Sectorul CIVES
 
 

Parchetarii fraţi cu tîlharii!

Stand: dedicat contributiilor lui Nica Leon, care nu sint plasate in alte forumuri

Moderator: Nica Leon

Parchetarii fraţi cu tîlharii!

Mesajde Nica Leon » Mie Noi 07, 2007 12:18 pm

Către,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,





Domnule preşedinte,





Subsemnatul Nica Leon, domiciliat în Bucureşti, str. Tîmpa nr. 5, bl. 3C, ap. 23, sector 2, cod 021791, în termen legal, formulez următoarea:

PLÎNGERE

prin care contest soluţia pe care a adoptat-o pîrîtul, prin Rezoluţia din 11 10 2007, pronunţată în cauza înregistrată cu nr. 1374/C/1675/2007 a Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, fapt pentru care rog instanţa, ca prin sentinţă, să desfinţeze rezoluţiile pronunţate şi să oblige Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să efectueze cercetări legale şi temeinice, în vederea aflării adevărului, aplicarea legii, pentru trimiterea în judecată a numitului Todoran Pavel şi a complicilor lui, vinovaţi de săvîrşirea infracţiunilor de înşelătorie, fals, uz de fals, fals intelectual, delapidare, furt calificat, constituirea unui grup organizat pentru săvîrşirea de infracţiuni ş.a.

