern într-o perioadă atât de dificilă [] în care un guvern şi un partid nu pot decât să piarda încrederea alegătorilor.[] M-am gândit, în fine, la o formulă care-şi dovedise eficacitatea în Spania, unde principalele forţe politice semnaseră pactul de la Moncloa pe baza unui program minimal [] interlocutorii mei s-au arătat foarte circumspecţi aparent de a trebui să pună semnatura pe un pact care nu făcea decât să reia termenii propriilor lor manifeste electorale. Cu toate acestea a fost constituit un grup de lucru sub conducerea domnului Adrian Năstase din partea FDSN care a şi început redactarea unei asemenea platforme minimale de pact politic. În cele din urmă aceste negocieri au eşuat, în momentul în care formaţiunile care refuzau să participe la guvern au ridicat pretenţii asupra principalelor pârghii de conducere în stat. [] Am cerut FDSN [] să-şi asume singur formarea guvernului [] partidele de opoziţie au promis la rândul lor o atitudine parlamentară constructivă [] dând astfel răgazul necesar guvernului să depăşească, în special, greutăţile iernii. [IR: Unii m-au certat, în momentul exilării, că nu rămîn "să lupt". L-au certat şi pe Călin Nemeş… că s-a sinucis. Nu au vrut să înţelegă că noi nu aveam ce căuta în "opoziţia constructivă". Ori, o mişcare reală de rezistenţă, nu s-a ridicat.] [] conducerea FDSN s-a oprit, pentru funcţia de prim-ministru, asupra candidaturii unui economist: domnul Nicolae Văcăroiu, independent, în acel moment secretar de stat în Ministerul Finantelor; participase la elaborare schiţei strategiei de tranziţie spre economia de Piaţa [IR: Curat schimbare de direcţie. Maxima atenţie optimizării macro-economice şi minimizării costurilor sociale, urma să fie vegheată de aceiaşi experţi care proiectasera dezastrul. Specialistii experimentati, de neîlnlocuit în 1990, care dădusera chix. Platformele frumoase jucînd doar rol electoral, demiurgia socio-economică rămînînd fără combustibil, se apropia timpul scuzelor, pentru "n-a fost să fie". Şi a unei resemnări spre plutitul în derivă, fără pol ideologic, la cheremul mondializării, a alinierii la poli exteriori de forţă, renunţând la stresul iniţiativei naţionale- ceea ce poate trece drept înţelepciune şi deschidere ].
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

16. Se pregăteşte explicaţia unui "eşec"

Mesajde Ioan Rosca » Joi Dec 13, 2007 12:35 am

Ion Iliescu. Revoluţie şi reformă - comentata de Ioan Rosca

16. [IR: Se pregăteşte explicaţia unui "eşec", care a ridicat noua burghezie, roşie]
" Este puţin spus când afirm că societatea românească are de făcut faţă unei moşteniri grele. Aprecierea cea mai nimerită ar fi o moştenire foarte grea. Modelul economic de tip sovietic [] autoritarism pernicios [] dispreţul total faţă de realitate [] conducerea României ajunsese la un fel de schizofrenie economică. [] graţie despotismului politic care suprimase toate mijloacele de control social [] conducătorii români, invocând obiectivul unei totale independenţe economice a ţării şi deci, o concepţie autarhică, - într-o perioadă de adâncire a diviziunii internaţionale a muncii, pe baza unei dinamici deosebite a progresului tehnologic -au dezvoltat toate ramurile industriale, fără o fundamentare economică raţională si, mai ales, fără să ţină seama în amonte, de energia şi materiile prime disponibile pe plan naţional şi, în aval, de pieţele de desfacere [] economia românească [] a devenit acut dependentă de resurse externe de energie şi materii prime şi de o anumită piaţă externă, ale căror blocaje au provocat un adevărat colaps economiei naţionale. [] vulnerabilitatea economiei româneşti [] în pofida faptului că [] fusese prima ţară care îsi oferise, în cursul anilor '60 deschideri spre lumea occidentală şi o evoluţie economică, socială şi chiar politică plin de făgăduinţe. În acei ani s-au intensificat schimburile între cele mai diverse domenii cu ţările dezvoltate [] forme de cooperare în producţie [] numeroase licenţe străine. [IR: Aşadar, efectele modernizării (tehnologizării), înteţirii schimburilor comerciale şi folosirii intense a creditelor- nu sînt pozitive decît în anumite condiţii. Le-a lămurit "ştiinţa economică"? Le verifică cineva, atunci cînd ne invită- la "integrare"?] Industria românească a oferit un teren prielnic spiritului de iniţiativă. A fost înfiinţată o instituţie de învăţământ postuniversitar specializată în management, care trebuia să formeze şefi de întreprindere cu o gândire modernă. [] a promovat informatica, a creat un institut central de informatică şi centre teritoriale de calcul, având sarcina de a conecta toate întreprinderile importante la o reţea naţională integrată. [] Din păcate, intervenţia armatelor sovietice [] în august 1968 [] a avut [] un rol [] stoparea oricărei evoluţii pozitive [] s-a ajuns la o involuţie [] la o supercentralizare a conducerii economice [] anihilarea iniţiativei creatoare în societate [] iraţionalitate şi ineficienţă în utilizarea resurselor[] adânci dezechilibre [] rămânerea în urmă a agriculturii şi în ruperea lanţului agro-alimentar [] Racilele structurale [] au împins societatea românească la un dezastru economic [] megalomania lui Nicolae Ceauşescu, care-şi găsise un alibi în ideea independenţei naţionale, l-a determinat să dea economiei noastre orientări autarhice [Aşadar, nici efectele izolării - nu sînt pozitive, în orice condiţii. Le-a lămurit "ştiinţa economică"? Le verifică cineva, atunci cînd ne invită- la "autonomie"?] [] stoparea importurilor şi impulsionarea exporturilor a diminuat dramatic capacitatea întreprinderilor noastre de a asimila tehnologii avansate [] exporturile se faceau, deseori, în detrimentul economiei naţionale [] populaţie lipsită de bunuri elementare, nevoită să suporte condiţii de viaţă inacceptabile [] Sub date statistice false se camufla o catastrofă [] pe ansamblu rezultatele anului 1989 erau mai scăzute cu 5.8 la suta faţă de anul 1980. Se acumulaseră în această perioadă pierderi de 177 miliarde lei [] în 1989 produsul net la 1000 lei fonduri fixe reprezenta numai 62 la suta din cel realizat în 1980! [] falsificările grosolane ale datelor realităţii . [] Toate acestea antrenau ţara pe un adevărat tobogan. Revoluţia a gasit-o în plină şi accelerată cădere economică, iar tranziţia a trebuit să preia gestionarea acestei căderi. [] [IR: Dizertaţia pertinentă pe tema fiziologiei, racordării şi autonomiei sănătoase a sistemului economic, ca şi revelarea viciilor economiei socialiste, încearcă să acopere efectele catastrofale ale guvernarii FSN. Ea nu ne poate impiedica să ne întrebăm de ce nu s-a făcut nimic, nici dinăuntru, nici dinafara, pentru a nu se intra în colaps sistemic în Europa de Est, după prăbusirea regimurilor totalitare. Gândindu-ne la sărăcirea "lumii a treia" prin metodele neocolonialismului, observînd conectarea comercială a României după 1990 la occident, care nu pare să ne fi fost fastă- înţelegem efectul ajungerii la putere a unei garnituri mafiote de "arendaşi ai moşiei naţionale", care au gestionat comerţul exterior. Oricum însă, nu putem uita, că regimul penitenciar al lui N Ceauşescu, impunîndu-ne mari sacrificii, traversase totuşi criza economică, în timp ce Tranziţia, într-un timp record, a reuşit: să distrugă sistemul economic- blocind producţia şi devalorizînd întreprinderile, să prăbuşească puterea de cumpărare şi nivelul de viaţă al foştilor sclavi ai lagărului, să facă mari împrumuturi- într-o perioadă cînd scotea la vînzare întreaga avuţie naţională, să transforme responsabilii pentru politica economică falimentară- într-o pletoră parazită de miliardari. Contrar temerilor superficialilor analişti ai opoziţiei, tovarăşii patroni nu mai aveau interesul revenirii la colectivism- de aceea şi-au pus ideologii să justifice revoluţia socio-economică, denunţînd moştenirea "foarte grea" şi hipnotizînd victimele cu speranţe, ca să mai traverseze o epocă de "sacrificii" ] Acest declin - care s-a agravat de la 1990 încoace şi care este de aşteptat că va fi oprit curînd [] nu trebuie să ne faca să ne îndoim de drumul ales, dificil, e adevarat, dar unicul posibil şi nici de şansele pe care le avem şi ale căror roade nu putem spera să le culegem decât după câţiva ani de sacrificii, eforturi şi perseverenţă. [] când plecam de la dezbaterile din cadrul CPUN mă întrebam dacă vom avea vreodata timpul ca şi predispoziţia, bineînţels, de a evolua cât mai aproape de adevăr, atât povara grea şi dureroasă a moştenirii trecutului de care ne-am dezis prin revoluţie, cât şi de a identifica şi a păstra ceea ce, cu un amplu efort al întregii societăţi şi cu enorme sacrificii s-a făcut bun în toată perioada postbelică şi care ar fi modalităţile pentru a se realiza acest lucru. [IR: Pînă la idei şi formule bune de conservat, nu am văzut identificate bunurile acumulate abuziv de statul român pînă în 1990, ca să putem urmări ce s-a întîmplat apoi cu ele] [] prăbuşirea sistemului şi condamnarea lui nu înseamnă şi prăbuşirea şi condamnarea a ceea ce s-a construit în ordinea materială a lucrurilor şi nici condamnarea oamenilor care au săvârşit aceasta [] poporul român a acumulat un patrimoniu ce nu poate fi făcut ţăndări pe criterii ideologice. [] oamenii au plătit însutit, poate înmiit, faţă de normal, şi tocmai de aceea aceste lucruri nu trebuie azvarlite peste bord [IR: Din păcate, exact asta au făcut, au distrus produsele muncii deţinutilor, condamnîndu-i din nou la mizerie, pentru ca, în loc să pedepsească organizatorii, paznicii şi paraziţii lagărului să-şi poată "privatiza" moşia]

