Sectorul CIVES
 
 

Chemare în judecată pentru anulare a alegerilor ş.a.!1.

Stand: dedicat contributiilor lui Nica Leon, care nu sint plasate in alte forumuri

Moderator: Nica Leon

Chemare în judecată pentru anulare a alegerilor ş.a.!1.

Mesajde Nica Leon » Vin Dec 23, 2016 2:30 pm

Către,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,


Domnule preşedinte,



Subsemnatul Nica Leon, domiciliat în Bucureşti, str. Tîmpa nr. 5, bl. 3C, et. 4, ap. 23, Sector 2, avînd şi calitatea de binefăcător al românilor şi al României, ca părinte a minunii numită de cunoscători Revoluţia Română, avînd în vedere:
a) că acum 27 de ani am dăruiat românilor, României şi acestei lumi teribil de nebună minunea numită de cunoscători Revoluţia Română, dar şi libertate, drepturi şi democraţie lumii, cît şi faptul că nici o instanţă din această blestemată ţară nu a vrut, pînă în prezent, să cerceteze măcar Dorarul Revoluţiei Române, ce e mereu rostogolit, an după an, pentru a se ascunde astfel crimele comuniştilor alogeni, dujmani ai ţării şi ai adevărului, sub preşul plin de sînge şi de minciuni al istoriei şi al uitării;
b) ruşinea şi mascarada numită doar de idioţi alegeri, care a fost impusă să se desfăşoare la data de 11 12 2016, în România, în urma deciziei unui ilegalist, ce fusese pus total nedrept, ilegitim, imoral, anacronic, neconstituţional, nedemocratic şi ruşinos în funcţia de prim-ministru în ne înfiinţatul, de drept, Guvern al României, în pofida faptului care ne dovedeşte că nu exista nici măcar o lege electorală care să corespundă rigorilor constituţionale şi care, astfel, să se fi aflat în vigoare;
c) avînd în vedere prevederile constituţionale de la:
ARTICOLUL 70
Mandatul deputaţilor şi al senatorilor

(1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.

Regulamentul ne înfiinţatului, de drept, Parlament al României -Camera Deputaţilor care prevede aşa:
Capitolul I
Organizarea Camerei Deputaţilor
SECŢIUNEA 1
Constituirea Camerei Deputaţilor
(3) În intervalul de timp prevăzut la alin. (1) nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepţia celor care privesc validarea mandatelor de deputat.
Art. 3. - (1) Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.
(2) Comisia de validare funcţionează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaţilor.
Art. 6 (3) Biroul Comisiei de validare şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorităţii membrilor biroului sau al grupelor de lucru.
Art. 7. - (1) Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.
(2) Comisia de validare propune validarea mandatelor deputaţilor ale căror dosare sunt complete şi se constată că alegerea respectivilor deputaţi a fost făcută în conformitate cu prevederile legale.
(3) Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor legale privind condiţiile de eligibilitate şi în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă şi irevocabilă, privind săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral.
Art. 8. - Raportul este aprobat de către Comisia de validare cu votul majorităţii membrilor acesteia.
Art. 9. - (1) Camera Deputaţilor se întruneşte în şedinţă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.
Art. 10 (2) Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor.
Art. 11. - (1) Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia.
d) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului
Constituire
Organizare
Funcţionare
Senatul, împreună cu Camera Deputaţilor, alcătuiesc Parlamentul României. Ambele Camere sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Senatul se organizează şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Constituţiei, Regulamentului Senatului,

Constituire

Senatul nou ales se întruneşte în cel mult 20 de zile de la alegeri, conform decretului de convocare emis de Preşedintele României.

Până la alegerea Biroului permanent, în plen au loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator, a procedurilor necesare depunerii jurământului sau legate de constituirea noului Senat.
Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, în prima sa şedinţă, o comisie compusă din 15 senatori. Organizare

Senatul României este alcătuit din 137 senatori, fiecare având vârsta de cel puţin 33 de ani şi reprezentând aproximativ 160.000 de cetăţeni din cele 42 de circumscripţii electorale.


e) Legea nr. 96/2006 din 21/04/2006, actualizata la data de 01/01/2011, privind Statutul deputatilor si al senatorilor.
CAPITOLUL II
Validarea şi regimul mandatului

ARTICOLUL 2
Procedura validării

(1) Deputaţii şi senatorii intră in exerciţiul mandatului la data intrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurămantului.



f) Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă
(1) Codul de procedură civilă, denumit în continuare codul, stabileşte regulile de competenţă şi de judecare a cauzelor civile,... în scopul înfăptuirii justiţiei în materie civilă.
(2) În înfăptuirea justiţiei, instanţele judecătoreşti îndeplinesc un serviciu de interes public, asigurând respectarea ordinii de drept, a libertăţilor fundamentale, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, aplicarea legii şi garantarea supremaţiei acesteia.

ART. 3
Aplicarea prioritară a tratatelor internaţionale privitoare la drepturile omului
(1) În materiile reglementate de prezentul cod, dispoziţiile privind drepturile şi libertăţile persoanelor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Constituţia, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi prezentul cod, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care prezentul cod conţine dispoziţii mai favorabile.
ART. 4
Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene
În materiile reglementate de prezentul cod, normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau de statutul părţilor.
ART. 5
Îndatoriri privind primirea şi soluţionarea cererilor
(1) Judecătorii au îndatorirea să primească şi să soluţioneze orice cerere de competenţa instanţelor judecătoreşti, potrivit legii.
(2) Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.
(3) În cazul în care o pricină nu poate fi soluţionată nici în baza legii, nici a uzanţelor, iar în lipsa acestora din urmă, nici în baza dispoziţiilor legale privitoare la situaţii asemănătoare, ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanţele acesteia şi ţinând seama de cerinţele echităţii.
ART. 6
Dreptul la un proces echitabil, în termen optim şi previzibil
(1) Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în termen optim şi previzibil, de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită de lege. În acest scop, instanţa este datoare să dispună toate măsurile permise de lege şi să asigure desfăşurarea cu celeritate a judecăţii.
ART. 7
Legalitatea
(1) Procesul civil se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legii.
(2) Judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea dispoziţiilor legii privind realizarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părţilor din proces.

