Sectorul CIVES
 
 

Apararea vointei lui Emanoil Gojdu

Stand: dedicat contributiilor lui Nica Leon, care nu sint plasate in alte forumuri

Moderator: Nica Leon

Apararea vointei lui Emanoil Gojdu

Mesajde Nica Leon » Joi Iun 15, 2006 4:05 pm

Doamnă Preşedintă,




La întîmpinarea depusă la dosarul cauzei arăt următoarele:
La pct. I privind cererea de respingere a solicitării mele de suspendare a actului administrativ atacat, reprezentanţii guvernului pretind, în principal, că aceasta ar fi inadmisibilă pe motiv că Legea 554/2004 "prevede, la art. 14 şi art. 15, posibilitatea solicitării suspendării doar a actelor administrative, categorie de acte din care, potrivit definiţiei acestei sintagme de art. 2 alin.(1) lit. c) din lege, nu fac parte şi ordonanţele de urgenţă adoptate de Guvernul României".
Combat aceste alegaţii şi arăt că în Legea 554/2004 la art. 14 şi art. 15 nu există o condiţionare care să se refere la "doar" aşa cum fals se pretinde în întîmpinare.
În ceea ce priveşte categoria de acte care pot fi cenzurate de instanţa de contencios administrativ arăt că textul invocat, respectiv art. 2 alin. (1) lit. c din lege prevede: act administrativ – actul unilateral … sau normativ, emis de o autoritate publică …dînd naştere, modificînd sau stingînd raporturi juridice; - ori în acest caz guvernul, prin actul normativ emis se modifică şi în acelaşi timp se sting raporturi juridice pe care nu are competenţa nici să le modifice şi nici să le stingă, el, guvernul, nefiind parte în testamentul marelui mecena Emanoil Gojdu, iar rolul său este numai cel prevăzut de art. 102 din pîngărita Constituţie unde scrie că:
”(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate."
Prin actul emis de guvern acesta îşi încalcă Programul de guvernare, aprobat de Parlament, trădînd astfel politica internă şi externă a ţării, ne înţelegînd că se amestecă inadmisibil într-o moştenire testamentară, încălcînd astfel Codul Civil dar şi prevederile art. 46 din Constituţie unde scrie că: " Dreptul la moştenire este garantat " drept care astfel, prin actul administrativ emis de guvern este practiv anulat, golind de conţinut prevederile constituţionale arătate mai sus, pentru că în programul de guvernare nu este scris că acesta ar putea anula drepturi fundamentale garantate de pîngărita Constituţie şi nici că îşi poate aroga orice rol doreşte, chiar şi pe acela de a modifica un testament sau de a-şi însuşi şi dispune, după cum doreşte, de masa testamentară lăsată de testator altora, nicidecum guvernului ce se crede stăpînul României, confirmînd astfel mentalitatea, practicile şi obiceiurile comuniste care îi domină şi subjugă încă.
În ceea ce priveşte alegaţia referitoare la ordonanţele de urgenţă care "nu fac parte" arăt instanţei că titlul art. 9 din Legea 554/2004 este: "Acţiunile împotriva ordonenţelor Guvernului" – ori este la mintea oricui, mai puţin a celor din guvern, care nu au dovedit că ar avea minte, că legiuitorul a prevăzut ca orice ordonanţă să poată fi atacată prin acţiune, altfel acesta nu ar fi folosit prural şi ar fi scris acţiunile împotriva ordonanţei sau a hotărîrii guvernului, pentru că acestea sînt actele prevăzute în normele constituţionale a fi emise de guvern, prevăzute la art. 108 alin. 1 şi 2.
Prin folosirea noţiunii ordonanţă la prural legiuitorul se referă la cele două tipuri de ordonanţe prevăzute de pîngărita Constituţie a României, respectiv ordonanţa la care are dreptul prin lege de abilitare conform art. 108 alin. 3 şi art. 115 alin. 1 şi la ordonanţa de urgenţă pe care le poate recurge conform art. 115 alin.4 " Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora" – urgenţă care însă nu este nici motivată nici dovedită nici în cuprinsul actului atacat şi nici ulterior, în faţa instanţei sau a opiniei publice.
Reprezentanţii comunişti ai guvernului, aroganţi, considerîndu-se deasupra legii, încălcă cu bună ştiinţă pîngărita Constituţie a României, pe care a jurat la investitură (conf. art. 82 alin.2), unde se arată cît se poate de clar, pentru orice ştiutor de carte şi cunoscător al limbii oficiale de stat că:
" (6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică". – ori prin actele atacate guvernul impune o ordonanţă de urgenţă fără să-i motiveze urgenţa, din dorinţa suspectă de a ocoli parlamentul care este conf art. 61 (1) din pîngărita Constituţie "organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, de unde se deduce că ordonanţa de urgenţă nr. 183/2005 a fost emisă pentru a demonstra ungurilor cine este stăpîn şi şef în România, stat ce se pretinde a fi de drept, în care conform art. 11 din pîngărita Constituţie a României se prevede că doar (2) "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern" – nu şi cele ratificate la ordinul guvernului prin ordonanţă de urgenţă.
OUG nr. 183/2005 mai are şi hiba că reglementează în domenii interzise prin pîngărita Constituţie a României, deoarece, prin ratificarea acordului sînt încălcate drepturi fundamentale, garantate, cum sînt cele la moştenire şi la proprietate - care mai este şi inviolabilă conf. art. 136 alin.5 din pîngărita Lege fundamentală, fiind astfel afectate grav, chiar iremediabil regimul instituţiilor – a moştenirii şi a Fundaţiei Gojdu – instituţie publică de drept privat.
Prin adoptarea acestor acte guvernul ignoră normele constituţionale care prevăd că acte sale nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică aşa cum este măsura convenită cu Guvernul Ungar, care devin astfel proprietari fără drept ai averii marelui mecena Emanoil Gojdu şi a patrimoniului Fundaţiei lui Gojdu care, conform voinţei marelui dispărut au fost lăsate altora nu comuniştilor hămesiţi din guvernele vremelnice de la Bucureşti şi Budapesta.
Prin invocarea selectivă, de către reprezentanţii guvernului, a prevederilar art. 2 (1) din Legea 554/2004 acesta uită să menţioneze şi prevederile de la lit. l unde este dată definiţia interesului public: "interesul care vizează ordinea de drept şi democraţia constituţională, garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei autorităţilor publice;"
Prin cererea de chemare în judecată mi-am manifestat tocmai interesul, de cetăţean contribuabil, care a muncit şi luptat în această ţară, pentru ca ea să devină un stat de drept, în care toate autorităţile publice să respecte întocmai principiile unui stat de drept, democratic.
Dar prin impunerea actelor atacate guvernul a încălcat şi prevederile Legii 5541/2004 întrucît acesta se face vinovat şi de exces de putere, definită de art.2 (1) lit.m, autorităţile române, prin exercitarea dreptului de apreciere, au încălcat şi dreptul meu de proprietate, ca ortodox, care am dreptul potenţial de a beneficia de burse şi sprijin financiar din partea Fundaţiei lui Gojdu, drept de care ar trebui să mă bucur în timpul vieţii mele, ca şi copii mei şi urmaşilor celor pentru care eu, punîndu-mi viaţa şi familia în mare pericol, m-am ridicat împotrivindu-mă regimului comunist, pentru a răsturna dictatura urii şi a minciunii, care la fel ca şi cea de astăzi se credea şi se manifesta ca stăpînă absolută a României, insultîndu-ne şi umilindu-ne atît pe noi cît şi pe semenii noştri din lumea "civilizată", care stăteau şi priveau placid ororile pe care le-am îndurat.
Tot la art. 2 (1) lit.n reprezentanţii guvernului şi servitorul care semnează misiva ticăloasă numită întîmpinare, prin care încearcă să dea instanţei mijlocul pentru a refuza judecarea în fond a cauzei, text de lege de unde scrie că: drept vătămat - este orice drept fundamental prevăzut de Constituţie sau de lege, căruia i se aduce atingere printr-un act administrativ.
În această caz, ca urmare a atitudinii guvernului, ce a impus abuziv actele atacate, au fost aduse atigeri grave mai multor drepturi fundamentale, ce îmi sînt garantate de pîngărita Constituţie a României, cum ar fi cele prevăzute la art. 1 alin. 3, cele de la art. 16 alin 1 şi 2, art. 31 alin. 1 şi 2, art. 47, art. 49, art. 50, art. 53, art.54, art. 55 alin.1, art. 57, art. 102, coroborate cu art. 154 alin. 1, iar eu astăzi nu pot beneficia de o bursă de studii sau de cercetare de la Fundaţia lui Gojdu, fundaţie pe care a luat-o cu japca cele două guverne, care s-au făcut stăpîne pe averea şi imobilele lăsate de Gojdu naţiunii române.
