Sectorul CIVES
 
 

Recurs pentru apararea vointei lui E.Gojdu

Stand: dedicat contributiilor lui Nica Leon, care nu sint plasate in alte forumuri

Moderator: Nica Leon

Recurs pentru apararea vointei lui E.Gojdu

Mesajde Nica Leon » Mie Feb 21, 2007 11:02 am

Către,
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia Contencios Administrativ



Domnule Preşedinte,


Subsemnatul Nica Leon, domiciliat în Bucureşti, str. Tîmpa nr. 5, bl. 3C, ap. 23, sector 2, în termen legal, declar recurs împotriva sentinţei civile nr. 66 din 10 01 2007, pronunţată în cauza dosarului nr. 2558/2/2006 de Curtea de Apel Bucureşti Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, rugîndu-vă să trimiteţi dosarul cu toate actele sale la instanţa competentă să judece recursul.

MOTIVE

Instanţa de judecată pe care am investit-o legal cu soluţionarea cererii mele, prin care îi solicitasem să constate că Guvernul României, depăşindu-şi rolul rezervat în societatea românească, a adoptat un act denumit acord, prin încălcarea mai multor prevederi constituţionale şi legale.
În loc ca instanţa, care este obligată să se supună numai legii şi să facă dreptate, prin înfăptuirea actului de justiţie, derobînd de la rolul şi statutul pe care îl are, ca putere judecătorească, a refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile de serviciu şi, prin neexercitarea rolului său activ în cadrul procesului, a refuzat să judece cauza, în fond, nu s-a a pronunţat asupra tuturor capetelor de cerere deduse judecăţii şi, în dispreţ faţă de mai multe prevederi legale, a preferat să recurgă la găselniţa excepţiei, în încercarea de a nu-şi face datoria şi pentru că a preferat să apere şi să consolideze apucăturile şi practicile dictatoriale, totalitare şi ilegale ale unui executiv care încă crede că ar fi, ca şi guvernul comunist – criminal de tristă amintire, stăpînul României şi nu doar un simplu angajat al poporului român.
Astfel a fost posibil ca instanţa să prefere, pentru a nu-şi face datoria, să invoce excepţia inadmisibilităţii cererii mele legitime.
Deşi iniţial se invocă art. 1 alin. 1 din Legea 554/2004 şi realizează că şi eu, chiar dacă sînt încă persecutat din motive politice, am dreptul să cer instanţei de contencios administrativ să anuleze actul ilegal atacat …, din dorinţa de a apăra guvernul, care în acest caz este evident pentru orice om de bună credinţă, ştiutor de carte şi cunoscător al legislaţiei României şi a principiilor statului de drept, că reprezentanţii pîrîtului au adoptat un act numit acord, cu încălcarea mai multor norme constituţionale şi legale şi, contrar evidenţei, instanţa consideră aberant că excepţia pe care a dorit să-şi întemeieze scuza de a nu judeca cauza în fond, ar putea fi bazată pe prevederile art. 5 alin. 1 lit a din Legea 554/2004.
În mod greşit înstanţa şi-a întemeiat refuzul de a-şi face datoria pe art. 5 alin. 1 lit. a din Legea 554/2004, pentru că eu am cerut să anuleze actul atacat, acesta fiind adoptat de pîrît, cu încălcarea prevederilor art. 102 alin. 2 şi art. 108 alin. 1 şi 2 din pîngărita Constituţie a României, care nu-i permit să adopte şi acorduri, atîta timp cît expres, prin normele constituţionale, în calitate de putere executivă îi revine numai dreptul de a adopta ordonanţe şi hotărîri – care se adoptă numai pentru organizarea executării legilor.
Că aşa este o dovedeşte şi Legea nr. 90/2001 art. 1 art. lit. a, lit. c, lit. h, lit. k, care a fost însă încălcată de pîrît şi nesocotită de instanţă, care în mod forţat, fără să aibă legătură cu realitatea, a găsit de cuviinţă să nesocotească şi prevederile art. 2 alin. 1 lit. c, g, h, l, m, n, o, p şi s, prevederi care confirmă că cererea mea este legitimă, că am dreptul să pretind guvernului o anumită conduită – respectiv de a-şi respecta rolul pe care îl are în societatea românească, ca şi principiile care stau la baza unui stat de drept şi a unei democraţii constituţionale, dar şi legislaţia acestei ţări, rol de care a abuzat şi principii şi norme pe care le-a încălcat atunci cînd a adoptat actul atacat, fără să aibă şi o cît de mică legătură cu testamentul marelui mecena Emanoil Gojdu, dar şi-a permis totuşi să încalce siluita Constituţie a României şi dreptul de proprietate garantat de art. 44 alin. 1, 2 şi 3, ca şi pe cel de la art. 46, garantat de art. 46, drepturi fundamentale, care însă au fost efectiv anulate, lipsind tinerii români, cărora marele român le-a lăsat moştenire veşnică toată averea sa, de drepturile prevăzute în testamentul testatorului.