g) Demnitate publica-conceptul de demnitate publica - „complexul de atributii si responsabilitati stabilite prin Constitutie, legi si alte acte normative, pe care si le asuma o persoana fizica prin investirea sa ca urmare a rezultatului procesului electoral direct, prin alegere, sau indirect, prin numire, potrivit legii.
h) la data de 16 12 2016 am trimis la Birolul Electoral Central o contestaţie, în care contestam alegerile şi rezultatele lor, la care nu am primit cuvenitul şi datoratul răspuns;
i) la data de 21 12 201 am transmis, pe cale electornică, prin e-mail, la Parlamentul României o contestaţie în care am somat membrii Comisiilor de validare a alegerii, prevăzută suprem şi obligatoriu la art. 70 alin.1, raportat la art.1 alin. 3 şi 5, art. 2, art. 4 alin. 2, art. 8, 16 alin. 1 şi 2, art. 20, art. 53, art. 61 , art. 62, art. 63, art. 70 alin.1., art. 117, art. 131 art. 154 alin. 1 şi a art.155 alin. 2, 4 şi 5, la care, de asemenea nu am primit nici un răspuns, deşi problema era mai mult decît importantă şi teribil de urgentă;

j) prevederile deosebit de originale ale pîngăritei Constituţii a României, de la art. 1 alin. 3 şi 5, art. 2, art. 4 alin. 2, art. 8, 16 alin. 1 şi 2, art. 20, art. 53, art. 61 , art. 62, art. 63, art. 70 alin.1., art. 117, art. 131 art. 154 alin. 1 şi a art.155 alin. 2, 4 şi 5;
k) k) inexistenţa unui act care să ateste înfiinţarea, de drept, a statului român, precum şi inexistenţa oricărui act, de drept, care să dovedească că în statul român, neînfiinţat încă, de drept, ar fi fost înfiinţate, pînă astăzi, de drept, instituţiile sale fundamentale, cum ar fi: Preşedintele României, Parlamentul României, Guvernul României, ministerele, justiţia etc;
l) actul prin care a fost impus, fără aprobarea românilor, prin încălcarea flagrantă a prevederilor constituţionale, supreme şi obligatorii, obligaţia care le impune numai unora dintre candidaţi, care vor să participe la alegeri, să strîngă un număr de semnături, fără de care li se respinge candidatura şi li se refuză, astfel şi dreptul constituţional fundamental, garantat de art. 37;
m) actul prin care Biroul Electoral Central şi membrii acestuia au primit dreptul abuziv de a fi mai suverani decît toţi ceilalţi românii, care au drept de vot, în România, prin care, contrar prevederilor art. 2 raportat la art. 1 alin. 3 şi 5 şi art. 1 6 alin.1 şi 2 din năstruşnica şi siluita Constituţie a României, stabilesc ei, ca mambri B.E.C. să repartizeze, prin redistribuirea voturilor date de români – adică a voinţei suverane a românilor, ceea ce anulează efectiv atributele dreptului constituţional fundamental, dar şi efectele sale fireşti, drept garantat şi inviolabil, prevăzut de art. 36, atunci cînd au redistribuit altor candidaţi voturile date de alegători altor candidaţi, preferaţi însă de membrii abuzivi ai B.E.C. şi de reprezentanţii unor partide şi a unui o.n.g. aflat mereu în cîrdăşie cu dujmanii ţării, ce e nedrept, imoral şi anacronic şi în componenţa B.E.C. sau după prevederi nedrepte, impuse abuziv, peste capul românilor suverani, cărora li s-a anulat astfel pînă şi dreptul de decizie, mandate date astfel candidaţilor care nu au îndeplinit pe deplin norma de reprezentare, situaţie în care sînt mult prea privilegialţi, ceea ce contravine, însă, prevederilor art. 16 alin. 1 raportat la art. 1 alin. 3 şi 5 şi art. 53 din contorsionata şi terfelita Lege fundamentală;
n) văzînd Procesul Verbal înregistrat sub nr. 1 Bis/RF/BEC/SCD/2016 din data de 15 12 2016 emis de B.E.C. prin care membrii B.E.C. au încălcat flagrant prevederile art. 2 din controversata şi înjosita Constituţii a României;
o) prevederile năstruşnicei şi terfelitei Constituţii a României, aflate la ARTICOLUL 37 Dreptul de a fi ales, unde e scris că:

(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României. - prevederi raportate la art. 1 alin. 3 şi 5, art. 20, art. 53 şi art .154 alin. 1 din aceeaşi ştrulubatică şi siluită Lege fundamentală;
p) în Procesul Verbal înregistrat sub nr. 1 Bis/RF/BEC/SCD/2016 din data de15 12 2016 a fost încălcat flagrant dreptul garantat, fundamental, la egalitate de tratament aşa cum rezultă, fără putinţă de tăgadă, egalitate anulată de membrii B.E.C., ce şi-au permis nemernicia de a nu mai ţine seama de prevederile supreme şi obligatorii, chiar şi pentru ei, a originalei Constituţii a României, membrii care şi-au permis şi nemernicia de a anula efectiv prevederile constituţionale de la art. 16, care prevăd aşa: Egalitatea în drepturi

(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
r) decizia suverană a românilor, pe care au luat-o la Referendumul din anul 2009, cînd au decis că ei vor ca Parlamentul României să aibă o singură cameră şi să aibă un număr maxim de 300 de parlamentari;
s) văzînd prevederile textului constituţional de la art. 62 Alegerea Camerelor

(1)Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale. – deci nu candidaţi, aşa cum s-a făcut însă, abuziv, total neconstituţional şi la data de 11 12 2016, cînd nu au fost votate camere, aşa cum prevede expres şi teribil de clar, chiar şi pentru proşti, originala şi nesocotita Lege fundamentală;
ş) văzînd prevederile textului constituţional de la art. 62 Alegerea Camerelor, alin.3, unde e scris aşa:

(3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării. - prevederi raportate la art. 1 alin. 3 şi 5, art.16 alin. 1, 2 şi 3, art. 20, art. 53, art. 57 şi art .154 alin. 1 din aceeaşi ştrulubatică şi siluită Lege fundamentală, ce impune oricui ca: “Numărul deputaţilor şi al senatorilor”, stabilit de un Parlament înfiinţat, de drept, să fie stabilt, prin lege electorală, în raport cu populaţia ţării, în timp ce acest număr, respectiv numărul de mandate pentru anul 2016 nu a fost stabilit conform legii, act în care să fii fost menţionat şi numărul exact al populaţiei ţării, la data de 11 12 2016, aşa cum expres a prevăzut norma constituţională la art. 62 alin. 3;
t) văzînd prevederile textului constituţional de la art. 63, unde scrie că:
Durata mandatului

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.- prevederi raportate la art. 1 alin. 3 şi 5, art. 20, art. 53, art. 57 şi art .154 alin. 1 din aceeaşi ştrulubatică şi siluită Lege fundamentală, în care nu se aminţeşte deloc despre candidaţi, care să fii fost aleşi;
ţ) avînd în vedere textul constituţional de la art. 57
Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor

Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi. - prevederi raportate la art. 1 alin. 3 şi 5, art. 20, art. 53 şi art .154 alin. 1 din aceeaşi neserioasă şi siluită Lege fundamentală, cît şi apucăturile neconstituţionale ale membrilor B.E.C., care deşi nu au primit dreptul de a repartiza mandate, în cadrul operaţiunii abuzive, numită redistribuire mandate, fără să respecte întocmai prevederile constituţionale, aflate mai sus, fără să fii dovedit vreodată, în vreun fel, bună credinţă a membrilor B.E.C. şi fără să fii primit, în mod expres, dreptul constituţional de a le încălca românilor drepturile lor constituţionale, printre care şi pe cel de a avea dreptul de a alege liber, adică numai în cunoştinţă de cauză, liber, doar după ce au fost bine şi corect informaţi despre: originea etnică, numele deţinute anterior, cetăţenia sau cetăţeniile avute de cei care doresc să fie aleşi, modul cum şi-au obţinut cetăţenia română, activitatea şi antecedentele penale şi fiscale, modul cum şi-au dobîndit averea cei care le cer votul, cine le-au fost părinţii şi rudele şi dacă acestea au deţinut funcţii în aparatul de partid şi de stat şi în cel represiv sau în justiţia comunistă, dar şi faptele făcute pînă atunci pentru binele ţării şi al populaţiei României;
- avînd în vedere realitatea românească, care mie îmi spune că nici astăzi românii nu au o lege electorală constituţională şi că a avut loc, în România, o altă mascarada penală, ce a fost stabilită să se producă la data de 11 12 2016, de un prim-ministru care nu s-a aflat, constituţional, nici o clipă într-o astfel de funcţie, într-un Guvern al României care să fii fost înfiinţat, de drept, pînă la data prezentei, formulez, în temeiul prevederilor Legii nr. 134/2010 art. ART. 97 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă:
- 3. cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;
- 4. orice alte cereri date prin lege în competenţa sa.
prezenta:

Cerere de chemare în judecată

a pîrîţilor:
1. Parlamentului României, cu sediul pe care şi l-a stabilit abuziv, nu prin lege, la adresa: Palatul Parlamentului, Strada Izvor, nr. 2-4, sector 5, Bucuresti şi la adresa aleasă prin încălcarea legii în Calea 13 Septembrie nr. 1-3, sector 5, Bucuresti, cod poștal: 050711;
2. Biroul Electoral Central cu sediul în Bucureşti, Str. Eugeniu Carada Nr 1, Sector 3;
3. Guvernul României, cu sediul asumat, nu conferit, de drept prin lege, aşa cum ar fi fost drept şi normal, în Bucureşti, Piaţa victoriei nr. 1, Sector 1,
Urmînd ca instanţa de judecată, în urma judecăţii, să constatate, prin hotărîre judecătorească, să anuleze şi să lichideze următoarele :
- că este indubitabil că la dara de 11 12 2016 au fost impusă o altă mascaradă, numită doar de idioţi alegeri, fixată nedrept, imoral, anacronic, ruşinos, ne echitabil neconstituţional şi nedemocratic, de o persoană fără calitate, deci fără drept, aflată abuziv în funcţia de prim-ministru, în ne înfiinţatul nici pînă astăzi, 22 12 2016, de drept, Guvern al României, alegeri ce nu pot fi decît nule de drept, cum la fel sînt şi rezultatele lor;
- că au fost şi sînt nule de drept şi gaştile criminalilor comunişti, care au declanşat şi au coordonat contrarevoluţia, pe care au pornit-o la data de 22 12 1990, cu scopul de a îşi recîştiga puterea pe care tocmai o pierduseră şi pe care le-am luat-o, în mai puţin de 24 de ore, fapt unic în lume, după mai mult de 45 de ani de teroare criminal, comunistă, totalitară, ce s-au autonumit F.S.N. şi C.F.S.N.- format tot la ordin, de asemenea, din criminali comunişti, alogeni şi din slugoii lor, gaşcă care nu a fost aleasă de nimeni ci s-au auto creat şi s-a autonumit în acea adunătură pestilenţială, ilegitimă, imorală, criminală, ceea ce nu poate fi drept;
- să constataţi că după ce am reuşit să îi forţez să recunoscă că nu aveau nici un drept, nici o legitimitate şi absolut nici o contribuţie la Victoria Revoluţiei Române din însîngeratul şi din teribil de ruşinosul Decembrie 1989, au acceptat să desfiinţeze gaşca criminalilor adunaţi în C.F.S.N., pe care am înlocuit-o la data de 28 01 1990 cu C.P.U.N.-ul, organism care a fost creat la propunerea mea, fără ca vreodată să fii fost publicat, în vreo publicaţie oficială a României, înfiinţară de drept, la acea dată, actul de înfiinţare al C.P.U.N.-ului, act care a apărut totuşi în filipica numită Monitorul Oficial, fără să fii avut menţionată semnătura celui sau celor care ar fi trebuit să fii semnat, de drept, un act oficial, cu o asemenea putere şi de o asemenea importanţă, ceea ce a condus, în mod indubitabil, ca şi acel organism provizoriu, numit C.P.U.N. să fie tot nul de drept şi, pe cale de consecinţă, să constataţi că au fost şi sînt nule, de drept şi toate actele pe care le-a adoptat, acte numite decrete-lege, unul dintre ele fiind chiar şi aşa-zisa lege electorală, pe baza căreia au fost organizate abuzivele alegeri, de la 20 mai 1990, ce au fost la fel de falsificate ca şi aşa-zisele alegeri ce au avut loc în anul 1946 în România invadată de armate de ocupaţie ale imperiului răului, supranumit al ciumei roşii.
Pe cale de consecinţă, avînd în vedere şi concluziile Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, care a fost prezentat în plenul ne înfiinţatului, de drept, Parlament al României, în decembrie 2006, de Presedintele Traian Basescu, ce deţinea nedrept acea funcţie, doarece, nu a fost niciodată înfiinţată, de drept, în România, funcţia de Preşedinte al României, raport în temeiul caruia a condamnat explicit şi categoric sistemul comunist din Romania, de la infiintarea sa, pe baza de dictat, în anii 1944-1947 şi pana la prabuşire, în decembrie 1989;
- că toate aşa-zisele alegeri parlamentare şi preşedenţiale, care au avut loc, în România, după Revoluţia Română, din însîngeratul şi teribil de ruşinosul Decembrie 1989, au fost şi sînt nule de drept;
- că pînă la data prezentei nu a fost înfiinţat încă, de drept, statul roman;
- că doar simplele afirmaţii, neconfirmate niciodată prin acte valabile, legitime, cu putere de lege, aflate în: Constituţia României din anul 1866, la TITLUL I
Despre teritoriul roman
Art. 1 Principatele-Unite-Romane constitue un singur Stat indivisibil, sub denumire de Romania. şi nici afirmaţiile existente în Titlul III Despre puterile Statului
Art. 31. - Tote puterile Statului emana de la natiune care nu le pote esercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asedete in Constitutiunea de facila.
nici afirmaţiile făcute în Constituţia României din anul 1923 la TITLUL I
DESPRE TERITORIUL ROMANIEI
Art. 1. - Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil.
nici afirmaţia de la: TITLUL III
DESPRE PUTERILE STATULUI
Art. 33. - Toate puterile Statului emana dela natiune, care nu le poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in Constitutiunea de fata.
dar nici afirmţiile din Constituţia României din 1938, unde se pretinde la:
TITLUL I
Despre teritoriul Romaniei
Art. 1. - Regatul Romaniei este un Stat National, unitar si indivizibil.
TITLUL III
Despre puterile Statului
Art. 29. - Toate puterile Statului emana de la Natiunea Romana.
nici afirmaţiile din Constituţia Republicii Populare Române din 1948 unde s-a scris aşa: TITLUL I
Republica Populara Romana
Art. 1. - Republica Populara Romana este un Stat popular, unitar, independent si suveran.
Art. 2. - Republica Populara Romana a luat fiinta prin lupta dusa de popor, in frunte cu clasa muncitoare, impotriva fascismului, reactiunii si imperialismului.
Art. 3. - In Republica Populara Romana intreaga putere de stat emana de la popor si apartine poporului.
dar nici afirmaţiile din CONSTITUŢIA Republicii Socialiste România din 1965 Art. 1. - Romania este republica socialista. Republica Socialista Romania este stat al oamenilor muncii de la orase si sate, suveran, independent si unitar. Teritoriul sau este inalienabil si indivizibil.
Art. 2. - Intreaga putere in Republica Socialista Romania apartine poporului, liber si stapin pe soarta sa.
nici afirmaţiile făcute aflate în CONSTITUŢIA ROMÂNIEI 1991 unde scrie la:
TITLUL I
Principii generale

