Sectorul CIVES
 
 

Consiliului Europei

Stand: dedicat contributiilor lui Nica Leon, care nu sint plasate in alte forumuri

Moderator: Nica Leon

Consiliului Europei

Mesajde Nica Leon » Vin Iul 21, 2006 6:53 pm

Către,
Consiliul Europei




Domnule Preşedinte,



Mă numesc Nica Leon , sînt cetăţean român, domiciliat în Bucureşti, România, str. Tîmpa nr. 5, bl. 3 C, ap. 23, sector 2.
Mă adresez dumneavoastră pentru a vă relata doar cîteva din abuzurile la care este frecvent supus un cetăţean în România, ţară ce susţine prin articolul 1 aliniatul 3 din Constituţie că este un stat de drept.
Deşi aveam tot ceea ce îmi trebuia pentru un trai decent înainte de 1989, avînd în proprietate chiar şi un autoturism marca Mercedes 190, am luptat cu dictatura comunistă, pentru a contribui la transformarea acestei ţări într-un stat în care drepturile, libertăţile şi demnitatea cetăţenilor să fie recunoscute, garantate şi respectate.
În timpul dictaturii comuniste am scris, timp de zece ani, scrisori critice la adresa dictatorului Nicolae Ceauşescu, una fiind publicată de cotidianul The Globe and Mail, în data de 20 decembrie 1989.
Sînt cel care a spart mitingul organizat în faţa fostului CC al P.C.R, în data de 21 decembrie 1989, întrerupînd astfel, pentru prima dată, un discurs al preşedintelui României, după care am organizat tinerii dornici să participe la răsturnarea dictaturii comuniste, fapte prezentate pe larg în cartea România 1989, Din Nou în Calea Năvălirilor Barbare semnată de Angela Băcescu.
Am fost apoi cel care a contestat poziţia lui Ion Iliescu, azi preşedinte al României, la al treilea mandat, individ ce a pretins că este emanatul Revoluţiei române din decembrie 1989, el fiind de fapt cel care, cu ajutorul unui grup de generali, folosindu-se de unităţi militare specializate în diversiune şi comando, prin inventarea unor aşa zişi terorişti, a declanşat contrarevoluţia, în timpul căreia au fost ucişi circa 1000 de tineri români şi peste 3300 răniţi.
În seara zilei de 21 decembrie 1989 am creat Partidul Liber Democrat, al cărui lider am devenit, fiind ales de tinerii care se opuneau perpetuării dictaturii comuniste.
În această calitate l-am contestat pe Ion Iliescu, ce pretindea că ar fi emanat al revoluţiei şi preşedinte al C.F.S.N., arătînd mijloacelor mass-media că acesta se face vinovat pentru toate crimele care au avut loc în România, din data de 22 decembrie 1989, întocmind în acest sens şi o plîngere penală, pe care am depus-o la Procurorul General.
Dar, pentru că în timpul revoluţiei, am dispus arestarea lui Ion Iliescu şi a grupului său, eliberat însă, la scurt timp de gen. Nicolae Militaru, în dimineaţa zilei de 24 decembrie am fost arestat, fiind învinuit că aş fi terorist, chiar comandantul teroriştilor din clădirea C.C.al P.C.R. şi trimis la moarte, prin împuşcare, la fortul militar Ştefăneşti.
Am reuşit să scap abia în data de 30.12.1989, fiind eliberat de la Poliţia Municipiului Bucureşti, unde fusesem adus de la fort. Pentru că am fost lipsit de libertate şase zile, am depus plîngere penală la Procurorul General, dar pînă azi nu am primit nici un răspuns, procuratura refuzînd să-şi facă datoria.
Contestînd afirmaţiile lui Ion Iliescu, care se auto-declarase preşedinte al C.F.S.N., am reuşit să determin desfiinţarea acestui organism aservit grupării contrarevoluţionare şi am pus bazele C.P.U.N., primul organism democratic postrevoluţionar. După înfiinţarea lui, Ion Iliescu, încălcînd actul constitutiv, a introdus în acest for democratic oameni aserviţi lui, deturnînd şi compromiţînd rolul acestui organism.