"Criza de proiecte reformatoare a devenit vizibilă imediat după declanşarea tranziţiei [] în atmosfera entuziastă şi incendiară de atunci, nimeni nu realiza integral dificultăţile tranziţiei şi nu-şi putea permite să facă profeţii negative [IR: …dacă voia puterea, cu orice pret ] [] această stare de spirit favorabilă unor aşteptări exagerate, era, în fapt, un formidabil capital pentru schimbare. [] Redobândirea libertăţii a produs o explicabilă stare de relaxare şi euforie, iar viitorul democratic era proiectat, într-o viziune aproape mitologică. [] Presiunea internă în favoarea unor schimbări rapide era copleşitoare. [] trebuia începută rapid o altă revoluţie, una profundă şi îndelungată, pentru care s-a folosit de atunci un nume generic: reforma economică. Dar tocmai aici ne-am izbit de cele mai nebănuite dificultăţi. [IR: De ce trebuia făcută imediat (accelerată) revoluţia economică şi blocată (frînată, amînată) revoluţia politică? Cînd era mult mai uşor şi firesc să schimbi întîi activiştii şi alţi paraziţi din poziţii de conducere, să treci de la armata securităţii la securitea armatei, să epurezi instituţiile statului şi să le normalizezi funcţionarea, să deschizi arhivele şi să educi populaţia spunînd adevărul- şi de-abia apoi, pe baza unui proiect coerent, elaborat şi realizat de profesionişti necompromişi, să restructurezi economia, rezolvînd optimal problemele producţiei, desfacerii şi proprietăţii. ] Intuind complexitatea proceselor [] am adoptat, în conducerea CFSN, decizia organizării Institutului Naţional de Cercetări Economice, ca punct de sprijin esenţial al elaborării unei viziuni strategice asupra tranziţiei. [] pe 2 ianuarie 1990, am semnat Decretul-Lege privind înfiinţarea acestui institut, numind în fruntea lui, ca director general, pe profesorul Tudorel Postolache [] cercetătorii [] au reuşit să elaboreze un număr impresionant de lucrări, pe care, sub forma unor "caiete de lucru" şi prin intremediul unor publicaţii de profil, le-au pus la dispoziţia tuturor celor interesaţi de destinele economiei naţionale. Aceste lucrări au stat la baza Schiţei de strategie a tranziţiei, care a fost gata la sfârşitul lunii aprilie 1990, iar în mai, sinteza ei a fost dată publicităţii. [] am urmărit îndeaproape activitatea acestui institut şi chiar am participat la câteva din întrunirile sale. [] cercetători de valoare, împărtăşind opţiuni politice diferite şi chiar opuse au reuşit să delimiteze economia ca sferă centrală a interesului naţional [IR: Din păcate, atrasă de alte diversiuni, populaţia nu a putut urmări şi influenţa aceste dezbateri. Opoziţia civică şi politică, deşi a participat, se pare, la lucrările institutului, a acordat, din păcate, prea puţină atenţie analizei "sferei centrale" şi popularizării concluziilor. Nu putem lăsa însă puterea să se derobeze de răspunderi, mai ales că iată, nu se poate declara neprevenită. Dar e bine că ştim că, pentru efectele acestei viziuni -răspunde şi acest institut creat de CFSN. Ar trebui acum să analizăm recomandările sale privind restructurarea producţiei şi proprietăţii.] "Schiţa privind strategia înfăptuirii economiei de Piaţă în România" prezenta, pe de parte, o radiografie a economiei româneşti la sfârşitul anului 1989 [] şi, pe de altă parte, un program de reformă economică cuprinzând măsuri privind restructurarea macro-şi microeconomică a industriei, agriculturii, comerţului, sectorului terţiar, promovarea noilor mecansime economico-financiare specifice economiei de Piaţă, măsuri privind privatizarea, liberalizarea preţurilor, a comerţului exterior, convertibilitatea monedei nationale, etc. Elaborarea a comportat o amplă analiză [] inclusiv opţiuni posibile pentru o aşa-numită "terapie de şoc" sau "tranziţie graduală de durată" . [IR: Dl Iliescu se bazează probabil pe faptul că un cititor tipic nu va şti că probleme de asemenea complexitate nu pot fi rezolvate cu instrumentele "ştiinţei (politicii) economice" şi deci că, diversele speculaţii academice puse în slujba "economiei politice" nu puteau decît să acopere interese oculte şi elucubraţii doctrinare] [] Colectivul care a elaborat strategia a formulat opţiunea pentru "o tranziţie graduală efectuată în timp rapid" [] în mod accelerat (2-3 ani) cu asigurarea unei protecţii sociale corespunzatoare pentru populaţie [IR: De ce protecţia contra efectelor şi nu asigurarea unor pierderi minime pentru economie şi societate?] Schiţa indica principalele dimensiuni ale reformei şi sugera o eşalonare în timp [] în cursul elaborării, membrii coletivului au avut multe întâlniri, dialoguri cu specialişti străini [IR: În atîtea pagini dedicate temei economice, nu face nici o referire la intervenţia insistentă, la cel mai mai înalt nivel, a lui Contantin Cojocaru (care a demonstrat riguros că privatizarea coaptă de guvern va duce la distrugerea economiei, devalizarea populaţiei, îmbogăţirea securiştilor, jefuirea României) sau a lui Anghel Rugină - care a semnalat viciile economiilor speculative, de tip cazinou. După ce astfel de specialisti au fost curtaţi puţin- pentru ca să se întreţină susţinătorilor FSN iluzia intenţiilor de justiţie socială, au fost indepărtaţi ferm- în clipa în care s-a trecut la privatizare- un jaf cras din avuţia confiscată populaţiei] Această schiţă de reformă a constituit şi putea constitui în continuare un ghid, pentru elaborarea programelor operaţionale de guvernare [] lucrurile au cunoscut o evoluţie mai complicată. Aşa cum sesiza foarte bine domnul Mircea Ciumara, secretarul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetări Economice (şi unul din liderii partidului de opoziţie PNTcd) s-a creat la un moment dat o stranie dualitate. În timp ce, programul guvernamental supus aprobării Parlamentului în 28 iunie 1990, se întemeia pe recomandările din schiţa de strategie, program de altfel votat de toate grupurile parlamentare, ministrul desemnat cu problemele reformei, după propriile-i declaraţii de mai târziu, "a aruncat schiţa la coş" şi a întocmit un program propriu. [] Program care, fără a fi supus forurilor de drept, a stat la baza unor măsuri economice care au generat, aşa cum am mai arătat, în mod gratuit, tensiuni şi convulsii sociale [IR: Trecînd de registrul ideologic - al deplîngerii convulsiilor - sau emotiv, al regretului pentru suferinţele populaţiei, a venit momentul să calculăm contabil pierderile produse economiei- care au provocat aceste suferinţe. Şi să vedem cui trebuie imputate. Pînă la urmă, tot a fost bună la ceva schisma strategică dintre cele doua aripi FSN. Pentru a o explica şi a-i da credibilitate, cei doi lideri s-au denunţat reciproc. Avem pe de o parte- în mărturia lui Petre Roman dovezi privind deturnarea revoluţiei politice, de către Ion Iliescu şi pe de alta- în mărturia acestuia, dovezi privind deturnarea destructivă a reformei- de către echipa Roman. Ne ramîne să arătăm că aceste două crime s-au împletit strîns. Şi să înţelegem de ce opoziţia a participat la ele.]
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