Statul român Articolul 1
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernamânt a statului este republica.
(3) România este stat de drept,

Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni Articolul 4
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român.
Dreptul la identitate Articolul 6
(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
(2) Măsurile de protecţie luate de stat
Românii din străinătate Articolul 7
Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afară frontierelor ţării
Dreptul internaţional şi dreptul intern Articolul 11
(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce îi revin din tratatele la care este parte.
Protecţia proprietăţii private

Nivelul de trai


Economia




Proprietatea Articolul 41
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Coţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.


Articolul 43
(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.
Articolul 134
(1) Economia României este economie de piaţă.
(2) Statul trebuie să asigure:

Articolul 135
(1) Statul ocroteşte proprietatea.

şi nici afirmaţiile făcute în Constituţia României impusă în 2003, după ce a fost “votată” prin wc –uri, prin gări, prin pieţe, noaptea, prin cîrciumi etc., timp de două zile şi o noapte, doar, doar vor pretinde că ar fi fost aprobată şi că aşa ne-o vor vîrî adînc, atît de nedrept, de ruşinos, pe gît, unde scrie la:
TITLUL I
Principii generale

Statul român ARTICOLUL 1
(1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
-nu constituie temeiuri sau izvoare de drept, afirmaţii ce sînt, în mod cert, neconfirmate, aşa cum ar fi fost drept, normal, firesc, legitim, prin vreo lege, în care să se fi avut în intenţie să fii fost înfiinţat statul roman, stat care nefiind înfiinţat de drept, încă, nici pînă astăzi, prin lege, nici nu poate, decît în mintea neştiutorilor de carte, să fie de drept, să se organizeze, să ocrotească etc. mult mai înainte de a lua fiinţă, de a fi înfiinţat ori de a fi constituit, prin voinţă populară ori prin voinţa unor lideri reprezentativi, unanim recunoscuţi de populaţia care locuieşte şi stăpîneşte, dintotdeauna, de iure şi de facto teritoriul României de astăzi.
Din aceste motive, dar şi pentru că nu există încă nici un act cu putere de lege, aflat în vigoare, care să fii prevăzut, să fii reglementat că a fost înfiinţat, constituit sau a fost instituit statul roman, vă rog să constataţi că statul roman nu a fost încă înfiinţat, constituit sau instituit, motiv pentru care vă rog să constataţi acest adevăr, mai mult decît ruşinos, în hotărîrea judecătorească pe care aveţi obligaţia de serviciu să o pronunţaţi, dezlegînd, totodată, toate aceste probleme de drept, care în mod normal, dar ce poate fi normal în România, trebuiau să fii fost dezlegate şi clarificate demult de ştiutorii de carte, din această ţară blestemată, în care teribil de mulţi se fălesc că ar fi intelectuali, foarte mulţi chiar şi doctori;
- că statul naţional legionar, care a fost înfiinţat abuziv, nedrept, nelegitim, anacronic şi ruşinos, printr-un aşa zis decret regal, ce a fost aruncat pe piaţă, la proşti, la data de 14 09 1940, act care a fost răspîndit, apoi, cu ajutorul unei filipici, de fapt doar o maculatură ne înfiinţată, de drept, căreia i s-a dat numele de Monitorul Oficial nr. 214 bis, care a fost şi trebuie să fie nul de drept, act ce a fost emis de un aşa-zis rege, care nu a fost niciodată, de drept, constituţional, rege în România, dar şi că monarhia s-a aflat pe tronul Principatelor Unite, aşa cum s-a numit ţara, de drept, prin recunoşterea puterilor garante, în tratate internaţionale, după unirea din anul 1859, tot timpul în mod neconstituţional, abuziv, ilegitim şi nedrept şi chiar ilegal;
- că aşa zisul decret regal din data de 14 09 1940, semnat fără drept de handicapatul Mihai I, individ ce nu a fost, de drept, niciodată, rege constituţional, în România, decret odios ce a fost răspîndit cu ajutorul filipicii numită Monitorul Oficial nr. 214 bis din 14 09 1940, foaie ce nu era, de drept, publicaţia oficială nici a Principatelor Unite şi nici a ţării numită România ulterior, forţat, arbitrar, fără lege, ilegitim, ce a reprezentat doar o afirmaţie neacoperită de vreun acat cu putere de lege, legitim, la fel cum e şi afirmaţia privind Regatul României, decret ce a fost şi este nul de drept;
- că este nedrept şi de neacceptat, fie şi din perspectivă istorică, nu doar juridică ca actualul “stat roman”, deşi neînfiinţat vreodată, de drept, să se tragă de la ruşinea, de la nedreptatea, de la nelegitimul decret regal din 14 09 1940, impus de un criminal ce deţinea nedrept, neconstituţional, ilegitim şi ruşinos tronul României, care, fără să aibă dreptul constituţional, legitim şi moral, a impusă totuşi, arbitrar o aşa zisă lege, în cîrdăşie cu acoliţii lui criminali şi trădători, în fruntea cărora se afla generalul alogen Ion Antonescu, aflat în cîrdăşie cu legionarii, să poată fi zămislit, să fie asimilat şi să fie astăzi recunoscut chiar şi acum ca avînd ca fundament şi ca temei juridic, de înfiinţare a statului roman, statul naţional legionar, decret care prevedea aşa:
1. Statul Roman devine Stat Naţional Legionar.
2. Miscarea Legionara este singura mişcare recunoscuta în noul Stat, având ca tel ridicarea morala şi materialã a poporului Roman şi desvoltarea puterilor lui creatoare.
3. D-l General Ion Antonescu este Conducãtorul Statului Legionar şi Şeful Regimului Legionar.
- ceea ce nu poate fi acceptat nici ca izvor al dreptului, pentru recunoaştere iniţială, de drept, a statului roman, întrucît atît guvernul condus de criminalul Ion Antonescu în cîrdăşie cu legionarii, nu era nici legitim, nici drept, nici moral şi nici constituţional, fiind impus de nişte ilegalişti, care făceau şi impuneau mersul politicii în ţările române, chiar şi după ce românii fuseseră obligaţi atît la mari şi dureroase concesii teritoriale, în favoarea ruşilor şi după ce plătiseră deja atît prin jertfe de sînge şi de vieţi omeneşti, pe cîmpul de luptă, în timpul Războiului Ruso - Otoman, din 1877, încheiat cu pacea de la San Stefano, precum şi prin acceptarea de a anula prevederile art. 7 din Constituţia Principatelor Unite, din 1866, la insistenţele primului ministru al Franţei, Daniei Cremieu, dar şi să îi plătească, bancherului lui Otto von Bismark, deşi era falimentară, de nouă ori valoarea iniţială şi dobînzile aferente pricinuite de construirea, de către un consorţiu nemţesc, a căilor ferate, la care jidanul Carol I era acţionar, precum şi plata către Înalta Poartă a unei despăgubiri de numai 3.000.000 de lei aur, ceea ce era o sumă uriaşă, la acea vreme, sumă dijmuită însă masiv, în folos propriu, de prăduitorul Carol I, prin acoliţii lui, pentru a fi recunoscută independenţa Principatelor Unite şi care, prin asemenea manevre de culise, îi obligaseră pe aşa-zişii lideri ai românilor, nedrept, ilegitim, imoral şi ruşinos să aducă aici monarhia, care nu a fost însă înfiinţată niciodată, de drept, după alungarea de la putere a Domnitorului Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza, aşa cum nu a fost înfiinţat, de drept, nici pînă astăzi nici statul român;
- că nu fost constituţională, dreaptă, legitimă, echitabilă, corectă, liberă şi democratică nici “alegerea”, nici dobîndirea şi nici repartizarea mandatelor de deputaţi şi de senatori, prin nedreapta şi neconstituţionala metodă a redistribuirii a mandatelor de deputaţi şi de senatori, după mascarada neconstituţională, nedreptă, imorală, anacronică, ilegală şi ruşinoasă, care a fost fixată să se ţină la data de 11 12 2016, în România, activitate criminală ce a fost numită de distrugătorii şi de prăduitorii criminali ai României ca fiind alegeri parlamentare;
- că aşa-zisele alegeri din 11 12 2016, au fost impuse, neconstituţional, nedreapt, ilegitim, neechitabil, incorect, nedemocratică şi cu încălcarea garanţiei de a avea dreptul şi românii la alegeri libere, corecte, deoarece, cel care le-a impus acel circ grotesc, nedrept, nu a fost de drept primul ministru al unui guvern, constituţional, legitim, legal şi democratic al României;
- că în absenţa înfiinţării, de drept, a statului roman, România nu are înfiinţate, de drept, nici astăzi, nici instituţii fundamentale, aşa cum sînt: Preşedintele României, Parlamentul României, Guvernul României, ministerele, instanţele de judecată, autorităţile publice etc., motive suficiente pentru care va trebui să vă pronunţaţi, prin hotărîre judecătorească şi să constataţi că nu au fost înfiinţate instituţiile enumerate mai sus şi pe cale de consecinţă să hotărîţi că toate actele emise de acestea sînt lovite de nulitate absolută şi, totodată, să procedaţi la desemnarea de lichidatori, conform legii, pentru a fi lichidate, de îndată toate aceste ne înfiinţate, de drept, instituţii, care nu au atribuită, prin lege, nici pînă în prezent, nici statutul de persoană juridică de drept public sau de drept privat şi nici nu le-au fost atribuite, conform legii, nici sediu şi nici nu au fost înfiinţate ori constituite ca entităţi aşa cum sînt ele prevăzute în Legea nr. 134/2010
ART. 36
Calitatea procesuală
Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Art. 56 Capacitatea procesuală de folosinţă
1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile.
(2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii. (3) Lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.
- de asemenea, vă rog să obligaţi pîrîţii să facă dovada, din care să rezulte, indubitabil, că ar avea capacitatea dreptului de exerciţiu, dar exerciţiul drepturilor procedurale, iar în cazul în care nu le au, să îi obligaţi să depună la dosar actele prevăzute la art. 57 din C.p.c., unde scrie:
(1) Cel care are calitatea de parte îşi poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau prin reprezentant, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
(2) Partea care nu are exerciţiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este reprezentată, asistată ori autorizată în condiţiile prevăzute de legile sau, după caz, de statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.
Cer instanţei să procedeze astfel, pentru a nu fi nevoit să solicit să facă aplicaţiunea prevederii de la art. 57 Capacitatea procesuală de exerciţiu din C.p.c. care prevede că:
(3) Lipsa capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a procesului.
(4) Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exerciţiul drepturilor procedurale sunt anulabile.