În timpul şedinţelor C.P.U.N. am arătat public rolul şi adevărata faţă a acestui fost activist comunist, duşman declarat al civilizaţiei şi ţărilor Occidentale, fost membru în Biroul Politic al C.C. al P.C.R, calitate în care a devenit al cincilea om în statul comunist. Pentru acestă atitudine Ion Iliescu a trimis în data de 14 iunie, în timpul mineriadei organizate de el şi de acoliţii lui, un comando care a încercat să mă omoare cu ajutorul unui topor, în plină stradă, ziua în amiaza mare, în plin centrul capitalei.
Deoarece m-am luptat cu atacatorii, am fost arestat, fiind încarcerat peste două luni la arestul fostei securităţi, din Calea Rahovei.
Pentru această nouă şi gravă încălcare a drepturilor omului, dar şi a legilor ţării, am formulat o nouă plîngere penală, la care nu am primit pînă azi răspuns, procurorul militar generalul Dan Voinea care s-a ocupat de cercetarea acestui dosar a fost eliberat din funcţie în martie 2001, după realegerea în funcţia de preşedinte al României a lui Ion Iliescu, în anul 2000, fiindu-i luate şi toate dosarele revoluţiei, în care făcea cercetări, cercetări care duseseră la concluzia că vinovaţii pentru masacrul din decembrie 1989 şi pentru ce a urmat erau Ion Iliescu şi acoliţii săi.
Pentru că nu am acceptat să devin un aliat al lui Ion Iliescu, dar nici nu am acceptat să părăsesc România, guvernul patronat de Iliescu, sistematic m-a supus unui regim permanent de abuzuri, defăimări şi calomnieri în mijloacele mass-media, declanşînd şi un adevărat jaf împotriva celor două societăţi comerciale pe care le înfiinţasem, dar şi împotriva Partidului Liber Democrat.
Sediul central al partidului a fost devastat la mineriada din 13-15 iunie 1990, cînd ne-au fost distruse şi furate de către poliţie şi organele de procuratură bunuri de peste 13 milioane de lei (peste 500.000 de dolari SUA), pagubă nerecuperată pînă în prezent, fiind apoi devastat din nou în ianuarie 1994, mai 1999, cînd am fost atacaţi de grupuri organizate trimise de guvern, fapte pentru care am făcut plîngeri penale, rămase însă necercetate şi nesoluţionate pînă în prezent.
În decursul anilor sediile celor două firme NOEL COM şi NOEL PROD au fost sistematic prădate de „hoţi”, toate reclamaţiile adresate de mine autorităţilor rămînînd pînă azi necercetate.
Pentru a mă îngenuchia economic şi pentru a mă convinge astfel să mai lupt pentru înfăptuirea dreptăţii într-o tară liberă şi democratică, organele statului au dispus să-mi fie confiscate mărfurile cumpărate de mine din Bulgaria, reţinute ilegal în depozite vamale, pentru care firmele mele achitaseră toate taxele şi impozitele legale. Pentru a putea să le redobîndesc am formulat în justiţie o ordonanţă prezidenţială, acţiune care conform art. 581 din Codul de Procedură Civilă ar fi trebuit să fie soluţionată de urgenţă, fiind însă finalizată după un an şi jumătate, timp în care toată marfa s-a stricat, fiind perisabilă. Datorită acestui abuz am pierdut contracte şi mărfuri ce mi-au produs o pagubă de peste 24 milioane de dolari SUA. Deşi am dat în judecată firmele de stat care participaseră la aceste samavolnici, justiţia română a refuzat să judece cauza pe motiv că nu am plătit o taxă de timbru ilegală, stabilită prin încălcarea articolelor 1 alin. 3, 20, 21, 51, 53 şi 150 din Constituţia României, dar şi a articolelor 2, 3 şi 4 din Legea de organizare judecătorească nr. 92-1992 republicată dar şi a articolului 6 şi Protocolului 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale a Consiliului Europei.