17Sacrificii necesare pentru a mai urca o treaptă..spre abis

Mesajde Ioan Rosca » Joi Dec 13, 2007 12:41 am

Ion Iliescu. Revoluţie şi reformă - comentata de Ioan Rosca

17.[IR: Sacrificii necesare pentru a mai urca o treaptă..spre abis]

" Experienţa demonstrează că reforma sistemului economic era mult mai dificilă decât cea a sistemului politic. [IR: Şi atunci? De ce nu a fost abordată reforma mai uşoară, şi evident preliminară?] [] uşurinţa cu care erau lansate "metode" , "tehnici", şi 'terapii" [] îi făcea pe mulţi să creadă că tranziţia era o chestiune de zile şi ore, o operaţie contabilă sau, cel mult, una chirurgicală- pe cord, dacă se poate- şi chiar în lipsa oricarui diagnostic, a oricăror preparative. Dacă pacienetul rezistă, bine; dacă nu, nu [] [IR: Astfel de teze "anticomuniste" au fost emise , e drept, de o sumedenie de funcţionari, poeţi, actori, critici de artă- deveniţi brusc analişti economici. Sau, promovate de o opoziţie debusolată. Dar pentru un fost inginer şi prim-secretar, nu e scuzabil că a trecut la fapte, ucigînd pacientul.] Cu ce trebuia să incepem? Cu descentralizarea, fireşte [] aceasta a început de la sine, spontan [] Lichidarea spontană, haotică a structurilor centrale sau a mecanismelor specifice economiei planificate de comandă, fără a le avea create pe cele necesare tranziţiei a avut, pe lângă partea sa relativ- bună [IR: Care? De a drena furia muţimii spre "structuri", ca să nu se îndrepte către foştii conducători?] şi un efect distructiv, asemănător trăsnetului printr-o gură de tunel. La celălalt capăt se presimţeau deja ravagiile. [] asemenea fenomene sunt greu, dacă nu aproape imposibil de stăpânit. Părea că nimic din tot ce se făcuse mai înainte nu mai era bun acum Sub impulsul unei viziuni descurajante şi intens mediatizate, industria nu mai era decât "o gramadă de fier vechi" , se părăseau şantierele de construcţii iar dotările tehnico-materiale luau căi ilicite. Pe de altă parte, oamenii dotaţi, cu experienţă, care ar fi putut menţine, cât de cât, echilibrul [] trăiau sub spectrul unor repetate şi agresive acuze politice[] Consecinţele erau anihilarea, marginalizarea lor [IR: Altfel spus: liderii vechi nu mai aveau autoritate; înlocuirea lor trebuia însă evitată; de aceea s-a aceptat transformarea populaţiei într-un roi de dăunători, smulgînd fiecare ce poate. Cît despre activiştii "marginalizaţi" , nu au putut să stăvilească potopul, dar au ieşit foarte bine din încercare, dirijîndu-l astfel încît să le cureţe calea spre privatizare]
"Agricultura îşi trăia, la rândul ei, propriul seism. În ciuda unei acalmii de moment, când ţăranimea, împăcată cu acea prima luare în posesie a loturilor de pamânt (de 0,5 ha) pe care le lucrase individual, pe baza Hotărârii CFSN de la sfârşitul lunii Decembrie 1989, lumea satului a început să intre şi ea în fierbere. Dacă legea 18 - a fondului funciar- meritorie, necesară şi încă perfectibilă, promova, în esenţa ei, refacerea dreptului de proprietate asupra pamântului, ea a însemnat totodata şi o cedare în plan principial, cu consecinţe dintre cele mai contradictorii. [IR: Imprecizie şi falsificare. Decretul 42 nu a făcut decît să acorde clientelei FSN (unii deveniţi "cooperatori" în 1990) terenuri de casă în poziţii optime, din pamîntul smuls de la ţărani- în CAP). S-a profitat copios de faptul că, românii rămaşi la ţară (mai curînd tărănci şi bătrîni) au dovedit o mare inerţie în a înţelege că a avut loc o revoluţie. Cînd s-au trezit, FSN le naţionalizase şi redistribuise pamîntul , sub forma perfidă a criminalei Legi 18 - care operează formal o împroprietărire, cu aluzia -neformalizată- că ar fi vorba o retrocedare, abuz imens ale cărei efecte nu au mai fost reparate. Dar, pentru un fost lider al partidului care a realizat tîlharia "cooperativizării"- era prea mult şi atît. Au făcut totul pentru a atenua "cedarea principială"… şi azi cooperativizarea anilor '60 e prezumată, de instanţele româneşti, ca act valid, exprimînd un acord real de voinţă ] [] s-a ajuns - cred eu că printr-o prea grăbita, ca să nu spun prea interesată raţiune- la cererea şi prevederea de "lichidare a CAP" [] s-a uitat însă că au fost şi coperative bune, rentabile şi chiar foarte rentabile, care au acumulat fonduri fixe valoroase [] care realizau producţii însemnate şi aduceau profituri enorme []