- că, legal, la data de 11 12 2016 nu au avut loc alegeri libere, corecte, constituţionale, democratice şi legitime şi, pe cale de consecinţă, să anulaţi atît alegerile, alegerea precum şi toate mandatele pe care le-au repartizat membrii B.E.C., ca urmare a acestei neconstituţionale şi infracţionale încercări de a prelua iar dreptul de a legifera în acest stat, de un grup de infractori, ajutaţi de acoliţii lor penali, aflaţi în funcţii ne înfiinţate încă, de drept, care nu au respectat nici o clipă prevederile constituţionale şi principiile invocate mai sus sau dorinţele de mai bine, de dreptate, de normalitate, de libertate şi de democraţie adevărată, aşa cum sînt ele nutrite de români şi nici voinţa lor suverană, avînd drept consecinţă şi urmare firescă ca după ce vor fi îndreptate toate nedreptăţile arătate în prezenta, să fie organizate noi şi adevărate alegeri, nu mai înaite de a fi, în sfîrşit înfiinţat, de drept, statul roman şi instituţiile lui fundamentale.

Motive

În fapt, după ce am plănuit, am declanşat şi am condus la victorie minunea numită de cunoscători Revoluţia Română şi după ce nu am acceptat să trec pe lista pe care scrisesem numele conducătorilor Revoluţiei Române şi numele aflate pe lista criminalului comunist, alogen, jos ilici Iliescu, foaie cu care venise la mine, pentru a îmi cere favoarea, în seara zilei de 22 12 1989, în sediul fostului c.c., de a adauga la lista mea şi numele aflate pe lista pe care o avea la el, după care, dacă aş fi acceptat, m-a asigurat că se va duce la televiziune, unde va citi el lista astfel alcătuită, ceea ce va reprezenta noua conducere a României, am ordonat cîtorva revoluţionari să fie arestaţi, pentru că deja constatasem că se făceau vinovaţi de complot împotriva idealurilor Revoluţiei Române.
În acele momente, unii dintre revoluţionari, ce erau înarmaţi cu pistoale mitralieră, m-au rugat să le dau voie să îi împuşte sau să îi arunce de la etaj, pentru a scăpa aşa lumea de ei.
Arătîndu-le de ce nu putem face aşa ceva şi explicîndu-le care fusese scopul meu, atunci cînd am plănuit să declanşez Revoluţia Română, dar şi ceea ce vor crede străinii despre noi, care vor considera că o adunătură de bestii, au dat jos de la putere nişte bestii criminale, care au omorît români fără judecată, pentru a le lua locul, dar şi obiceiurile criminale alţii la fel ca şi cei pe care tocmai îi dădusem jos, am ordonat să fie arestaţi, după care i-am închis într-o camera din c.c., punînd la uşa respective o pază înarmată.
În lipsa mea, la intervenţia fostului general Militaru, fără ştirea mea, tinerii pe care îi pusesem să păzească uşa camerei arestaţilor s-au lăsat înduplecaţi, după ce le promisese că vor fi angajaţi la guvern, la protocol, dacă îi vor elibera pe complotiştii arestaţi. Aşa i-au eliberat, după care arestaţii complotişti au fugit la Palatul Victoria, apoi la televiziune după care s-au dus la M.Ap.N., unde au pus în practică planul lor de a declanşa o contrarevoluţie, cu scopul de a îşi redobîndi puterea, pe care tocmai le-o luasem atît de repede.
După plecarea lor bruscă, din sediul puterii revoluţionare, au anunţat public că ar fi constituit C.F.S.N.-ul, format doar din criminalii comunişti, din cîţiva fii de foşti activişti, din agenţii unor ţări străine şi din slugile lor fidele, începînd astfel ilegitim, imoral, anacronic şi nedrept, ca nişte criminali, să exercite puterea, în România, cu sprijinul unor trădători ce erau angajaţi ai armatei, fără nici un fel de drept, timp în care au ordonat să fie omorîţi, în urma ordinului lor expres, români nevonovaţi, ce au fost ucişi cu armament de război în timpul aşa-ziselor lupte cu teroriştii – terorişti ce fuseseră inventaţi tot de ei, ce erau numai la ordinal criminalilor comunişti, alogeni, contrarevoluţionari, creaţi cu scopul de a produce o asemenea stare de confuzie şi o asemenea panică încît să poată să justifice oricui şi să poată obţine intervenţia rapidă, în România, pentru a fi ocupată, a trupelor Armatei Roşii şi a trupelor ale Armatei ungare.
Concomitent au dat ordin ca eu să fiu ucis sau să fiu arestat.
După ce am reuşit să scap de la fortul militar din Ştefăneşti, unde mă trimiseseră, în stare de arest, pentru a fi împuşcat, sub acuzaţia că aş fi fost terorist, am reluat ofensiva contra criminalilor comunişti, ce se reinstalaseră la putere, ilegitim şi nedrept şi am reuşit să îi oblig, în data de 28 01 1990, să recunoască că C.F.S.N.-ul lor nu avea absolut nici o legitimitate şi nici o legătură cu minunea numită de cunoscători Revoluţia Română, forţîndu-i astfel să accepte ca în schimb, să înfiinţăm C.P.U.N.-ul, ceea ce au fost de accord să se facă.
În aceste condiţii de teroare, pe care ei, criminalii comunişti, alogeni, le creaseră în ţară, am reuşit să le diminuez din puterea totală pe care o aveau, a fost restructurat C.F.S.N-ul şi a fost înfiinţat C.P.U.N.-ul, numai că, ştiind că doar eu aş fi avut dreptul legitim, ca părinte atît al minunii numită Revoluţia Română, dar şi ca iniţiator al C.P.U.N.-ului, să semnez actul care să fie dat publicităţii, pentru a anunţa cele de mai sus, nu au vrut să facă ceva atît de firesc şi au preferat să nu se publice, în ne-înfiinţatul Monitor al României, hotărîrile convenite integral, publicînd doar actul de înfiinţare al C.P.U.N.-ului, fără să fie însă semnat de cineva, ceea ce conducea automat la continuarea stării de nulitate absolută a tuturor actelor care fuseseră publicate, pînă atunci, în ne înfiinţatul, de drept, Monitorul Oficial al României şi face ca toate actele care au urmat, de la Revoluţie şi pînă în prezent, să fie lovite de nulitate absolută şi pentru că au avut la bază crime şi încălcări flagrante ale normelor şi principiilor de drept, democratice.
În aceste condiţii mai mult decît vitrege, au impus şi legea electorală, apoi au organizat un simulacru de alegeri, falsificate cu ajutorul armatei, după care s-au instalat la putere, pretinzînd că, în calitate de emanaţi ai Revoluţiei, la care ei însă nu participaseră nici măcar o secundă, ar fi fost aleşi de români, deşi românii nu au avut niciodată dreptul să aibă informaţii corecte, care să le permită să habar despre realitare şi, astfel, nu au avut nici dreptul de a afla adevărul acelor zile, ceea ce a condus la imposibilitatea de a avea alegeri libere şi corecte, în care alegătorul să beneficieze de dreptul de a fi bine, corect şi complet informat, pentru ca doar aşa să poată să voteze liber, numai în cunoştinţă de cauză.