La fel s-a întîmplat şi cu un contract semnat cu Regia Autonomă a Sării, căreia deşi îi achitasem cu anticipaţie sute de tone de sare bulgări, aceasta a refuzat să o livreze descărcîndu-mi vagoanele pe care firma mea le plătise tot cu anticipaţie, suferind pentru nerealizarea acestui contract peste 10.000.000 USD. Pentru aceste abuzuri, după ce mi-a fost refuzat dreptul de a fi judecat în propria mea ţară, am chemat în judecată statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, cauze aflate în curs de soluţionare.
Mi-a fost distrusă şi ferma agricolă pe care o înfiinţasem, în suprafaţă de 500 de ha. teren agricol, fiindu-mi furate în întregime sau în parte diverse culturi, culminînd cu furtul total al recoltei de porumb cultivat pe o suprafaţă de 100 de ha. După aceasta, mi-au fost furate toate utilajele agricole, dispărînd din Bucureşti, de la sediul fermei aflat pe str. Bărdaşului nr. 9, sector 5, trei tractoare tip U 650M, un tractor A 1800, două combine C14M, un buldozer cu lamă şi scarificator tip S 1500 (care cîntărea peste 25 de tone), un autocamion-dubă marca Mercedes, de 3,5 to, două tractoare TIH 445, două remorci cisternă de 3,5 mc, trei autoturisme de teren marca ARO 243 şi 244, o camionetă de 1,8 tone marca ARO 242, trei pluguri tip PP 3, două semănători de păioase tip SUP 29, două semănători de prăşitoare tip SPC 8, două grape cu discuri GD 3,5 şi 6,4, două combinatoare, două cultivatoare, maşina de stropit tip MET 1200, două sărăriţe tip MA 3,5, grape stelate, tăvălugi, 33 to. de sămînţă de grîu, 11 to de îngrăşăminte NPK, importante cantităţi de ierbicide, numeroase piese de schimb, pestre 6 to de motorină etc.
Înainte de distrugerea completă a fermei agricole îmi mai fuseseră furate patru autoturisme marca Mercedes, un autoturism marca BMW, un camion dubă Mercedes de 6 to, două camioane S.R.DAC de 6 to. un autoturism Dacia 1300, piese de schimb, aparatură electronică, frigidere, aparatură electrocasnică etc.
Pentru toate aceste ilegalităţi am depus la Poliţie, inclusiv la ministrul de interne Ioan Rus, dar şi la Parchetul General numeroase plîngeri, toate rămînînd însă în nelucrare.
Cu toate că în România există Legea 42/1990 care conferă anumite drepturi cetăţenilor care s-au remarcat prin fapte deosebite în timpul revoluţiei, inclusiv dreptul de a obţine credite bancare, mie mi-au fost refuzate sistematic acordarea acestor drepturi, din motivele arătate mai sus.
În calitate de om politic am încercat să mă înscriu în cursele electorale, dar, de fiecare dată, am fost împidicat ilegal să particip, situaţii contestate de mine la instanţele competente, care fiind obediente regimului politic au dat soluţii vădit ilegale şi netemeinice, pe care apoi le-am atacat la C.E.D.O, la Strasbourg, cazuri care se află acum în atenţia acestei instanţe internaţionale de mai mulţi ani.
Pentru că nu am cedat nervos şi nici nu am renunţat la activitatea politică, dar şi pentru că am contestat public dreptul lui Ion Iliescu de a participa pentru a treia oară la campania electorală pentru funcţia de preşedinte al României, în data 07 martie 2001, fără nici un document legal, sediul Partidului Liber Democrat pe care îl conduceam a fost atacat, în plin centrul Bucureştiului, de circa 200 de poliţişti mascaţi şi de trupe speciale de la S.P.I.R şi D.I.A.S., cu cagule pe faţă, care după ce au spart uşile de acces, au ocupat clădirea, furînd apoi banii şi toate bunurile noastre.
Datorită acestor noi încălcări ale celor mai elementare norme de drept, dar şi pe cele ale bunului simţ, a respectului datorat oricărui cetăţean într-un stat de drept, am formulat plîngeri adresate Preşedintelui României, primului ministru, preşedinţilor comisiilor de abuzuri, juridice şi drepturile omului din Parlamentul României, preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului României, Avocatului Poporului dar, ca şi mai înainte, pînă azi nici unul din aceste organisme nu a catadicsit să-mi transmită un singur răspuns.