Agricultura modernă presupune concentrarea de capital şi suprafeţe mari de teren. [] Este o aberaţe să se confunde cooperarea (asocierea) micilor producatori cu "structuri comuniste" [] [IR: CAP-uri rentabile- pentru cine? Profituri care au mers- unde? Acumulări care au ajuns- la cine, după 1990? Da, munca cu sclavi este uneori rentabilă. Iată că nici măcar nu trebuie să le plătesti pensii. După eliberare, sclavii nu s-au asociat, pentru că le-a fost frică să fie iar păcăliţi, cunoaşteau nomenclatura venală de la ţară. "Specialiştii agricoli" au contraatacat insă, punînd mîna, fulgerător, pe tot ce acumulase CAP-ul sau IAS-ul. Ei au distrus agricultura, pentru a se privatiza, "concentrînd" capital şi suprafeţe. Astăzi deţin, ca latifundiari, o bună parte din pamîntul ţării. Sau îl vînd străinilor- finalizare a jafului pentru care a fost "amenajată" şi Constituţia. Dar domnul Iliescu nu a avut ochi pentru acest proces de spoliere, preocupat fiind de scăderea şeptelului de ţărani puşi la jug.] [] pământul a revenit şi revine foştilor proprietari , dar a apărut şi o mulţime de moştenitori, în special de la oraşe, care nu au lucrat niciodata şi nu intenţionează să lucreze în agricultura. Aceasta a dus la o fărămiţare excesivă a proprietăţii - peste 5 milioane de proprietari pentru aproximativ 9 milioane de hectare. [] Toate acestea şi încă altele nu puteau duce decât spre declinul producţiei. Şi ar fi fost pe deplin posibilă reconstituirea dreptului de proprietate, fără a demola structurile viabile de organizare a unităţilor de producţie agricolă [] exemplul Ungariei, al Cehiei, Slovaciei şi chiar al fostei RDG [] societăţi comerciale pe acţiuni sau asociaţii ale proprietarilor, şi-au păstrat şi consolidat baza materială, au găsit forme adecvate de refacere a drepturilor de proprietate şi de luare în considerare a muncii efectuate în cooperatie [IR: Ascultă ţăranul, vrăjit: are dreptate Tovarăşul! Fără a înţelege că, în timp ce se lăsa adormit de cîntecul sirenei propagandiste, era prădat de tovarăşii ei. Exclus ca fostul prim secretar să nu fi ştiut venalitatea nemărginită a activiştilor/specialiştilor de la sat]
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

18. Schimbarea regulilor, dar pastrarea şefilor, răspopiţi..

Mesajde Ioan Rosca » Joi Dec 13, 2007 12:46 am

Ion Iliescu. Revoluţie şi reformă - comentata de Ioan Rosca

18.[IR: Schimbarea regulilor, dar pastrarea şefilor, răspopiţi spre liberalismul victorios ]

" România a beneficiat [] de unele ajutoare venite din străinătate. Pe undeva s-a creat [] şi o mică, dar nevralgică stare de aşteptare [] falsa idee că efortul propriu nu mai contează şi că, de acum, e de ajuns să soliciţi Occidentul şi el îţi varsă de îndată toate darurile şi toate bogăţiile încoace. [IR: Nu prea o face. Dar în schimb face invers, dacă are ocazia] [] ajutorul umanitar extern ne-a fost benefic, mai ales pe plan moral. [IR: Despre folosirea lui ca pomană electorală FSN- am vrea să ştim mai mult] Dar [] nu poate suplini munca şi eforturile proprii. Cert este, însă, că intram în declin- altul decât cel pe care-l moştenisem [IR: în sfîrşit, după toate preparativele justificative, admite, cu jumătate de gură] [] vrând să dovedească sensul opţiunilor sale economice şi sociale, noua putere a ţinut să ia, încă de la sfirşitul lunii decembrie 1989 şi în primele luni din 1990, o serie de măsuri în favoarea diferitelor categorii de cetăţeni [IR: Cumpăra puterea. Şi nu din banii ei.] [] Tot în primele luni ale anului 1990 au fost promovate măsuri privind descentralizarea conducerii economiei [] cu consecinţe în mod simultan pozitive şi negative [IR: Cele negative sînt evidente şi enumerate chiar de el în continuare (fără a recunoaşte efectul lor global). Cele pozitive care ar fi? Că s-a evitat astfel demiterea şi judecarea vechii nomenclaturi ce aplica indicaţiile preţioase, distorsionînd funcţionarea economiei? Au fost aceste acţiuni distructive conforme cu "schiţa privind strategia înfăptuirii economiei de piaţă"? Cine trebuie tras la răspundere pentru sabotarea economiei nationale?] S-a procedat la desfiinţarea centralelor industriale, a instituţiilor centrale de planificare şi aprovizionare centralizată- structuri administrative greoaie şi birocratice, e-adevarat- însă, prin dispariţia lor, fără a fi avut altceva în loc, pârghii şi mecanisme noi, eficiente, specifice economiei de piaţă, s-au produs şi niste disfuncţionalităţi majore în economie, la nivel naţional, s-a dereglat tot sistemul de relaţii între furnizori şi beneficiari, s-a întrerupt cooperarea firească şi necesară între întreprinderi, cu încălcarea obligaţiilor contractuale. O dată cu promovarea autonomiei întreprinderilor [IR: Ciudată "autonomie". Ramînînd ale statului-proprietar, dar fără nici un sprijin în restructurare, decuplate brusc de restul sistemului care asigura circulaţia materiei prime, fără a se putea aproviziona eficace prin import/export. Intreprinderile au fost condamnate fără drept de apel la blocarea productiei, devalorizare, dezorganizare, devalizare şi deces- ca orice celulă dintr-un organism care moare ] s-au luat şi primele măsuri de liberalizare ale comerţului interior şi exterior [] reglementări pentru încurajarea sectorului privat în economie, în comerţ, servicii, ca şi pentru organizarea de întreprinderi mici şi mijlocii [] facilităţi pentru capital străin şi organizarea de întreprinderi mixte [IR: Tot atîtea pîrghii de coagulare a capitalului securist, în cîrdăşie cu "oameni de afaceri" de afară. În lipsa lor, nu ar fi putut cumpăra mai tîrziu, foarte ieftin, România. O tehnică spirală de capitalizare. Suveica achiziţiilor pe nimic de bunuri publice vîndute cu profit- a funcţionat viguros, bazată şi pe controlul comerţului exterior de către foştii ofiţeri de securitate.] Totodată [] unele măsuri [IR: electorale] de ameliorare a condiţiilor de viaţă. Au fost, în acelaşi timp, returnate salariaţilor fondurile sociale (circa 30 de miliarde de lei, la valoarea monetară din 1990 ), au fost alocate suplimentar fonduri pentru ameliorarea salariilor mici şi a celor cu condiţii grele de muncă, pentru ajutoare materiale acordate ţărănimii, pentru majorarea numărului de pensionari (aproape dublat ) prin reducerea vârstei de pensionare (IR: Interesantă măsură, la declanşarea unei etape de reconstrucţie) [] au fost consacrate aproape în totalitate fondurile de investiţii prevăzute în buget (270 din 300 de miliarde de lei) ameliorării condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Nu era nicidecum, aşa cum ni s-a reproşat, o încercare de a corupe electoratul. Atunci nu de campanie electorală ne ocupăm. Era vorba de o opţiune politică, pentru a pune la adăpost o democraţie de-abia înfiripată [] scontând nu atât pe o eficacitate de durată, cât mai cu seamă pe un posibil răgaz de a gândi şi elabora reforma [IR: De data asta minciuna prea scoate capul afară. În încercarea disperată de a para un atac periculos, pe linia controlului contabilităţii naţionale. Cît de scump ne-a costat păstrarea puterii de către FSN? A fost inflaţia şi devalorizarea un efect inevitabil al lor, sau un scop (creerea unor lichidităţi excedentare, care să susţină privatizarea prin cumpărare - şi nu prin distribuţie cum cerea Cojocaru-, după sifonarea spre "securiştii întreprinzători" a banilor injectaţi iniţial spre populaţie. )]