MOTIVE

În fapt, am formulat plîngere penală şi împotriva celor care, fără nici un drept legal şi-au permis să vîndă imobilul situat în Bucureşti, Bdul Mihail Kogălniceanu nr. 25, sector 5, aflat pe lista monumentelor istorice, încă din anul 1992, imobil aflat în patrimoniul statului român, pe care l-a primit şi înregistrat în evidenţa bunurilor publice inalienabile, după primul Război Mondial, cînd a intrat în patrimoniul statului român, printre alte bunuri şi valori, cu titlu de daune de război, pe care a fost obligat să le plătească statul austriac, care îl construise pentru a-l folosi ca ambasadă şi căruia îi aparţinuse pînă atunci.
După ce imobilul a intrat în patrimoniul statului român, a devenit sediul Senatului României, neavînd, deci, nici un fel de legătură cu mişcarea sindicală.
După Revoluţie, pentru că eram un neobosit contestatar al criminalului comunist Iliescu Ion, care prin contra revoluţia pe care o patronase, prin crime, minciună şi mari pagube materiale, se autonumise, fără nici un drept, în fruntea conducerii post revoluţionare a României şi care, pentru a-şi consolida puterea, prin trafic de influenţă şi-a numit şi în conducerea sindicatelor, rezultate prin "reorganizarea" U.G.S.R., la data de 25 12 1989, slugoii săi, am fost permanent persecutat şi îndeaproape urmărit.
Unul dintre cei numiţi în fruntea mişcării sindicale de infractorul comunist Iliescu Ion era şi Ciorbea Victor, instalat la conducerea C.N.S.L.R.-ului chiar în ziua în care Iliescu stabilise, tot ilegal, să-şi împuşte binefăcătorul şi mentorul, tocmai la Tîrgovişte.
Proaspătul C.N.S.L.-ist, din funcţia de preşedinte, la ordin, a început să pretindă şi să ceară ca imobilul proprietate de stat, situat în Bucureşti, Bdul. Gheorghe Ghiorghiu Dej nr. 25, sector 5, să intre în patrimoniul unui sindicat înfiinţat legal abia în martie 1990.
După înfiinţarea legală, sigur pe sprijinul comuniştilor ce bîntuiau toate structurile de putere ale ţării, a iniţiat o acţiune la Judecătoria Sectorului 1, în care au afirmat că C.N.S.L.R. ar fi fost proprietarul imobilului în care Partidul Liber Democrat îşi avea sediul central. În timpul judecăţii, am solicitat instanţei să le ceară reprezentanţilor C.N.S.L.R. să depună la dosar un act care să probeze că ar fi fost vreodată sau că sînt proprietarii imobilului în cauză.
Pentru că nu au avut nici un fel de probă în acest sens, instanţa nu le-a admis cererea de anulare a contractului nostru de închiriere nr. 29/1990, pronunţînd sentinţa nr. 717/1991, ce a rămas definitivă, prin ne recurare, sentinţă care şi astăzi este valabilă, fiind autoritate de lucru judecat, dar de care niciodată nu a vrut să ţină seama parchetarii foşti procurori.
Întrucît această singură sentinţă legală şi serioasă, pronunţată de o instanţă care a hotărît nepărtinitor, în cunoştiinţă de cauză, după ce a cercetat actele deduse judecăţii, ar fi fost cel puţin de bun simţ ca şi cei sesizaţi de mine ulterior, obligaţi să respecte legea, să ţină cont de adevărul conţinut de această, pentru a nu mai bate cîmpii, cum este şi cazul rezoluţiei pronunţate de parchetarul şef Iacob Marius, rezoluţia pronunţată de acesta este vădit nelegală şi netemeinică.
Toate celelalte acte, la care se face referire în rezoluţia atacată, pronunţate de instanţe şi de parchetari, sînt neserioase, nelegale, netemeinice şi părtinitoare, aşa cum este şi această nouă dovadă, numită rezoluţie, în care parchetarul cu pricina ori nu a înţeles nimic, în cazul puţin probabil că ar fi efectuat vreo cercetare, pe parcursul căreia avea obligaţia procedurală să mă audieze ori este prea prost şi prea ticălos şi ţine spatele unor alţi ticăloşi care încasează nemeritat salarii de la această instituţie parazitară şi parazitată, care prin inactivitatea sa şi prin protecţia pe care o acordă atîtor criminali, maculează grav imaginea şi statutul statului ce pretinde că ar fi de drept.
În loc să cerceteze cele sesizate de mine, dovezile fiind mai mult decît consistente, parchetarul în mod fals scrie că: "la data de 09 03 2007, Nica Leon a formulat plîngere solicitînd efectuarea de cercetări cu privire la modul fraudulos în care a fost vîndut imobilul din B-dul Kogălniceanu nr. 25, sector 5, Bucureşti, monument istoric şi fost sediu al Partidului Liber Democrat, considerînd că principalul vinovat este Todoran Pavel" cînd de fapt, plîngerile mele adresate Parchetului General, prin care îl sesizam pe Procurorul General de vînzarea ilegală a acestui imobil de către persoane fără calitate, au fost formulate cu începere din anul 1997, cînd am aflat despre această faptă penală.
Dînd dovadă de incompetenţă, parchetarul şef mai susţine, la fel de fals, că: "Dosarul nr. 60/P/2007, avînd ca obiect plîngerea penală formulată de petentul Nica Leon împotriva numiţilor Todoran Pavel şi Boajă Dumitru, acuzaţi de săvîrşirea aceloraşi fapte ca şi în prezenta plîngere, a fost soluţionat prin rezoluţia cu acelaş număr din 08 03 2001 prin care s-a dispus N.U.P." fiind cel puţin straniu ca o plîngere formulată de Federaţia Sindicatelor Libere şi Independente Energetica sub aspectul săvîrşirii infracţiunilor prevăzute de art. 214 Cod penal, art. 11 din Legea nr. 87/1994 şi Legea nr. 82/1991 să-mi fie atribuită mie, care sesizasem procuratura pentru săvîrşirea altor infracţiuni.