În mod greşit a găsit de cuviinţă instanţa să considere că nu ar avea dreptul legal şi constituţional să judece şi să se pronunţe asupra legalităţii actului atacat, pe care abuziv l-a considerat ca fiind unul care ar privi raporturile dintre guvern şi parlament, crezînd că acordul dedus judecăţii ar fi de fapt un tratat, cu toate că este evident că nu este decît un acord prin care cele două guverne hotărăsc abuziv, prin încălcarea ilegală a voinţei testatorului şi cu încălcarea altor numeroase principii ale unui stat de drept, ca şi dreptul la dreptate, demnitate şi cel care recunoaşte supremaţia şi obligativitatea respectării constituţiei şi a legilor, a dreptului fundamental la moştenire şi cel la transparenţă, să decidă ce să facă ei, reprezentanţii guvernelor semnatare, cu bunurile Fundaţiei lui Gojdu, pe care acest mare român le lăsase, cu mult timp înainte, în moştenire, altui subiect de drept, care nu a împuternicit niciodată cele două guverne să se amestece în această chestiune privată, cît se poate de clară din punct de vedere juridic şi foarte bine documentată.
Dacă ar fi fost competentă, serioasă şi neancorată în mentalitatea, obiceiurile şi practicile bestialei dictaturi comuniste-criminale, instanţa ar fi putut să constate că neghioaba sa susţinere nu se întemeiază pe prevederile normelor constituţionale, care reglementează care sînt actele care privesc raporturile dintre guvern şi parlament, respectiv cele expres prevăzute la Capitolul IV Raporturile Parlamentului cu Guvernul, actele acestea fiind prevăzute la art. 75 alin.3, art. 111 alin. 1. art. 112, art. 113, art. 114 şi art. 115 din terfelita Constituţie a României.
Aceste acte, menţionate mai sus, nu ar fi putut fi deduse judecăţii puterii judecătoreşti, dar nu şi actul atacat de mine, care în mod greşit a fost inclus de instanţă în categoria actelor prevăzute la art. 5 alin. 1 lit. a din Legea 554/2004, doar pentru a nu-şi face datoria şi pentru a proteja guvernul, făcîndu-se astfel vinovată de abuz în serviciu contra intereselor publice şi private, de favorizarea infractorului şi de complicitate, ca şi de împiedicarea înfăptuirii justiţiei şi denegare de dreptate.
Acordul pe care am cerut să-l anuleze face parte din actele pe care guvernul nu avea dreptul să îl emită şi apoi să îl şi ratifice, printr-o ordonanţă de urgenţă la fel de ilegală, pentru că la art. 75 alin. 1 din siluita constituţie a României se prevede expres cine se ocupă de ratificarea proiectelor de lege pentru ratificarea tratatelor şi acordurilor, care pot fi întocmite de guvern dar nu pot fi ratificate tot de acesta, într-un stat de drept, în care cei care se află la putere sînt competenţi, democraţi şi serioşi.
Dar eu am cerut instanţei să anuleze acordul încheiat de pîrît prin încălcarea rolului său şi a actelor prevăzute că are dreptul să le adopte, conform art. 102 alin. 2 şi art. 108 alin 1 şi 2 din terfelita Constituţie a României, act prin care puterea executivă s-a amestecat în rolul rezervat numai parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare, instituţie care nici măcar ea nu ar fi avut şi nu are dreptul constituţional şi moral de a adopta acte cu încălcarea drepturilor fundamentale, ce ne sînt garantate de normele constituţionale, aşa cum este dreptul la moştenire, cel de proprietate, ca şi dreptatea şi demnitatea ca valori supreme şi garantate, drepturi total nesocotite de pîrît, în acest caz.
Ori eu am cerut anularea unui act emis şi adoptat abuziv de pîrît, act pe care instanţa, dacă ar fi fost serioasă şi competentă, ar fi putut face aplicaţiunea art. 4 şi art. 11 alin. 4, nicidecum art. 5 alin. 1 lit. a din Legea 554/2004, pe care abuziv l-a invocat, pentru a nu-şi face datoria şi pentru a face ca din nou, contrar idealurilor Revoluţiei, de care se aminteşte la art. 1 alin. 3 din siluita Lege fundamentală, dreptatea să umble mereu cu capul spart în această ţară năpăstuită de prea multe produse rebutate ale societăţii ce propovăduia crima, minciuna şi ura de clasă, aflate şi acum, din păcate, chiar şi în corpul magistraţilor, care are rolul să apere legea şi democraţia constituţională, dar şi drepturile, interesele şi libertăţile legitime ale cetăţenilor.
În mod greşit, total forţat, vorbeşte instanţa că "tratatul în discuţie a fost ratificat printr-o ordonanţă de urgenţă" cînd eu am cerut instanţei numai anularea acordului semnat abuziv de guvern, publicat în Monitorul Oficial şi nu discutarea legalităţii sau oportunităţii OUG nr. 183/2005.
Faţă de toate aceste motive de recurs rog instanţa de recurs să caseze sentinţa recurată, ca fiind netemeinică şi nelegală, întrucît instanţa de fond nu şi-a făcut datoria şi a încălcat şi prevederile art. 304 din C.p.c., repectiv:
7. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii;
8. când instanţa, interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia;
9. când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii;
Nu lipsit de importanţă este şi faptul că actul atacat nu respectă nici prevederile exprese şi obligatorii ale Legii 24/2000, lege care mai prevede la art, 30 şi că: (1) Motivarea actelor normative se referă, în principal, la:
c) efectele avute în vedere, în funcţie de obiectul reglementării;
d) implicaţiile pe care noua reglementare le are asupra legislaţiei în vigoare;
e) implicaţiile asupra legislaţiei interne, în cazul ratificării sau aprobării unor tratate ori acorduri internaţionale, precum şi măsurile de adaptare necesare;