"De fapt cum stăm, am pornit sau nu reforma? [] Dificultăţile noastre de azi au cel puţin trei cauze [] destructurarea sistemului economiei de stat planificate, reconvertirea absolut necesară a unei industrii dependente de energie, materii prime şi pieţe exterioare şi în fine, ineficacitatea unei agriculturi care a fost pusă într-o situaţie foarte grea din dorinţa de a le reda ţăranilor [] şi toate acestea într-o conjunctură generală defavorabilă [] relaţii economice importante cu o serie de ţări aflate fie în război (Iraq, Quweit, fosta Iugoslavie) fie ele însele în plină shimbare (Rusia, Ucraina şi toate ţările membre ale fostului CAER) [] efectele crizei Golfului, ale embargoului asupra Libiei. [] Toate acestea au agravat declinul producţiei industriale şi efectele acestuia- deteriorarea balanţei comerciale externe, reducerea resurselor valutare, devalorizarea monedei naţionale, şomaj şi inflaţie. Reforma a pornit, iar una din pîrghiile de bază ale reformei o reprezintă privatizarea. [] Exista la capitolul micii privatizări, aproape 500 000 de unităţi lucrative pe baza de iniţiativă privată, constituite în aceşti patru ani [] Ele cuprind astăzi peste două milioane de oameni. [IR: Nu au stat degeaba conaţionalii nostri, în timp ce unii fraieri îşi pierdeau timpul, banii, energia şi iluziile încercînd să răstoarne puterea securicomunistă. Atacul reţelei uzurpatoare a fost însoţit de un asalt generalizat al plevuştei . Geneza reliefului social al Tranziţiei, are un păcat urăt în sămînţă: s-au îmbogăţit exact cei care nu şi-au asumat datoria civică] Mica privatizare a înaintat, aşadar, la fel şi cea mijlocie; rămâne de realizat marea privatizare. Exista o lege în acest sens, care a stabilit modalităţile de privatizare a celor peste 6 000 întreprinderi de stat, care au fost transformate în societăţi comerciale. 30% din capitalul social al acestora a fost distribuit cetăţenilor în mod gratuit- sub forma de certificate de valoare- care urmează să se transforme în acţiuni, pe măsura privatizării întreprinderilor; aceste certificate sunt gestionate de şase Fonduri ale Proprietatii Private. A fost creat, de asemenea, Fondul proprietăţii de Stat - care gestionează restul de 70% . [] Până acum au fost privatizate 450 de întreprinderi, în special mici şi mijlocii. [] Acest sector al întreprinzătorilor mici şi mijlocii este, în acelaşi timp sursă de capital pentru promovarea marii privatizări. după cum este de aşteptat ca, de acum, să apara şi marii investitori de capital străin, marii întreprinzători [IR: În continuare, nici un cuvint despre propunerile lui Constantin Cojocaru, susţinute de sindicatul Alfa (dar din păcate desconsiderate mult timp şi de către partidele de opozitie). Cum să recunoască bătrânul saltimbanc "de stânga", care se laudă cu distribuţia a 30% din capitalul populaţiei, că a respins retrocedarea de 100%? Nici argumentele lui Cojocaru nu trebuiau cunoscute, pentru că ar fi scos în evidenţă escrocheria secolului: capitalul unei ţări constă în active şi pasive, nu în monedă - care are rol de circulaţie. Fiind obţinut din munca scalvilor lagărului comunist, el trebuia distribuit lor direct, ca bonuri de valoare netransmisibile (transformate apoi în acţiuni) conform unui punctaj- în care să se ţină cont de contribuţia în muncă şi de averile confiscate. În felul acesta, nu ar mai fi fost necesară inundarea cu bani, pentru a se permite cumpărarea (deci superinflaţia provocată), nici vînzarea pe nimic la străini, nici îmbogăţirea securiştilor, achiziţionarea- pe nimic- a certificatelor de valoare, sau dirijarea părţii totuşi distribuite cetăţenilor- către intreprinderi nerentabile. Cel mai grav aspect al metodei Cojocaru era că impunea contabilizarea avuţiei naţionale, în vederea echivalării unui bon de valoare. Intreprindere de intreprindere: active şi pasive. Ar fi fost o lovitură mortală pentru cei ce pregăteau jaful secolului. O astfel de contabilitate ar scoate azi la lumină ce şi cum s-a distrus şi prădat. De aceea se face totul pentru ascunderea şi apoi "pierderea" arhivelor, care reflectă evoluţia capitalul naţional, după 22 decembrie 1989] [] dacă s-ar realiza o nouă structură de proprietate - cu o medie de 50 hectare pe proprietar, ar ramine mai putin de 200 000 de proprietari! şi restul de 5 milioane, deposedaţi de pamint, ce ar face? [] Ce vor deveni ei: argati, noi proletari agricoli, someri rurali [IR: Nu! Carne de sex în bordelurile europene, îngijitoarele bătrînilor altora- în timp ce copiii lor, lăsaţi singuri, se animalizează; "căpşunari" pe alte ogoare, salahori, haiduci şi traficanţi, vanzători de copii şi organe, marfă ieftină pe piaţa de muncă. Iată efectul victoriei FSN!] Nu ai spune că, prin vehicularea demagogică şi retrogradă a ideii de refacere a marii proprietăţi, sunt revendicaţi şi muntii, sunt cerute şi pădurile, în totalitatea lor, şi subsolurile şi luciurile de apa, tot. Ce facem, ne întoarcem [] înainte de reformele lui Cuza? [] să darâmăm, să demolam şi să tragă pamântul chiar şi de sub case! [IR: Exact! În timp ce au ţipat continuu că nu este uman să scoatem activiştii din casele acaparate, cei care au condus ţara continuu (10 ani direct şi restul indirect) - ne-au lăsat în fundul gol, privatizîndu-ne. În spatele unor fasoane propagandistice- prezente şi în discursul acesta- au procedat şi la o temeinică "retrocedare" - mergînd, la nevoie, şi pînă la Burebista. Majoritatea proprietarilor de drept au pierdut timpul, umiliţi, prin tribunale. În schimb, ciţiva aleşi, care s-au înţeles cu cine trebuia, au obţinut retrocedări masive - proprietăţile respective ajungînd, la preţuri speciale, în mîinile "recuperatorilor". Problema a fost deci rezolvată printr-o discriminare "creatoare"…] Am fost şi rămân convins că, pentru a face faţă situaţiilor [] pe care le aduce cu sine reforma, guvernul [] trebuie să se biziuie pe toate forţele politice [IR: Bătălia pentru putere să înceteze, pentru ca "elita pluripartită" să poată cîştiga bătălia cu poporul roman] .
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

19. Sabotajul fascist şi anarhist…

Mesajde Ioan Rosca » Joi Dec 13, 2007 12:49 am

Ion Iliescu. Revoluţie şi reformă - comentata de Ioan Rosca

19. [IR: Sabotajul fascist şi anarhist…]