De asemena, pentru orice ştiutor de carte, tot la art. 2 (1) lit. o este definită semnificaţia noţiunii de drept legitim privat pentru ca la lit. p să fie cea pentru dreptul legitim public, drepturi care mie mi-au fost încălcate tocmai pentru că şi acest guvern se dovedeşte străin şi indifernet faţă de noţiunile limbii oficiale de stat şi deosebit se stingherit atunci cînd ar trebui să le respecte în practică. Mie, dacă mai este cazul să menţionez, mi-au fost încălcate ambele drepturi, prin impunerea actului atacat, eu încercînd prin acest proces să pretind reprezentanţilor guvernului o conduită dreaptă, în urma căreia să îmi fie respecte şi să-mi asigure demnitatea, în calitate de cetăţean, cît şi pe cea naţională, în considerarea drepturilor mele subiective, prezente în toate articolele din Constituţie pe care le-am enumerat mai sus, drept viitor şi previzibil cum este şi cel la independenţă naţională, la suveranitate a poporului asupra statului român, dreptul la un trai decent, care este inexistent şi astăzi, dreptul la dobîndirea dreptăţii, la demnitate şi libertate, dreptul la alocaţii şi burse îndestulătoare pentru copiii noştri, unele posibile ca urmare a voinţei testamentare a marelui Emanoil Gojdu.
Prin solicitarea suspendării actelor atacate, pînă la judecarea pe fond a cauzei, am vizat tocmai producerea unor pagube iminente, greu de înlăturat, cererea fiind mai mult decît bine justificată, atît prin pretenţia legitimă de a cere instanţei – ca reprezentantă a unei puteri în stat, să oblige guvernul să respecte ordinea de drept, în vederea realizării competenţei autorităţilor care trebuie să respecte drepturile garantate, dar încălcate prin exces de putere, drepturi ce mi-au fost încălcate şi acum cînd se încearcă abandonarea moştenirii lui Emanoil Gojdu, a cărui avere şi imobile au fost luate cu japca de Guvernul Ungar, gesturi aprobate şi sprijinite astfel de Guvernul României, care avea obligaţia cel puţin să protesteze, dacă nu era în stare de mai mult.
Reprezentanţii guvernului care au aprobat întîmpinarea nu cunosc nici textul art. 4 din Legea 554/2004 unde scrie că legalitatea unui act administrativ poate fi cercetată oricînd în cadrul unui proces şi nu doar după depunerea unei excepţii de neconstituţionalitate.
Faţă de cele de mai sus solicit instanţei să constate ca fiind întemeiată cererea mea de chemare în judecată.
În ceea ce priveşte alegaţiile de la pct. II rog instanţa să le respingă pentru următoarele considerente:
În cererea de chemare în judecată am arătat că eu, ca cetăţean român, căruia această ţară, prin voinţa legiuitorului, care a adoptat Legea 42/1990 şi Legea 341/2004, îi dotorează cinstire, recunoştinţă şi gratitudine, pentru că i-am dat libertate, am dreptul de a cere puterii judecătoreşti să oblige ca Guvernul României să respecte pîngărita Constituţie a României, ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, căruia i-am pretins conform Legii 554/2004 art. 2 (1) lit. o conduita obligatorie în considerarea dreptului fundamental cum este dreptul la dreptate, demnitate şi la moştenire, drepturi încălcate grosolan prin actele atacate de pîrît.
În privinţa excepţiei de neconstituţionalitate de care se vorbeşte, arăt că o voi invoca numai după ce instanţa va cere pîrîtului să depună la dosar, în temeiul art. 13 din Legea 554/2004, de urgenţă, toate actele şi documentaţia care au stat la baza emiterii actelor atacate, pentru ca după consultarea lor să pot formula şi depune o excepţie de neconstituţionalitate temeinică.
O astfel de motivare, ce o voi dezvolta în excepţia de neconstituţionalitate, va trata şi pe cea a Legii 590/2003, aceasta lege fiind în totală contradicţie cu pîngărita Constituţie a României, deoarece, extinde actele pe care le poate adopta guvernul, prin încheierea de tratate, acte care nu are dreptul să le adopte conform art. 11 ce prevede că: (1) "Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte. – deci statul nu guvernul!
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern." - deci nu cele încheiate şi ratificate prin ordonanţă de către guvern!
În întîmpinare reprezentanţii guvernului amintesc despre posibilitatea ratificării "sub condiţia justificării temeinice a urgenţei ratificării ", obligaţie care nu a fost îndeplinită nici măcar acum, cînd ar fi avut posibilitatea de a o face, în actele depuse la dosar.
De asemenea, actele atacate şi impuse de guvern încalcă şi art. 20 din pîngărita Constituţie a României, unde se prevede că:

Tratatele internaţionale privind drepturile omului

(1) "Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile." – ori prin încălcarea dreptului la moştenire şi de proprietate, prin actele atacate în cauză, se aduce o intolerabilă atingere drepturilor omului.
Ca atare, acordul în cauză nu a fost încheiat legal, el nefiind un act ce poate fi încheiat de guvern, care are doar dreptul de a adopta doar actele prevăzute de art. 108 alin 1 şi 2, iar în condiţii excepţionale cele prevăzute de art. 115 alin. 4 din pîngărita Constituţie a României.
Motivaţia invocată în întîmpinare la pag. 3, ultimul paragraf, este cel puţin idioată, ea nu justifică nici urgenţa şi nici starea unei "situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată" – aşa cum impune pîngărita Constituţie a României, supremă şi obligatorie conform art. 1 alin. 5.
Deoarece membrii împricinaţi ai guvernului şi-au arogat dreptul de a se considera, ca şi predecesorii lor comunişti, stăpînii ţării şi ai tuturor bunurilor sale, eu am iniţiat acest proces, pentru că am constatat că a fost încălcată democraţia constituţională, atunci cînd au fost impuse actule atacate, fără drept şi fără titlu, ba chiar încercînd să ascundă opiniei publice şi elementele acordului, negociate de guvern prin încălcarea art. 1 alin 3 şi 5, art. 82, 102, art. 108 alin 1, 2 şi 4 şi art. 154 alin.1 din pîngărita Constituţie a României, pentru a nu aminti şi despre idealurile Revoluţiei, amintite acum pînă şi în pîngărita Lege fundamentală.
Prin impunerea abuzivă a actelor atacate reprezentanţii guvernului nu au contribuit nici la satisfacerea nevoilor comune, aşa cum prevede în continuare art. 2 lit. l din Legea contenciosului administrativ, nici la respectarea ordinii de drept şi nici nu au contribuit la realizarea competenţei publice, care fără competenţă, fără judecată, fără morală sau urmă de respect pentru proprietatea privată inviolabilă, aşa cum este situaţia în acest caz, în care este vorba despre moştenirea marelui român Emanoil Gojdu.
Tot la art. 2 (1) lit.n ar fi putut afla servitorul care semnează misiva ticăloasă, prin care încearcă să dea instanţei mijlocul pentru a refuza judecarea în fond a cauzei, text de lege scrie că: drept vătămat - este orice drept fundamental prevăzut de Constituţie sau de lege, căruia i se aduce atingere printr-un act administrativ, eu avînd dreptul subiectiv de a solicita şi de a beneficia de burse şi sume de bani acordate de Fundaţia lui Gojdu, în calitatea mea de ortodox..
În această cauză, ca urmare a atitudinii guvernului, ce a impus abuziv actul atacat, au fost aduse atigeri grave mai multor drepturi fundamentale, ce îmi sînt garantate de normele constituţionale, invocate mai sus,
Voi încheia arătînd că spre deosebire de prostiile susţinute în scris, în întîmpinarea depusă de Guvernul României la dosarul cauzei, Legea 554/2004 dă posibilitatea persoanelor fizice şi juridice să atace în contenciosul administrativ actele administrative ale guvernului, pentru apărarea interesului general, aşa cum am arătat că este definit chiar în cuprinsul acestei legi, nu doar pe cel privat, după cum în mod parşiv insinuează reprezentanţii necopţi ai guvernului actual.
Faţă de cele arătate mai sus, vă rog ca în numele dreptăţii şi al Legii să respingeţi motivele din întîmpinare, formulată la plezneală şi, în consecinţă, să constataţi că eu am dovedit, dacă mai era nevoie, interesele pentru care lupt şi voi lupta pînă cînd toţi cei vinovaţi vor plăti, cu vîrf şi îndesat, pentru faptele lor criminale, atitudine pe care cred că am dovedit-o plenar în cazul răsturnării imprevizibile şi nesperate de nimeni a guvernului dictaturii comuniste, în gloriosul Decembrie 1989.

Nica Leon 13.06.2006
Nica Leon
 
Mesaje: 795
Membru din: Lun Apr 17, 2006 3:57 pm
Localitate: Bucuresti

Înapoi la Nica Leon

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator

cron
<<< Piata Universitatii 2009