Datorită acestor campanii sistematice la care am fost supus, prezentate sumar mai sus, pentru că nu am cedat şantajului politic, continuînd să arăt adevărul şi să îl atac pe Ion Iliescu, asupra mea s-a tras cu puşca mitralieră imediat după eliberarea mea din detenţie, în 30 12 1989, dar şi în noaptea de 23 august 1999, după ora unu noaptea, cînd în geamurile apartamentului meu, situat la etajul 4, într-un bloc de 8 etaje, s-a tras din nou cu o puşcă, cu scopul de a-mi speria copilul. Pentru a mă intimida şi desfiinţa financiar mi-au fost tăiate sistematic toate cauciucurile autoturismelor mele de peste 18 ori, mi-au fost furate de trei ori toate roţile autoturismului, de 6 ori roţile de rezervă, mi s-a spart cu ciocanul de trei ori parbrizul, o dată peste botul autoturismului au trecut cu un camion, fapte petrecute în timpul nopţii, pe care deşi le-am reclamat poliţiei, parchetului şi miniştrilor de interne pînă azi au rămas în nelucrare.
Deşi am luptat deschis cu sistemul comunist şi am o vastă experienţă politică, după revoluţie niciodată nu am fost consultat de reprezentanţii unor organisme internaţionale, care au decis să sprijine cu importante fonduri guvernul Iliescu, iar rezultatul astăzi este mai mult decît dezastros.
Vă adresez această scrisoare, deoarece, văd la televizor cu cîtă prietenie este primit Ion Iliescu şi Adrian Năstase de liderii unor ţări din Uniunea Europeană, de unii reprezentanţii ai organismelor internaţionale, care, bătîndu-i pe umăr, zîmbindu-le, le acordă calificative de veritabili democraţi, felicitîndu-i pentru bunul mers al lucrurilor în România.
Vă rog să mă credeţi că sînt consternat cînd văd cu cîtă prietenie sînt primiţi reprezentanţii de ieri şi de azi ai României, împotriva cărora eu, periclitîndu-mi viaţa şi situaţia familiei mele, am luptat pentru ca România să devină un stat de drept, democratic.
Îmi vine greu să constat azi că mîinile reprezentanţilor ţării mele, pline de sîngele tinerilor nevinovaţi, omorîţi mişeleşte la revoluţie sînt strînse cu atîta căldură şi prietenie de preşedinţii ţărilor ce formează Uniunea Euroapeană, de şefii alianţei NATO, dar şi de alţi lideri ai lumii democrate, ce declară public că luptă împotriva terorismului şi care, afirmă în pofida realităţilor crude din ţara mea, că în România lucrurile merg spre bine.
Întrucît pînă în prezent nu am pus viaţa şi interesele mele mai presus de drepturile poporului român umilit, fiind tratat în propria mea ţară mai rău decît răufăcătorii, după cum am arătat mai sus, vă rog Excelenţă să mă sfătuiţi aşa cum veţi considera de cuviinţă, pentru a şti ce ar mai tebui să fac pentru ca şi România, ţară care aspiră să se integreze în Uniunea Europeană, să devină un stat de drept, stat care să-şi respecte angajamentele internaţionale asumate, propriile legi, cetăţenii, viaţa şi demnitatea umană.
Cu speranţa că voi primi ca răspuns de la dumneavoastră, împărtăşindu-mi astfel o mică parte din vasta experienţă pe care o aveţi în politică, desfăşurată într-o ţară democratică, vă urez mult succes în activitate, fericire, sănătate şi noroc.

Cu deosebită consideraţie,

Leon NICA 10.04.2002







Anexez la prezenta cîteva articole ce dovedesc cele de mai sus.
Nica Leon
 
Mesaje: 820
Membru din: Lun Apr 17, 2006 3:57 pm
Localitate: Bucuresti

Înapoi la Nica Leon

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 14 vizitatori

cron
<<< Piata Universitatii 2009