Sectorul CIVES
 
 

Şi parchetarii sprijină distrugerea imaginii României!

Stand: dedicat contributiilor lui Nica Leon, care nu sint plasate in alte forumuri

Moderator: Nica Leon

Şi parchetarii sprijină distrugerea imaginii României!

Mesajde Nica Leon » Mie Oct 17, 2007 11:52 am

Către,
Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,




Doamnă Procuror General,




Subsemnatul Nica Leon, domiciliat în Bucureşti, str. Tîmpa nr. 5, bl. 3C, ap. 23, sector 2, cod 021791, în termen legal contest rezoluţia pronunţată în cauza înregistrată cu nr. 762/P/2007, a Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, pe care a adoptat-o, la data de 24 05 2007, fapt pentru care, rog procurorul ierarhic superior să revadă plîngerea penală în cauză şi, reconsiderînd argumentaţia semnatarului Doxan Lucian, în temeiul legii şi al adevărului, să o anuleze şi să dispună continuarea cercetărilor, în vederea constatării vinovăţiei celor pe care i-am reclamat, în plîngerea înregistrată la acest număr, pentru următoarele:


MOTIVE

Am formulat plîngere penală împotriva unor "judecători", vinovaţi de săvîrşirea mai multor infracţiuni.
În loc ca parchetarul Doxan, prea plictisit şi cu o neţărmurită lehamite faţă de prevederile art. 131 alin. 1, coroborată cu art. 1 alin. 3 şi 5, art. 16 alin. 1 şi 2, art. 20, art. 21 alin. 1, 2 şi 3, art. 54, art. 124 şi art. 154 alin. 1 din pîngărita Constituţiie a României, indiferent şi faţă de prevederile Legii nr. 303 şi 304/2004, a Hotărîrii nr. 387/2005 a C.S.M.., a art. 6 din Convenţia europeană şi a prevederilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului din 10 12 1948, la plezneală, a emis rezoluţia nelegală criticată.
Eu m-am adresat parchetului, avînd în vedere toate aceste prevederi supreme şi obligatorii, în temeiul art. 1 alin. 5 din terfelita Constituţie a României, cînd am aflat că infractorul comunist-criminal Iliescu Ion, încălcînd flagrant prevederile art. 54, art. 82 alin. 2, art. 100 alin. 2 şi art. 154 alin. 1 din pîngărita Constituţie a României, a emis Decretul nr. 1168/2004, prin care a fost acordat titlul de revoluţionar unor infractori, impostori, comunişti-criminali care fuseseră privilegiaţii sistemului bestial, care îi considerau ilegalişti, act prin care chiar şi criminalul Iliescu Ion s-a autodeclarat revoluţionar, fără să îndeplinească măcar prevederile Legii 42/1990, Anexa II, făcîndu-se că uită că a fost o bestie comunistă-criminală, mare nomenclaturist, membru în c.p.ex şi ucigaş al timerilor revoluţionari cae au participat în gloriosul şi însîngeratul Decembrie 1989, la răsturnarea găştii pe care el o slujise cu credinţă.
Prin acest act nu numai că ne-a fost insultată inteligenţa, mîndria şi normele morale, fiind încălcate şi foarte multe prevederi din Codul Penal, ce aduce şi grave atingeri imaginii poporului şi statului român, ca şi bugetului de stat, de la care sînt luate sume foarte mari de bani pentru a li se asigura respectivilor infractori drepturile nemeritate, prevăzute mai nou şi de Legea 341/2004, ce ar trebui asigurate numai pentru adevăraţii revoluţionari şi nu pentru cele mai abjecte elemente ce populează încă societatea românească, fapte şi adevăruri pe care Doxan, care după nume ar fi trebuit să dea dovadă măcar de ceva "doxă", nici nu s-a sinchisit. A preferat însă ca aceste fapte cu consecinţe deosebit de grave, într-un stat de drept, care constituie probe indubitabile pentru declanşarea unui proces penal, să fie muşamalizate, mărginindu-se doar la a invoca neconstituţionala, imorala şi anacronica lege nr. 146/1997, în încercarea sa de a-i proteja astfel pe învinuiţi. Prin aceste manopere frauduloase parchetarul nu au vrut să-şi îndeplinească obligaţiile de serviciu, impuse prin Legile 303/2004 art. 1 şi art. 4, ca şi de preambul şi de art. 2 (1), art. 6 (1)şi (2), art. 7 (1) şi (2), art. 10 raportate la art. 118 din Legea nr. 304/2004, dar şi prin Hotărîrea CSM din 2005 art. 1 alin.2 şi 3, art. 2 alin.1, art. 5 alin.2 lit. a, b, e şi g.
Încălcarea flagrantă a acestor prevederi legale, care trebuiau să fie coroborate şi cu prevederile de la art. 1 alin. 3 şi 5, art. 20, art. 21 alin.1, 2 şi 3, art. 53 şi art. 154 alin. 1 din violata Constituţie a României, dovedesc faptul că mie, învinuiţii, mi-au îngrădit şi încălcat grav accesul liber la justiţie, favorizînd astfel nişte infractori, ca şi continuarea nestingherită a jefuirii bugetului de stat, nevoit să plătească la atît de mulţi infractori sume necuvenite, prin acordarea unor drepturi nedatorate şi nemeritate, indivizi care, în acest fel, se îmbogăţesc fără just temei, situaţii care însă, pe parchetarul Doxan, nici măcar nu l-a interesat, deşi avea şi obligaţiile prevăzute la art. 131 alin. 1 din siluita Constituţie a României.