"Sunt, neândoielnic, multe greutăţi în viaţa noastră zilnica, dar consider că imaginea voit întunecată şi catastrofică, uneori cu accente de-a dreptul apocaliptice, prin care sunt înfăţişate adesea dificultăţile prin care trecem este nerealistă şi extrem de periculoasă, de natură să creeze impresia falsă că suntem pe marginea prăpastiei şi că nu mai avem nici o şansă de a ieşi din criză. [] Unele acţiuni cu caracter extremist şi-au făcut simţită prezenţa [] între promotorii extremismului de dreapta care s-au manifestat după 1989 se regăseşte mişcarea legionară.[] depune eforturi stăruitoare în vederea câştigării de aderenţi şi pentru oficializarea "Gărzii de fier" [] desfăşoară activităţi de "clarificare istorică" [] pe direcţia schimbării percepţiei publice a mişcării.[] tipărirea şi difuzarea cărţii Mein Kampf [] ca şi a altor publicaţii de factură similară [] nu se poate justifica prin asigurarea "dreptului la informare" [] situaţia favorizează şi chiar stimulează o posibilă intensificare a acţiunilor vizând consolidarea şi dezvoltarea extremei drepte. Există unele date publice referitoare la intenţii de leglizare a noi formaţiuni de acest tip, stimulate de uşurinţa manifestată de câtre organele de cercetare şi judiciare în această privinţă. Acţiunile întreprinse de extrema stângă [] nu s-au concretizat deocamdată în paşi semnificativi făcuţi în această direcţie şi prin urmare nu se poate vorbi de constituirea unor nuclee şi mişcări coerente de această natură. În schimb, perpetuarea unor asemenea acţiuni [] poate stimula [] o anumită atitudine de neîncredere faţă de forţa principiilor şi normelor statului de drept şi poate alimenta unele nostalgii [IR: Aşadar, o continuitate: de la 23 August şi pînă azi, pericolul principal pentru români este "fascismul". De aceea "mişcarea legionară" trebuie urmărită şi interzisă, în timp ce PCR- nu a putut fi scos în afara legii. Ştie bine Tovarăşul ce face, de ce face, cum face. Pe de o parte, se justifică mai uşor o parte dintre crimele comunismului, cele care au avut ca victime "fascişti" şi "'legionari". Trebuiau "reeducaţi" - nu? Pe de altă parte, se lansează mesaj de prietenie către cercuri influente (politice, financiare) antifasciste, evreiesti etc. În fine, se profită de faptul că, chiar trecînd de sub umbrela URSS sub cea ocidentală, se ramîne sub pulpana Aliaţilor, care nu doresc rescrierea istoriei sfîrşitului războiului mondial. Plus, o aluzie oricînd bine venită la dreptul sfînt al statului de a suprima "teroriştii"- care va fi bine primită prin Cancelarii. În fine, în ce priveşte "extrema stîngă" - formaţiuni de diversiune cu care PSD a făcut alianţe electorale- ea are menirea să menţină sub control nemulţumirea proletară faţă de jaful tranziţiei şi să ascundă faptul că liderii celui mai anti-popular partid din istoria României conduc FSN-PSD-etc.] Nu prea departe de asemenea tendinţe se aşează, uneori, şi unele manifestări ale străzii, cu incitare la ură, la acte de violenţă şi atitudini ultimative, de intoleranţă. Vântul anarhismului [] pare că bate din nou şi caută să zdrunciune noile temelii ale aşezării intracontinentale. [] Par prinse în trena acestor rafele şi unele dintre manifestările de la noi [IR: Lovitură în direcţia contestaţiei radicale, populare, scăpată de sub pulpana opoziţiei politice şi elitei civice- cum a fost protestul din Piaţa Universităţii. Se sugerează occidentalilor unitate în reprimarea protestelor, (fie ele contra neocolonialismului, mondializarii, distrugerii resurselor, injustitiei , etc.) potrivit devizei: Stăpîni din toate tările, uniţi-vă! Această dorită alianţă i-a făcut pe Tovaraşi să se îndrepte către Europa, în speranţa că vor putea împrumuta de acolo legitimitatea represiunii. Ceea ce "îi scapă" domnului Iliescu este că se poate denunţa funcţionarea defectuoasă a unui stat, fără a fi "anarhist". Una e să crezi şi să susţii că orice stat este nelegitim , şi alta e să vrei să eliberezi o societate, condusă de un stat căzut pradă unui grup de uzurpatori.] [] fac o netă distincţie între mişcările sindicale, ce au ca motivaţie revendicări de natură socială, salarială [] şi actele care împing în centrul atenţiei publice grupuri sociale şi de altă factură care se prind în acest vârtej anarhic [IR: Puteţi să vă plîngeţi de mizerie şi să cereti salarii mai mari, si, dacă aveţi forţa , le şi obţineti. Dar să nu puneţi în discuţie puterea care v-a adus sau vă menţin în mizerie. Asta- e anarhism. Iată ceea ce trebuiau să înţelegă minerii, în septembrie 1991] Avem de făcut faţă în continuare la cel putin trei presiuni [] prima [] este legată de trecutul recent [] în favoarea sistemului dirijist de comandă. Este o speranţă artificială, zadarnică. [] Reforma economică nu mai poate fi oprită şi nici măcar evitată. [] azi, în condiţiile factorilor interni şi deopotrivă externi , o economie centralizată, de comandă, nici nu mai este posibilă. [IR: Pentru că nu poate funcţiona eficace, sau pentru că nu i se permite? Întrebarea se pune, din moment ce, în timp ce noi am fost sfătuiti să ne divizăm cît mai mult intreprinderile, descentralizăm economia, etc- capitalismul mergea în sens invers, spre o fază- de super-concentrare. Dacă managementul corporaţiilor enorme, deţinute de nenumăraţi acţionari, este posibil şi eficace- de ce ni s-a spus că a pastra intreprinderi mari, şi distribui românilor acţiuni - era o greşeală, o inerţie comunistă? Ca să nu putem concura pe alţii, pe o piaţă a marilor rechini? Nu ne aflăm aici în faţa unui sabotaj, acoperit cu neo-propaganda ?] [] O a doua presiune o reprezintă nostalgia celor legaţi de un trecut mai îndepărtat, interblic , ce proclamă [] refacerea modelului economic de atunci, după principul "restitutio în integrum" [] ca şi cum lumea ar putea fi data cu 50 de ani înapoi. [IR: Că nu era vorba de nici un "integrum", ci doar de restituţia proprietăţilor din interbelic, o dovedeşte dezinteresul respectivelor formaţiuni pentru conservarea şi retrocedarea roadelor muncii noastre în lagărul comunist. De aceea FSN s-a înţeles pînă la urmă cu unii dintre aceşti pretendenţi, cei cu care a putut împărţi. Iar noi , care nu am avut vile nici înainte nici după 1945, am ramas cu buzele umflate. ] [] Cea de a treia presiune [] o constituie mentalităţile parazitare [] veleitari grăbiţi , avizi de putere şi înfierbântaţi de dorinţa de înavuţire, de a face oricum şi prin orice mijloace cât mai multă avere [] s-au folosit şi se folosesc [] de greutăţile apărute în economie , cât şi de slăbiciunile unor factori de responsabilitate publică, de fisurile legislative şi de o prelungită lipsă de autoritate a unor instituţii ale statului [] fenomene precum corupţia- care este un impozit greu şi nemeritat pe care îl plăteşte cetăţeanul cinstit, evaziunea fiscală, traficul de influenţă şi chiar un anume soi de mercenariat, erodarea morală [] numeroase cazuri de subevaluare a patrimoniului societăţilor comerciale cu capital de stat, în vederea unor privatizări oneroase [] situaţiile care, în relaţiile de comerţ exterior, au avut şi au evidente efecte de subminare a intereselor economice ale ţării [] se impune o exigenţă sporită din partea instituţiilor de ordine publică şi de control financiar, precum şi un cadru legislativ apt să sancţioneze corupţia, frauda, specula, concurenţa neloială, abuzul de putere. [] declararea averii şi justificarea veniturilor de către toţi demnitarii şi candidaţii la funcţiile publice [] trebuie blocate orice căi de acces la bogăţie prin eludarea legilor , prin corupţie, prin înşelăciune şi extorcarea populaţiei , prin fraudă, abuz de funcţii şi poziţie socială. [IR: Toate acestea sînt denunţate (sau propuse) de un om care, nu pierduse puterea, o singură zi, din 22 decembrie 1989! Totusi, e ceva în tonul său, care ne poate face să-l credem exasperat. Dacă îl apucase pofta de apărare a averii colective, de ce nu a făcut absolut nimic? Să-l fi sfidat subalternii, cu care a împînzit România? Să fi fost I. Iliescu prizonierul copiilor săi monstruoşi? Atunci de ce i-a cauţionat continuu, mustrîndu-i steril, pîna în 2007? E ultima formă a fătărniciei politice: şefii hoţilor strigă continuu "Hotii!", oferind jefuiţilor consolare şi promiţîndu-le că vor face dreptate… dacă sînt realeşi]"
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