În acest climat viciat, în care comuniştii criminali îşi redobîndiseră puterea pe care o avuseseră în România, după ruşinosul şi trădătorul 23 august 1944, ţară aflată sub ocupaţia lor ilegitimă, nedreaptă şi criminal, ajutaţi de trupele de ocupaţie sovietice, care aveau odinul să îi susţină, au făcut posibil să fie rostogolit şi apoi să fie ţinute în nelucrare şi plîngerile penale depuse de mine, la procuratură, începînd din data de 15 01 1990, plîngeri în care îl reclamasem pe criminalul comunist, alogen, iliescu ion, ce se făcea vinovat de toate crimele pe care le comisese după ce le-a ordonat trupelor armate, care i-au fost fidele, să declanşeze contrarevoluţia, fapte în urma cărora au fost omorîţi mii de tineri, ale căror cadavre mutilate şi sfîrtecate de gloanţe au format munţi de morţi, provocînd, totdată şi rănirea a mii de români, ca şi pagube materiale uriaşe, după care au impus şi o aşa-zisă constituantă, care a aruncat la proşti şi a impus apoi, nespus de originala, de nedreapta şi de greşită Constituţie a României.
După ce au preluat puterea absolută, au făcut posibil să fie date uitării şi plîngerile penale privind crimele comise în timpul bestialei dictaturi criminale, comuniste, ca şi cele pe care le-au comis la Tg. Mureş, acţiune pe care o plănuiseră pentru a provoca un război civil, în timpul căruia să poată se cheme iarăşi şi să intervină prietenii lor societici, dar şi trupele Ungariei, pentru a avea ca finalitate împărţirea ţării.
În aceste condiţii nu au fost cercetate, în aceşti 27 de ani scurşi de atunci nici pîngerile penale pe care le-am depus la procuratură, apoi la parchet în care reclamam şi crimele comise în timpul mineriadelor, ce sînt si astăzi tot necercetate, deşi au trecut de atunci aproape 27 de ani.
În acest climat, care a făcut posibil ca odioşii criminali, ce se cocoţaseră la putere pe munţi de cadavre, formaţi din corpurile tinerilor ucişi doar cu scopul ca ei să recîştige puterea, pe care tocmai le-o luasem, după 45 de ani de teroare criminală, comunistă şi de bestial experiment criminal, comunist, în mai puţin de 24 de ore, fapt unic în lume, au ordonat ca F.S.N.-ul, înfiinţat de ei şi de slugoii lor criminali, să se dividă, pentru ca aşa să fie înşelată iar, amarnic, vigilenţa românilor, unul dintre scopurile pe care le-au urmărit fiind şi acela de a distruge rapid România, avînd ca o consecinţă imediatăv şi ruinarea economiei sale, ceea ce eu am anunţat că vor face încă din data de 03 03 1990 pînă şi de la tribuna C.P.U.N.-ului, degeaba însă.
Continuîndu-şi genocidul, ca şi planul de gonire efectivă a românilor, din România şi de risipire a lor prin lume, acţiuni ticăloase, prevestite de mine încă din ianuarie 1990, ca şi pe cel de a fi omorîţi, prin amplificarea dezastrului enonomic, social, sanitar, concomitant cu accentuarea disperării populaţiei, toate avînd ca scop final de a fi înlocuiţi românii, cu coreligionarii de ai criminalilor comunişti, în vederea înfiinţării aici a noului Ierusalim, au făcut mereu posibil ca pînă astăzi să nu fie înfiinţat, de drept, nici statul roman şi nici instituţiile sale fundamentale, care trebuiau să fii fost înfiinţate, dacă nu ar fi preluat ei puterea, prin crime.
Din aceste motive şi sub aceste auspicii, în România de astăzi nu au fost înfiinţate, încă, de drept, nici următoarele instituţii fundamentale:
1. Preşedintele României;
2. Parlamentul României;
3. Guvernul României;
4. Ministerele;
5. Instanţele de judecată;
6. Curtea Constituţionaslă;
7. Monitorul Oficial al României;
8. Autorităţile publice etc.
Cu toate că aşa este crunta şi cruda realitate, în cursul anului 2016, un idiot, care nu a fost de drept niciodată prim-ministru, jucînd nedrept, anacronic, ilegitim şi ruşinos, acest rol, pentru care a fost şi teribil de bine plătit, a decis, fără drept, să fixeze data pentru aşa-zise alegeri parlamentare, la 11 12 2016, deşi pe lîngă ruşinea ca această ţară nu avea, nici instituţiile fundamentale enumerate mai sus, nici măcar o legislaţie care să se afle în vigoare şi deci, nici o lege electorală constituţională, care să le fi garantat românilor atît dreptul la liberă informare, condiţie obligatore, pentru a fi posibile alegeri corecte, libere, nici un cadru legal care să traducă efectiv, în practică, neîngrădite, drepturile garantate în teribil de originala Constituţie a României, aşa cum sînt ele prevăzute la art. 8, art. 16 alin.1, 2 şi 3, art. 20, art. 31 alin. 1, , art. 36, art. 37, art. 40, art. 62, art. 63. alin, 1, 2 ,3 şi 4.
Deşi nu a fost înfiinţată, de drept, nici instituţia Parlamentul României şi cu toate că suveranitatea aparţine, declarativ, numai românilor, a fost abuziv impusă ilegitim şi nedrept şi Legea nr.208/2015, de un parlament ne înfiinţat, de drept, aflat în funcţie nedemocratic şi nedrept, prin aşa-zise alegeri, mereu falsificate, total nedrepte, impunînd mereu răsturnarea principiilor şi drepturilor democratice, ce reveneau majorităţii, pentru a terfeli pînă şi semantica limbii oficiale, cu scopul urmărit de a crea şi de a impne să fie respectate doar drepturile minorităţii şi ale minorităţilor, minoritate ce a fost astfel decalrată superioară majorităţii, creînd astfel şi posibilitatea, dar şi cadrul de a fi anulate nu doar dreptatea şi suveranitatea ci chiar şi cucerirea revoluţionară care era democraţia, ceea ce înseamnă, însă, dreptul majorităţii locuitorilor cu drept de vot, dintr-o ţară, să hotărască soarta acelei ţări şi nu invers.
Făcînd astfel, ne înfiinţatul Parlament al României, a impus cadrul de a fi anulate pînă şi cuceririle revoluţionare, ca şi idealitile Revoluţiei Române, idealuri nicicînd enumerate în amănunt, în vreun act oficial al României ci doar invocate generic, la grămadă, colectivist, cu frică, în originalul şi total neadevăratul art.1, la alin. 3 din năstruşnica şi terfelita Constituţie a Romainei, dînd cale libera ca un grup sau chiar o persoană să poată deţine iarăşi, ca în vremurile de foarte tristă amintire, puterea absolută, prin folosirea “dreptului” unei minorităţi care, printr-un aşa-zis vot, să fie declarată majoritară, deţinătoare de putere absolută şi să capete astfel poziţia de a monopoliza iar puterea în această ţară blestemată, în care anormalul, fărădelegea, abuzul, minciuna, prăduirea, distrugerea şi jaful sînt încă politici oficiale, protejate şi apărate, aşa cum e şi astăzi situaţia din această blestemată, nenorocită şi prăduită ţară, ce se numeşte, încă, România.
Procedînd aşa, criminalii comunişti aflaţi încă la putere, diect dar şi prin progeniturile şi prin slugoii lor, au anulat şi prevederea de la art. 2 din originala Constituţie a României, care prevede că:
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. – şi au impus şi regula ca voinţa suverană a românilor să se oprească la un prag neconstituţional, de 5% şi la o normă de reprezentare, ce nu e însă nici astăzi egală şi valabilă pentru toţi candidaţii, unii fiind iarăşi, ca şi în vremurile de tristă amintire, mult mai egali decît alţii, apoi au inventat şi posibilitatea de a fi anulată pînă şi suveranitatea, prin impunerea procesului ilegitim, imoral şi anacronic de repartizare, exercitat de B.E.C., peste capul alegătorilor, care nu sînt niciodată consultaţi, apoi au inventat şi au impus egalitate selectivă, diferenţiată, prin punerea drepturilor cetăţenilor români, ce se declară a fi minoritari enici, cu mult deasupra drepturilor celorlalţi cetăţeni, ce fac parte din majoritate, dar şi deasupra celorlalte minorităţi naţionale ori minorităţi religioase, sexuale etc. care deşi nu îndeplinesc niciodată pagul ilegitim, imoral, nedrept şi neconstituţional, fixat arbitrar, neconstituţional, ilegitim, la 5%, sînt totuşi vîrîţi în ne înfiinţatul, de drept, Parlament al României, numai dacă fac parte din asociaţia culturală ce se numeşte U.D.M.R., ce are statut de O.N.G., cu mai mult de un deputat, dar şi cu senatori.
Avînd în vedere toate cele de mai sus, dar şi condiţia validării alegerii şi, implicit, a alegerilor, obligaţie care a fost uitată anume să fie dată la un organism independent, conform unei legi organice, adoptată de un Parlament al României care să fii fost înfiinţat, de drept, prevedere aflată la art.70 din neserioasa şi siluita Constituţie a României, vă rog să analizaţi cele de mai sus şi să procedaţi la invalidarea alegerii, a alegerilor şi a mamdatelor distribuite nedrept, neechitabil, neconstituţional, nedemocratic, ilegitim, anacronic şi ruşinos de nişte neica nimeni, puşi membrii ai B.E.C. şi pentru că este de neconceput şi de ne acceptat ca într-o societate declarată, prin normele constituţionale, a fi democratică, o minoritate să fie impusă abuziv şi săfie declarată prin aceste manopere frauduloase ca fiind majoritate, numai cu scopul de a îşi impune voinţa asupra majorităţii, în detrimentul normelor şi principiilor de drept, ca şi a regulilor aritmeticii.
Azi, atît de mult invocata majoritate parlamentară e dată, în realitate, de voturile unei minorităţi fără minte şi fără şcoală, de genul celor prezentaţi mereu la tembelizor, la rubrica Vax populi, alcătuită din cel mult 20 % dintre românii cu drept de vot, din România, fiind repartizată aşa: 17,57% criminalii comunişti, prăduitori, ce ne dovedesc mereu adevărul proverbului ancestral ce spune aşa: “cine se aseamănă, se adună”, bine strînşi în P.S.D., pentru că numai astfel fac, practic, imposibilă atît funcţionarea justiţiei, pe care nu o iubesc, deoarece nu vor să intre la puşcărie, ca urmare a nenumăratelor lor fapte penale, comise deja, iar ceilalţi, tot penali, conduşi de Tăriceanu, dar şi ungurii aflaţi nedrept, neconstituţional în ne înfiinţatul de drept, Parlament al României, deşi sînt doar un o.n.g., fiind restul de pînă la 20 %, ceea ce nu poate şi nici nu este nici drept, nici democratic, nici constituţional, nici legitim etc., fiind de neacceptat într-o societate liberă şi democratică.
La fel de inacceptabil este într-un adevărat stat, ca validarea mandatelor candidaţilor să fie lăsată numai la mina celor care au acceptat ruşinea sau rolul bine plătit de a participa la această mascaradă, numită doar de idioţi sau de penali a fi alegeri, ceea ce ne-a arătat acum cîteva zile Comisia pentru validarea mandatelor, ce a nesocotit efectiv şi validarea alegerii, doarece ştiau ei bine că fuseseră total ilegale, nedrepte, neconstituţionale, nedemocratice, ilegitime şi ruşinoase, deci, nule de drept .
Că aşa este o dovedesc şi prevederile Regulamentelor celor două camere, care amintesc numai de validarea mandatelor, uitînd complet de obligaţia de validare a alegerii, deci alegerile, aşa cum e scris suprem şi obligatoriu în art. 70 alin. 1 din extrem de originala şi de siluita Constituţie a României.
Şi pentru a convinge instanţa că special au făcut atît de abuziv dujmanii prăduitori ai ţării, arăt că în Rebulamentul Camerei Deputaţilor scrie aşa: Capitolul I
Organizarea Camerei Deputaţilor
SECŢIUNEA 1
Constituirea Camerei Deputaţilor
(3) În intervalul de timp prevăzut la alin. (1) nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepţia celor care privesc validarea mandatelor de deputat.
Art. 3. - (1) Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.
Art. 6 (3) Biroul Comisiei de validare şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorităţii membrilor biroului sau al grupelor de lucru.
Art. 7. - (1) Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.
(2) Comisia de validare propune validarea mandatelor deputaţilor ale căror dosare sunt complete şi se constată că alegerea respectivilor deputaţi a fost făcută în conformitate cu prevederile legale.
Art. 10 (2) Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor.
Art. 11. - (1) Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia.
Văzînd prevederile constituţionale aflate şi la art. 70 alin. 1, raportate la art. 1 raportat la art. 1 alin. 3 şi 5, art. 8, art. 16 alin. 1 şi 2 şi 3 teza întîi, art. 20 şi art. 53, art. 61 , art. 62, art. 63, art. 70 alin.1., art. 72 alin. 2 şi 3, art. 117, art. 131 art. 154 alin. 1 şi a art.155 alin. 2, 4 şi 5, am trimis prin e-mail la ne înfiinţata, de drept, Cameră a Deputaţilor, o contestaţie, la care contrar urgenţei, comisia de validare nici măcar nu a catadicsit să o ia îi discuţie şi nici nu mi-a răspuns.
La fel a procedat şi Comisia de validare, de la ne înfiinţatul, de drept, Senat al României, căruia deşi i-am trimis, pe cale electronică, contestaţia legală, încă din data de 20 12 2016, nici măcar nu au catadicsit să o ia în discuţie, să o analizeze şi să procedeze şi la validarea alegerii, aşa cum expres e prăvăzut în originala Constituţie a României, la art. 70 alin. 1, unde e prevăzută condiţia validării alegerii, nu a mandatelor, aşa cum abuziv au scris dujmanii ţării în cele două regulamente de organizare şi funcţionare, nu de înfiinţare/constituire, cum ar fi fost drept, legitim legal, democratic şi constituţional.
Pentru a dovedi instanţei de judecată că aşa este, pun aici şi prevederile Regulamentului ne înfiinţatului, de drept, Senat al României, unde deşi e scris cuvîntul constituire, în realitate nu se constituie şi nici nu se înfiinţează nimic, deşi era constituţional şi de drept obligatoriu şi nici nu a fost validată alegerea ci au validatnumai mandatele, astfel: Senat
Constituire
Organizare
Funcţionare
Senatul, împreună cu Camera Deputaţilor, alcătuiesc Parlamentul României. Ambele Camere sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Mandatul acestora este de patru ani şi se prelungeşte, de drept, în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Senatul se organizează şi funcţionează potrivit dispoziţiilor Constituţiei, Regulamentului Senatului, Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi Legii privind statutul deputaţilor şi senatorilor.