În loc să vorbească, în rezoluţia nelegală pe care a semnat-o, de "termenul următor", acesta ar fi fost normal şi legal să constate că toată argumentaţia mea, aflată la dosar, impunea "judecătorilor" învinuiţi să judece cauza pe fond, să înţeleagă consecinţele catastrofale la care a fost impusă România şi bugetului său, prin menţinerea în vigoare a unui decret profund nedrept, nedemocratic, imoral şi nelegal, dar şi să facă concret aplicaţiunea prevederilor art. 129 alin. 5 şi 6 din C.p.c., parchetarul se mărgineşte numai la acţiunea de protejare a unor oameni care nu pun nici un preţ pe înfăptuirea actului de justiţie, pe normele constituţionale şi legale supreme şi obligatorii şi pentru ei.
Aşa fiind, plîngerea este mai mult decît întemeiată, iar învocarea prevederilor art. 10 lit a este o dovadă de incompetenţă şi de neseriozitate, dacă nu cumva chiar şi dovada săvîrşirii unor infracţiuni, prin favorizarea infractorilor, împiedicarea înfăptuirii justiţiei etc.
Prin aplicarea, cu predilecţie numai a prevederilor Legii nr. 146/1997, în detrimentul înfăptuirii efective a actului de justiţie, pentru ca dreptatea să triumfe, lege care fiind un act vechi, ce contrazice actele mai noi, respectiv Legile nr. 303, 304/2004 etc., acte care trebuiau aplicate cu precădere de instanţe, acesta fiind un principiu şi o cutumă în drept, care confirmă astfel şi intenţia legiuitorului, care le-a impus, tocmai pentru a asigura tuturor cetăţenilor egali în faţa legii, dreptul efectiv ca cererile lor să fie judecate de instanţe competente şi imparţiale, pentru a le fi apărate astfel, prin sentinţă, drepturile, interesele şi libertăţile legitime, învinuiţii se fac vinovaţi şi de reinstaurarea cenzurii, interzisă de la Revoluţie în România, conform art. 30 alin. 2 din înjosita Constituţie a României.
Pentru a ne dovedi dispreţul suprem faţă de toate aceste prevederi supreme şi obligatorii şi pentru a îşi releva educaţia, mentalitatea şi obiceiurile căpătate de la comuniştii-criminali care l-au format, parchetarul consideră, în rezoluţie, că dacă ar fi fost aplicate toate prevederile legale invocate de mine şi în cuprinsul prezentei, ar fi "însemnat că dă o soluţie nelegală", iar anularea accesului liber la justiţie, ne înfăptuirea efectivă a justiţiei, ascunderea adevărului şi încălcarea legii, deci a justiţiei, ca şi protejarea banului public risipit astfel pentru întreţinerea unor infractori, fiind, probabil, un act "just".
La fel de neserioasă este şi invocarea prevederilor art. 3021 din C.p.c. pentru că eu, în recursul formulat am îndeplinit toate cerinţele aflate la acest articol, dar cu toate acestea, instanţa de recurs a refuzat să afla adevărul, nu a cercetat fondul cauzei şi nu a pronunţat o hotărîre numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii, aşa cum erau obligaţi chiar de prevederile art. 129 alin. 5 şi 6 din C.p.c. preferînd, prin anularea cererii mele de chemare în judecată, nu numai să ne dovedească cît de mult iubesc cenzura şi nedreptatea, dar şi dispreţul lor suprem pentru adevăr, dreptate, demnitate, norme constituţionale, prevederile internaţionale obligatorii, chiar superioare legislaţiei româneşti, dar şi marea lor dorinţă pentru a apără nişte infractori, care au jefuit şi jefuiesc încă bugetul de stat al României, ţară pe care însă, i-au jurat solemn să o apere şi să impună dreptatea şi legea.
Şi afirmaţia privind magistraţii care "nu pot avea calitatea de subiecţi activi ai vreunei fapte penale motivat, exclusiv, de faptul că au soluţionat, într-un anume fel, o cauză" este neserioasă, neavenită şi nelegală, pentru că eu am formulat plîngerea penală tocmai pentru că "magistraţii" nu au vrut să soluţioneze legal cauza dedusă judecăţii, aceştia anulînd-o şi respingînd-o ca netimbrată, ceea ce nu poate fi considerată, într-un stat de drept o "soluţionare", această noţiune nefiind sinonimă nici cu obligaţia de a înfăptui actul de justiţie, nici cu dreptatea, nici cu statutul magistraţilor şi nici cu prevederile legale menţionate mai sus, obligatorii chiar şi pentru instanţe.
Avînd în vedere toate cele de mai sus, ca şi pretenţia României că ar fi un stat de drept şi nu unul de drepţi, rog procurorul ierarhic superior să dispună infirmarea rezoluţiei criticate, apoi să repartizeze dosarul unui magistrat, pentru a se efectua cercetări penale temeinice şi legale, în vederea trimiterii în judecată a celor vinovaţi.

Nica Leon 03.10.2007
Nica Leon
 
Mesaje: 795
Membru din: Lun Apr 17, 2006 3:57 pm
Localitate: Bucuresti

Înapoi la Nica Leon

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator

cron
<<< Piata Universitatii 2009