Sectorul CIVES
 
 

Parchetarii apără judecătorii penali şi jaful!

Stand: dedicat contributiilor lui Nica Leon, care nu sint plasate in alte forumuri

Moderator: Nica Leon

Parchetarii apără judecătorii penali şi jaful!

Mesajde Nica Leon » Mie Oct 17, 2007 11:37 am

Către,
Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,






Doamnă Procuror General,





Subsemnatul Nica Leon, domiciliat în Bucureşti, str. Tîmpa nr. 5, bl. 3C, ap. 23, sector 2, cod 021791, contest temeinicia şi legalitatea rezoluţiei adoptată de parchetara Stoica Viorica, de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică, în dosarul penal nr. 760/P/2007, pentru următoarele:

MOTIVE

Am formulat şi depus două plîngeri penale împotriva unor ticăloşi care-şi zic "judecători", care, crezînduse şmecheri, pentru a-mi reconfirma că ei nu se ocupă cu apărarea legii şi drepturilor mele legitime, confirmate de pîngărita Constituţie a României, ca şi de lege şi de multe tratate, convenţii şi declaraţii intermaţionale, ratificate şi de statul român, după cum lesne ar putea cineva constata, cu condiţia să fie serios, cu ştiinţă de carte şi dorinţă de a înţeleage speţa şi de a-şi face datoria, au refuzat să îşi îndeplinească obligaţiile de serviciu, nu au dorit să afle adevărul, nici nu au vrut să facă dreptate, încălcînd astfel şi prevederile art. 129 alin. 5 şi 6 din C.p.c. făcîndu-se vinovaţi şi de denegare de dreptate.
Din păcate, parchetara care ar fi trebuit să cerceteze plîngerile penale ce i-au fost repartizate, spre o legală şi competentă soluţionare, dînd dovadă de prostie şi fiind prea leneşă să încerce să înţeleagă şi despre ce ar fi fost vorba, trînteşte o rezoluţie, din care rezultă, fără putinţă de tăgadă că nu a efectuat absolut nici un fel de cercetări, dar şi că, pentru a nu-şi chinui şi eventual strica mintea sa prea odihnită, se mărgineşte numai la a copia pasaje din mostra de prostie şi ticăloşia dovedită de "judecătorii reclamaţi", reprezentată de documentele pe care eu le-am anexat, ce poartă numele de sentinţă şi decizie.
În acest fel parchetara, pe care încă binevoiţi să o mai şi plătiţi, pentru a favoriza nişte infractori şi pentru a împiedica astfel să se înfăptuiască justiţia, nu catadicseşte măcar să citească, cu atenţie plîngerea mea penală, darmite legile pe care ar fi trebuit să le cunoască, dar pe care nu le cunoaşte, după cum dovedeşte din cuprinsul rezoluţiei ilegale pe care a semnat-o.
Şi pentru a vă demonstra că aşa stau lucrurile, vă informez că nu a citit nici măcar prevederile supreme şi obligatorii ale terfelitei Constituţii a României, care la art. 102 alin. 1 şi 3 arată că primul ministru şi miniştrii sînt numai conducătorii administraţiei publice centrale şi nu stăpînii ţării sau a bunurilor sale şi nici nu au fost angajaţi şi atît de bine plătiţi de popor pentru a se transforma în comercianţi sau în samsari, după cum au făcut în cazurile reclamate.
Tot ca o dovadă a celor de mai sus, parchetara scrie, contrar realităţii, că "Din verificările făcute în cauză…" deşi ea nu a făcut nici o verificare, pentru că reprezentanţii Ministerului Economiei şi Comerţului nu mi-au răspuns deloc, nu aşa cum scrie parchetara "Întrucît nu a primit răspunsul pe care l-a dorit".
Trebuie să menţionez că eu mi-am pierdut timpul şi am scris ministrului Sereş Codruţ pentru a-mi da un răspuns legal şi nu unul aşa cum pretinde parchetara, eu cerînd responsabilului acestei instituţii publice, a cărei acte sînt eminamente publice, cu o singură excepţie, cea prevăzută la art. 108 alin. 4 teza a treia din siluita Constituţie a României, să-mi răspundă dacă are vreun titlu de proprietate asupra societăţilor de stat respective. Pentru că în cauza reclamată nu era vorba de un act cu caracter militar, trebuia să fi fost dat publicităţii contractul cu pricina, dacă semnatarii actului nu ar fi dorit să acopere nişte fapte condamnate şi de legea penală, find obligaţi să îmi trimită contractul solicitat pentru că aşa prevede şi art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001 unde scrie că: "prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei."
Dacă parchetara ar fi fost magistrat poate ar fi putut înţelege că acest text de lege confirmă că cererea formulată de mine, în care solicitam să mi se trimită o copie a contractului de privatizare, era perfect legitimă, fiind îndreptăţită, pentru că:
1. copia contractului solicitat conţine o sumă de informaţii de interes public, rezultat al activităţii (ilegale) a unei autorităţi şi instituţii publice, aflate pe suport de hîrtie, în acest caz, dar putea fi pe orice alt suport şi în orice formă, eu nepunînd nici un fel de condiţie în acest sens, în cererea adresată;
2. cererea am adresat-o unei autorităţi, instituţie publică care are ca rol prevăzut de lege să facă programe şi să administreze bunurile publice care aparţin de drept poporului român, nu reprezentanţilor M.E.C., în acest caz;
3. rezultatul activităţii M.E.C., ca instituţie publică, a fost, în acest caz, scrierea unui contract, care apoi a fost semnat de nişte angajaţi ai autorităţii publice respective.
Aşa fiind, cererea mea era perfect legală, reprezentanţii autorităţii, dacă nu s-ar fi ştiut în culpă, ar fi trebuit să îmi trimită copia contractului solicitat, unde, desigur, că se găseau mai multe informaţii de interes public, aflate sub formă de text, scris pe un suport de hîrtie.
Contrar cu toate aceste prevederi legale, obligatorii, parchetara nu a putut să înţeleagă culpa celor care au încercat să îşi ascundă astfel faptele penale comise, pentru că faptă penală este vînzarea, fără drept, deci fără titul, a unui bun public inalienabil, aflat în proprietatea statului român, adică a poporului şi nu în proprietatea guvernului sau a M.E.C.
Sper că este cunoscută şi că a rămas aceeaşi definiţia statului: organizaţia constituită de un popor care deţine un anumit teritoriu.
Aşa fiind, Legea 544/2001 prevede cît se poate de clar că solicitarea mea era perfect legală, copia contractului solicitat, dacă nu ar fi fost ilegal, mi-ar fi fost pus la dispoziţie de îndată, ceea ce nu s-a întîmplat, fapt care a rămas încă nesesizat, contrar afirmaţiei neserioase despre "verificările" parchetarei.
Dacă parchetara ar fi efectuat ceva verificări ar fi putut constata care era obligaţia de serviciu a "judecătorilor" reclamaţi de mine, arătate şi în art. 129 alin. 5 şi 6 din C.p.c.. ca şi celelalte prevederi din Legea 303 şi 304/2004 şi a Hotărîrii C.S.M. nr. 387/2005, care obligă judecătorii să îşi facă datoria şi să judece cauzele pe fond, să afle adevărul, să apere drepturile şi interesele mele legitime, ca şi pe cele ale statului, care le plăteşte salariile grase pe care le încasează acum nemeritat, după cum la fel de uşor se poate constata din acest caz, în care au pretins abuziv că şi recursul meu ar fi fost nefondat, bazîndu-se doar pe o motivare total aiuritoare şi tîmpită, ce nu are legătură nici cu dreptatea, nici cu realitatea, nici cu legea şi nici măcar cu ştiinţa dreptului.
Deşi nu era cazul, pentru a-mi confirma cît de proastă este şi această deţinătoare de diplomă, de la o facultate de drept, parchetara îmbrăţişează teza falsă lansată de învinuiţi, privind faptul că eu nu aş fi cerut o anumită informaţie, "pentru a se constata dacă respectivele informaţii sunt sau nu de interes public şi pot sau nu communicate", ci copia unui contract, în care desigur abundă informaţiile publice, motiv pentru care respingerea ar fi fost întemeiată.
Parchetara, prin rezoluţie, vrea să acrediteze ideea că ea ar putea individualiza o anumită informţie aflată pe prima pagină din primul dosar ce stă pe al treilea raft al bibliotecii mele, chiar şi de la distanţă, fără ca în prealabil să-l fi văzut, deci fără să-l citească.
Cam tot aşa au procedat şi nătîngii angajaţi în sistemul judiciar, care au pretins că eu aş fi vinovat, pentru că nu am individualizat o anumită informaţie, susţinere mai mult decît idioată, de fapt penală, pentru că prin această stratagemă au încercat să împiedice înfăptuirea justiţiei şi aflarea adevărului, din moment ce legea nu prevede că eu aş avea dreptul numai la o anumită informaţie, ci la mai multe, fără să specifice o limită maximă, după cum chiar din titlul Legii 544/2001 se garantează - liberul acces la informaţiile de interes public, informaţii însemnînd mai multe.