La fel de neserioasă este rezoluţia prin care se susţine că în dosarul 60/P/2007 o fost pronunţată o soluţie în data de 08 03 2001, dar şi cînd se afirmă, tot fără temei, că plîngerea formulată de mine la instanţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, ce a format dosarul nr. 1760/1/2006, fiind respinsă ca inadmisibilă, pentru că în înţelepciunea sa instanţa a considerat în mod just că eu nu pot face legal plîngere împotriva unei soluţii pronunţată la sesizarea unui alte persoane, respectiv Federaţia Sindicatelor Libere şi Independente Energetica.
Avînd în vedere că eu făcusem plîngerea la instanţă, în baza art. 2781 ce a format dosarul 1760/1/2006, din vina unei alte rezoluţii ce îmi fusese comunicată de pîrît,pentru a mă duce în eroare, referitoare la o plîngere de-a mea, în care reclamasem vînzarea ilegală a unui imobil proprietate inalienabilă a statului român, făcută de Todoran Pavel şi acoliţii lui, la care parchetul îmi trimisese o rezoluţie ce privea Federaţia Sindicatelor Libere şi Independente Energetica, am revenit la plîngerile mele din 1997, 1998, 1999 etc. şi am întrebat pe Procurorul General de ce nu se efectuează cercetări şi în dosarele formate ca urmare a plîngerilor mele penale, respectiv 19035/5257/1999 şi cea care a format dosarul aflat la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Bucureşti, cu nr. 1265/VIII-1/2000.
Că şi de această dată parchetarul şef Iacob Marius, prin refuzul de a cerceta temeinic şi legal cele sesizate de mine, se face vinovat de săvîrşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, favorizare a infractorilor, complicitate şi împiedicarea înfăptuirii justiţiei, cum, de altfel se fac vinovaţi de săvîrşirea aceloraşi infracţiuni şi alţi parchetari, care în decursul atîtor ani în mod premeditat şi sistematic au acoperit faptele penale ale învinuiţilor reclamaţi de mine, pretinzînd, în pofida evidenţei şi a solidităţii probelor indubitabile pe care le anexasem la plîngerile penale formulate, iar unele chiar predate Procurorului General Mircea Criste, la care am fost personal în audienţă, care ca şi parchetarul şef Iacob a pretins, tot fără să se cerceteze, că plîngerile şi dovezile depuse de mine ar fi numai nişte "simple aprecieri subiective". Această supoziţie ilegală şi păguboasă a fost însă infirmată de instanţă, care ca şi mine, a considerat ca fiind ilegal contractul de vînzare-cumpărare semnat de învinuitul Todoran Pavel, care, prin sentinţa nr. 4236/22 05 2001, pronunţată în dosarul nr. 2920/2001 a Tribunalului Bucureşti, a dispus "anularea contractului de vînzare-cumpărare nr. 11475/1995 şi a actului adiţional nr. 1475/23 12 1997, avînd ca obiect imobilul situat în B-dul Regina Elisabeta, iar prin încheierea nr. 4236/22 05 2003 s-a dispus şi radierea contractului de vînzare cumpărare din registrele de transcripţiuni-inscripţiuni imobiliare".
Contrar acestor sentinţe definitive şi irevocabile, pronunţate de instanţe încă din anul 2001, parchetarul şef Iacob Marius susţine chiar şi acum, în anul 2007, că învinuitul Todoran Pavel şi banda sa de infractori nu s-ar face vinovaţi de săvîrşirea
vreunei infracţiuni, refuzînd, contrar evidenţei constatată chiar şi prin hotărîri judecătoreşti irevocabile, să îşi facă datoria, să caute să afle adevărul şi să dispună să se efectueze cercetări temeinice şi legale, care cu siguranţă conduceau la concluzia că cei reclamaţi de mine sînt vinovaţi de săvîrşirea a mai multe fapte penale, prin care au prejudiciat şi patrimomiul statului, pentru că dacă nu ar fi fost aşa, instanţa Tribunalului Bucureşti nu ar fi desfiinţat contractul de vînzare-cumpărare semnat fără nici un drept de cei învinuiţi de mine.
Aşadar, întrucît consider netemeinică şi nelegală rezoluţia nr. 1374/C/1675/2007 din 05 03 2007 şi cea din 11 10 2007, rog instanţa să le anuleze şi să dispună reprezentanţilor Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să efectueze cercetări legale şi temeinice, în vederea întocmirii unui rechizitoriu în urma căruia să fie trimişi în judecată cei vinovaţi, reclamaţi de mine încă din anul 1997, pentru că au vîndut ilegal imobilul monument istoric, situat în Bucureşti, Bd. Regina Elisabeta nr. 45, sector 5, fost Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 25, sector 5, fost B-dul Gh. Gheorghiu Dej nr. 25, sector 5.
În drept, prevederile art. 2811 din C.p.p.
Anexez la prezenta copia rezoluţiei din 11 10 2007.

Nica Leon 06.11.2007
Nica Leon
 
Mesaje: 798
Membru din: Lun Apr 17, 2006 3:57 pm
Localitate: Bucuresti

Înapoi la Nica Leon

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator

<<< Piata Universitatii 2009