Constituire

Senatul nou ales se întruneşte în cel mult 20 de zile de la alegeri, conform decretului de convocare emis de Preşedintele României.

Până la alegerea Biroului permanent, în plen au loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator, a procedurilor necesare depunerii jurământului sau legate de constituirea noului Senat.
Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, în prima sa şedinţă, o comisie compusă din 15 senatori. Comisia este se organizează în patru grupe de lucru, fiind condusă de preşedinte, care, împreună cu cei doi vicepreşedinţi, alcătuiesc biroul comisiei.
Organizare

Senatul României este alcătuit din 137 senatori, fiecare având vârsta de cel puţin 33 de ani şi reprezentând aproximativ 160.000 de cetăţeni din cele 42 de circumscripţii electorale.
Cu toate că prevederile constituţionale sînt nespus de clare, atît Camera Deputaţilor cît şi Senatul, instituţii ne înfiinţate încă, de drept, în România, aşa cum o dovedeşte şi prevederile celor două regulamente de organizare şi de funcţionare, de parcă ar putea fi organizate şi ar putea să funcţioneze nişte instituţii ne înfiinţate, de drept, nu au fost încă înfiinţate, de drept, încă, dar şi-au făcut structuri şi aparate tehnice duble, fiind alcătuite ca două structure independente, cu adrese, cu conduceri şi cu conturi distincte, ceea ce exceed, desigur, prevederilor exprese ale originalei Legi fundamentale, unde la art. 61 scrie aşa: Organizare şi funcţionare

ARTICOLUL 61 Rolul şi structura
Nica Leon
 
Mesaje: 791
Membru din: Lun Apr 17, 2006 3:57 pm
Localitate: Bucuresti

Înapoi la Nica Leon

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator

cron
<<< Piata Universitatii 2009