cerinţe care nu au fost avute deloc în vedere, care nu sînt nici prevăzute şi nici evaluate, potrivit acestor obligaţii legale, pîrîtul fiindu-i total indiferent ceea ce se va întîmpla în viitor şi care vor fi implicaţiile prezente şi viitoare şi consecinţele actului atacat asupra legislaţiei în vigoare, a dreptului la moştenire, dar şi cu prevederile Codului civil în materie, ce devin astfel nule sau total neimportante şi demne de a mai fi luate în consideraţie.
Aşa fiind, rog instanţa de recurs să pronunţe o sentinţă temeinică şi legală, să judece cauza pe fond, să anuleze actul atacat, pentru motivele arătate şi în prezenta şi, pe fond să admită acţiunea aşa cum a fost formulată şi să oblige pîrîtul să-mi plătească şi pretenţiile materiale şi daunele morale solicitate.
În drept şi prevederile art. 304 alin. 7, 8 şi 9 din C.p.c., Legea 303/2004 art. 1 şi 4, preambulul şi art. 2, 6, 7 şi 10 din Legea 304/2004, H.G. 387/2005 a C.S.M. ca şi legile invocate mai sus.

Nica Leon 19.02.2007
Nica Leon
 
Mesaje: 795
Membru din: Lun Apr 17, 2006 3:57 pm
Localitate: Bucuresti

Înapoi la Nica Leon

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator

cron
<<< Piata Universitatii 2009