20. Să facem totul …

Mesajde Ioan Rosca » Joi Dec 13, 2007 12:53 am

Ion Iliescu. Revoluţie şi reformă - comentata de Ioan Rosca

20.[IR: Să facem totul …]
" Revoluţie - pentru că aceasta a fost realitatea [] procesului de răsturnare a vechiului regim. [] Reforma- pentru că un astfel de proces [] a cuprins România [] pentru a a face cât mai viabile restructurarea şi privatizarea. Revoluţie şi reformă aşadar, două fundamentale şi inseparabile laturi ale aceluiaşi fenomen. [] anul 1994 poate fi decisiv pentru redresarea economică - prin stabilizarea monedei, reducerea substanţială a inflaţiei şi, deci , a dobânzilor la credite [IR: Clientela puterii a obţinut credite cu dobînzi depăşite de inflaţie, ceea ce le-a permis înavuţirea fulgurantă, în dauna băncilor de stat, falimentate] diminuarea blocajelor financiare ale agenţilor economici [IR: Scutirea de datorii a intreprinderilor vîndute ieftin la amici] şi relansarea producţiei şi exportului [] lansarea[] marii privatizări şi a investiţiilor semnificative de capital străin [] program de asistenţă socială [] creerea de noi locuri de muncă [] noile reglementări trebuie să clarifice actualele raporturi în care responsabilităţile pentru gestionarea eficientă a patrimoniului public sunt difuze şi nimeni sau aproape nimeni nu răspunde pentru rezultate slabe sau neperformante [IR: Dar nu a fost să fie. Tovarăşii s-au rupt în două: unii lansau afaceri private, ceilalţi rămîneau la conducerea întreprinderilor, facînd cu primele contracte defavorabile statului. Nici măcar acum nu a făcut nimeni contabilitatea piederilor , stabilind răspunderi. Şi nicăieri nu este publicată documentaţia legată de privatizare şi destinaţia banilor obtinuţi în acest fel] reforma trebuie ea însăşi descentralizată [] protecţie a economiei naţionale[] pact politic şi social [] exemplul pactului spaniol [] activitate într-adevar constructivă, degajând acele chestiuni de interes naţional care trec dincolo de deosebirile proramatice dintre un partid şi altul. O formulă a unui guvern de coaliţie [IR: După ce s-au văzut cu pedepsele evitate, cu arhivele încuiate şi distruse, cu contestaţia zdrobită şi cu capitalul de start achiziţionat, Tovarăşii vor să împartă răspunderea dezastrului previzibil, prezentat ca provocare la reconstrucţie. În 1996, CDR a consumat acest fruct otrăvit, otrăvindu-ne şi nouă sufletul, sub atenta supraveghere a structurilor subterane şi a agenţilor strecuraţi chiar în sînul "noii puteri" (aripa Roman). După ce vinovăţia (şi prada) a fost redistribuită, poporul a fost convins că " e totuna cine conduce"; iar străinatatea- că rotativa aparenţei democratice funcţionează. În anul 2000, PSD a revenit la cîrma corabiei - pentru a finisa Reforma. ] Eu văd trei principale urgenţe .[] strategia naţională [] dacă ne uităm la economia mondială astăzi, ea se afla într-o criză profundă [] am avut un dialog pe această tema la Forumul Mondial Economic de la Crans-Montana, în Elvetia, anul trecut. [] Am replicat şi unor gânduri, exprimate mai direct sau mai puţin direct, după care "dezvoltarea voastra este un pericol pentru noi. Dacă noi vă sprijinim pe voi să vă dezvoltaţi din punct de vedere economic- voi nu sunteti ţări slab dezvoltate, aveţi un potenţial intelectual ridicat- ridicarea voastră economică înseamnă noi concurenţi pentru noi. Ce interes avem să vă sprijinim în dezvoltarea voastră?" Am spus că aceasta este o gândire falsă [] dezvoltarea economică a ţărilor din centrul şi estul european nu înseamnă o limitare a posibilităţilor de schimburi ci, din contra , creşterea capacităţii de absorbţie a pieţelor acestor ţări [IR: Interesante consideraţii, care, chiar inexacte, ne fac o idee despre "contextul extern" . Ele însă nu merg pînă la ataca problema neocolonialismului, care găseşte şi alte soluţii la problema echilibrului comercial. ]. Un al doilea element [] se referă la necesitatea şi mijloacele stopării inflaţiei [] şi în fine, un al treilea element, stabilizarea monedei naţionale. [] Nu sentimente de generozitate şi umanism guvernează în economie [] Rezerve valutare nu avem şi nu am avut, de finanţare externă ne-am bucurat în foarte mică măsură şi ni se oferă cu mare zgârcenie, deseori cu condiţionări politice sau economice inacceptabile , singura sursă de echilibrare pentru susţinerea monedei naţionale, fiind realizrea unei balanţe comerciale echilibrate [] am mers , timp de 4 ani cu deficit comercial. [] toţi s-au grăbit să realizeze cât mai multe importuri [] calea de a încasa profituri mai rapide [IR: Devalorizarea unei monede DE MII DE ORI în cîţiva ani nu poate avea explicaţii clasice. Ea trebuie corelată cu distrugerea sistemului economic şi blocarea producţiei. Trebuie privită prin prisma goanei după capital, necesar pentru cursa privatizării (Cine a avut monopolul importurilor, scoţind, pe o Piaţă însetată: electrocasnice, cosmetice, alimente? Cine a putut face credite, exporta pe nimic şi arunca bani pe piaţă (ca sa fie cu ce cumpăra valul de mărfuri din import). Pune la punct pompe de vidare a buzunarelor mici- de gen Caritas sau FMI. Trebuie depăşite speculaţiile teoretice care ascund speculaţii financiare. Şi trebuie finalizat… cu nota de plată. Pe care, pînă acum, a plătit-o doar poporul român ] e timpul să elaborăm un sistem judicios şi eficient de pârghii care să incurajeze cu prioitate exporturile şi să descurajeze importurile, mai ales în domenii în care avem producţie proprie. [] Spre exemplu sectoarele de vârf din industria actuală : electronică, micromecanică, micro-electronică, informatică [] problema e cum să valorificăm potenţialul nostru de creaţie şi să pătrundem, cu propriile nostre produse, pe Piaţa externă [IR: Rezultat? Inchiderea fabricilor de electronică (inginerii devenind azi vînzători de Sony şi Nokia), de mobilă , de zahăr, de orice. Pînă şi în producţia de software, pentru care aveam absolut toate atuurile- am ajuns să importăm masiv; programatorii noştri, în lipsa unui program naţional de organizare a industriei informatice, ajungînd pe toate meridianele (Se întorc acum, ca să înfiinţeze filiale.) ]
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