Şi, apoi, ce poate fi mai public decît contractele cerute de mine, acte prin care guvernul a decis, fără drept, să înstrăineze unităţi economice deţinute de statul român şi nu de guvern, stat în care se afirmă că suveranitatea aparţine poporului, dar şi că bunurile publice, cum sînt şi cele vîndute prin contractele a căror copii le solicitasem eu, bunuri publice inalienabile, ce au fost construite prin munca şi efortul financiar al acestui popor şi nu prin cel al guvernanţilor de ieri sau de azi, vinovaţi acum de înfăptuirea unui asemenea jaf, pe care încă încearcă să-l mai ascundă, jaf comis sub nasul înfundat au unei justiţii proaste şi oarbe, năpădită, din păcate, de mult prea mulţi nătărăi cu valenţe penale şi salarii nemeritat şi ruşinos de mari.
Că rezoluţia este o făcătură, avînd numai o "valoare" latrinară este o certitudine sau ar trebui să fie pentru orice magistrat, care trebuie să cunoască şi prevederile Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, unde la art. 1 (1) stă scris că:"Guvernul este autoritatea publică a puterii executive …care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice."
Aşa fiind, el nu are şi rolul de comerciant, neputînd deci vinde bunurile publice a căror contracte de vînzare cumpărare le-am solicitat eu în copeie, la M.E.C., fapt dovedit şi de prevederile alin. 2, care prevede că: "Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social, precum şi racordarea acestuia la sitemul economic mondial în condiţiile promovării intereselor naţionale." – ceea ce însă nu a făcut atunci cînd şi-a depăşit rolul său, prevăzut expres de lege şi a vîndut, fără drept, capacităţi economice româneşti, fapte care au dus la şubrezirea sistemului naţional economic, situaţie invocată recent pînă şi de primul ministru, care a afirmat public că vînzarea distribuitorilor de energie a fost o greşeală (pentru care, dacă România este un stat de drept, în care puterea judecătorească există nu numai sub forma acelei prostituate oarbe, sub nasul căreia toţi derbedeii, hoţii, trădătorii şi tîlharii îşi fac mendrele, ar trebui să răspundă şi penal) şi că el nu va mai vinde nimic, propunînd să se înfiinţeze o mare companie energetică naţională, din care să facă parte producătorii de energie şi distribuitorii săi..
Că astfel prevede chiar legea este dovedit şi de alin. 3 al art. 1 din Legea 90/2001, ca şi la alin. 5 lit. a la e, dar şi la art. 11 unde nu se află nici o atribuţie care să permită membrilor guvernului să încheie contracte de vînzare – cumpărare, prin care să fie înstrăinate unităţi economice deţinute de stat - componente ale sistemului naţional economic, ceea ce desigur, parchetara care a semnat o asemenea rezoluţie, nu avea cunoştinţă, cum nu ştia nici că la art. 34 din aceeaşi lege se prevede că "Ministerele sînt organe de specialitate ale administraţiei publice care realizează politica guvernamentală în domeniile de acticvitate ale acestora", deci nu găşti de hoţi, puşi pe jaf, care pentru a-şi acoperi urmele faptelor lor criminale mai instituie şi cenzura, interzisă în România, ca urmare a victoriei Revoluţiei, refuzînd să respecte şi dreptul meu de a avea liber acces la informaţiile de interes public, cum sînt şi cele conţinute pe suportul de hîrtie, în format text, pe care eu le-am solicitat legitim să le primesc în copie, ce poartă numele de contract, dar am fost refuzat.
Pentru că mi s-a făcut deja greaţă să tot analizez cretinismele unor infractori ce se ascund şi prin parchete, care se ocupă numai cu protejarea libertăţii unor infractori aflaţi la guvernare, comiţînd astfel fapte penale pentru care mai sînt şi atît de bine plătiţi, nu voi mai continua să critic şi celelalte tîmpenii (cum este şi motivaţia în cazul contractului de înstrăinare a SNP PETROM S.A., la fel de criticat chiar şi de cei aflaţi vremelnic la putere) puse pe hîrtia care suportă orice, pînă şi rezoluţia criticată, avînd speranţa că dvs., doamnă Procuror General, veţi avea grijă ca, de această dată, cazul înregistrat la nr. 760/P/2007 să fie repartizat unui magistrat onest, care va trebui să infirme rezoluţia atacată, să efectueze cercetări temeinice şi legale, într-un termen rezonabil, după care să-i trimită în judecată pe toţi cei vinovaţi de comiterea infracţiunilor sesizate de mine.
Cu speranţa că acest dosar penal va fi cercetat şi îşi va urma cursul legal, firesc într-un stat de drept, vă urez multă sănătate şi spor în toate.

Nica Leon 16.10.2007
Nica Leon
 
Mesaje: 820
Membru din: Lun Apr 17, 2006 3:57 pm
Localitate: Bucuresti

Înapoi la Nica Leon

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 12 vizitatori

cron
<<< Piata Universitatii 2009