21. Mutarea macazului spre vest

Mesajde Ioan Rosca » Joi Dec 13, 2007 12:55 am

Ion Iliescu. Revoluţie şi reformă - comentata de Ioan Rosca

21. [IR: Mutarea macazului (racordării la centre externe de putere) spre vest]

" Schimbarile intrevenite în Europa, începînd cu anul 1989, au plasat România într-un nou context geopolitic. Astfel, pentru prima dată în istoria ei, România nu se mai învecinează direct cu o putere globală, cu un imperiu. [] Un vecin al nostru aparte, un vecin mai mult decât apropiat, o rudă a nostră de neam şi de suflet este republica Moldova [] Au fost pe lume şi două Germanii şi două Vietnamuri, mai sunt astazi şi doua Corei şi, din păcate pentru noi, chiar aici, în zona fostului butoi de pulbere al Europei, mai sunt şi doua state Românesti. Crudă, dureroasă, dar realitatea aceasta e [] nu cred că este nimerit şi nici folositor că aceasta să se transforme în resentimente şi patimi Logica abordarilor în astfel de chestsiuni este cu mult mai dificilă şi ea trebuie lasată în seama gândului înţelept, responsabil, şi a imprejurărilor constructive. [IR: Ca întotdeauna cînd e vorba de politica externă, stilul devine găunos, criptic, secretos. Democraţia nu pătrunde în această zona , unde poporul trebuie să accepte că nu ştie cine şi de ce hotărăşte. De atîta ambiguitate , poţi uita că dl Iliescu era la putere în clipa în care România ar fi trebuit să deschidă braţele pentru a invita oficial "republica Moldova" la reunificare cu patria mamă. Şi deci- că trebuie judecat pentru înaltă trădare (alături de dl Constantinescu, care i-a împlinit opera, dînd explicaţii neconvingătoare). Referinţa la două state româneşti (după modelul Vietnamului şi Coreii !!!) este periculoasă-pentru că trimite cu gîndul la situaţia dinaintea anului 1859. Ori , teritoriul botezat acum "republica Moldova ", apelaţiune deja inadmisibilă, nu corespunde vechii Moldove (regiuni importante din aceasta fiind lăsate în gestiunea Ucrainei şi o bună parte a ei fiind parte a statului român ). Situaţia este, de facto, rezultatul unui pact criminal, denunţat între timp. Dar ca să iasă din corzi , domnul Iliescu dispune de calea tipică, aluzii la ameninţarea Transilvaniei] Sub motiv că o imaginar concepută linie de demarcaţie între Europa Centrală şi de Est ar traversa anumite ţări , unii ziarişti, politilogi, sau şi mai grav, chiar oameni politici, susţin că ar fi necesară fragmentare acestora [] un foarte prozaic revizionism. Pe poziţii similare par să se situeze şi aceia care vehiculeaza tot mai insistent teza perimării tratatelor de pace încheiate după primul război mondial .[] Opţiunea fermă a României pentru integrarea în structurile europene şi euro-atlantice [] Am semnat primii documentele "partenariatului pentru pace" [] urmând ca, în perspectivă, să ne adaptăm rigorilor şi preparativelor primirii în cadrul NATO [IR: Pericolul maghiar; revizionism; apărarea tratatelor de pace… deci renunţarea la Basarabia şi Bucovina. Noroc că, între timp, NATO ne apăra de toţi: de maghiari, de moldoveni, de afgani, iraqieni şi alti "terorişti"- duşmanii noştri în noul război rece…]
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

Re: Afirmatii ale lui Ion Iliescu- comentate

Mesajde Ene Viorel » Dum Dec 30, 2007 2:21 pm

Ioan Rosca scrie:Am pus comentariul complet al cartii "Revolutie si Reforma" la adresa:
http://www.procesulcomunismului.com/mar ... coment.htm
Textul e interesant in ansamblu.
Voi selecta aici paragrafe legate de revolutia din 1990.

In "Revolutie si Reforma", Ion Iliescu incearca sa se prezinte ca un politician consistent si echilibrat, preocupat de binele tarii sale.
Se auto-satisface discursiv. Denunta guvernul Roman (si deci aripa "reformista": FSN2, devenit PD) pentru graba si negligenta cu care au busculat economia si societatea, silind FSN1… sa o apere. Nu avea cum justifica altfel faptul ca FSN a cistigat alegerile pe platforma FSN1 si a impins chiar populatia la razboi civil contra opozitiei pentru ca ar fi avut intentiile…. duse la indeplinire de FSN2, dupa 20 iunie.

Domnule Rosca vedem ca le stiti bine.
De ce nu scrieti o carte?De ce apar doar cartile criminalilor?
Nu impinge insa critica decit pina la nivelul necesar justificarii separarii aripii FSN1 (devenita PSD) - care a cules in 1992 voturi din nemultumirea… creata de aripa FSN2 (pentru ca apoi, cele doua aripi sa confiste si spectrul politic, asa cum au confiscat , impreunate, Revolutia).
Totusi avem aici citeva confirmari timide ale faptului ca economia a fost distrusa si populatia saracita. FSN1 ar fi inteles suferintele provocate de FSN2 populatiei (chiar si mineriada din septembrie)- si de aceea s-a separat…. Continuind in alt ritm si in alta etapa, Reforma care a protejat si imbogatit nomenclatura si securitatea .
Ceea ce e comun cu discursul lui Roman este dispretul si ura fata de contestatarii puterii. Este evident ca au preferat "opozitia"- pe care au sabotat-o, intimidat-o si satelizat-o, pina cind le-a permis sa se legitimeze democratic (cu pretul impartirii unei parti din prada).
Lupta revolutionarilor impotriva Contrarevolutiei si a uzurparii statului roman este denuntata ferm, ca "anarhism" sau "fascism". Nici nu se putea gindi altfel, dupa o viata dusa in sinul activului de partid.

Acest document face parte din raportul pregătit pentru Procuratura Militară, susţinând, alături de celelalte texte, concluziile editorialului "Prinsi in clestele FSN1-FSN2, cu concursul pseudo-opozitiei", aflat la adresa: http://www.piatauniversitatii.com/news/ ... nth=12.htm

Ioan Rosca, 12 decembrie 2007
Ene Viorel
 
Mesaje: 135
Membru din: Lun Dec 24, 2007 1:18 pm

Mesajde Nica Leon » Joi Mai 22, 2008 8:28 pm

Cred că prin punerea la punct a criminalului comunist, alogenul Iliescu Ion, am clarificat, de faţă cu el şi cu gaşca sa de neisprăviţi,chiar sub cupola parlamentului, cam cît valorează maculatura măzgălită cu furia celui vinovat, care se vrea tot în frunte ca buboiul.
Dacă ar fi avut o cît de mică dreptate ar fi avut atunci ocazia să mi-o dovedească, dar prin felul în care s-a comportat a dovedit că eu au dreptate, dar şi că adevărurile pe care le deţin încă îl îngrozesc, deşi astăzi la Jilava nu mai este chiar aşa de rău ca în vremea în care el, ca şef, mînca la greu căcat din barca comuniştilor-alogeni şi criminali.
Nica Leon
 
Mesaje: 820
Membru din: Lun Apr 17, 2006 3:57 pm
Localitate: Bucuresti

Anterior

Înapoi la Revolutia si Contrarevolutia din 1990

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Abimaspamigma şi 1 vizitator

cron
<<< Piata Universitatii 2009