Sectorul CIVES
 
 

Guvernul încă mai crede că e proprietarul bunurilor noastre!

Stand: dedicat contributiilor lui Nica Leon, care nu sint plasate in alte forumuri

Moderator: Nica Leon

Guvernul încă mai crede că e proprietarul bunurilor noastre!

Mesajde Nica Leon » Vin Noi 30, 2007 1:58 pm

Către,
Judecătoria Sectorului 2





Domnule preşedinte,




Subsemnatul Nica Leon, domiciliat în Bucureşti, str. Tîmpa nr. 5, bl. 3C, ap. 23, sector 2, cod 021791, formulez prezenta:


CONTESTAŢIE

împotriva Titlu-lui Executoriu nr. 7920604 din data de 16 11 2007 şi a Somaţiei cu acelaş număr şi cu aceeaşi dată, acte emise de Consiliul Local al Sectorului 2 – Direcţia Venituri Buget Local Sector 2, cu sediul în Bucureşti, Bd. Gării Obor nr. 14, Sector 2, cu rugămintea ca în urma judecării acestei contestaţii să hotărîţi, prin sentinţă, anularea tuturor acestor acte de executare silită, pornite abuziv împotriva mea, acte neconstituţionale, nedrepte şi nelegale, prin care respectiva instituţie încearcă să se îmbogăţească fără just temei pe seama mea, persoană aflată fără ocupaţie şi fără mijloace materiale care să îmi asigure un nivel de trai decent, aşa cum se prevede la art. 47 alin. 1 din violata Constituţie a României.

MOTIVE

În fapt, am găsit în cutia poştală un plic, care conţinea documentele contestate, menţionate mai sus, care la Titlul Executoriu, la rubrica "Denumirea creanţei bugetare" stă scris "Taxă Auto" pentru care se specifică că eu şi soţia mea am datora pîrîtului suma de 607,00 lei fără să fie ataşată copia unui contract de prestări servicii încheiat de mine cu pîrîtul, fără să se menţioneze ce o însemna această "taxă auto" şi nici nu este ataşat un decont, o factură sau o chitanţă fiscală şi o fişă de calcul, din care să pot înţelege cu ce drept şi în baza cărui titlu legal eu ar trebui să îmi rup de la gură pentru a-i da pîrîtului suma exorbitantă de 607,00 lei.
În schimb, în actul numit somaţie, la rubrica "Denumirea creanţei bugetare" scrie (43) "MERCEDES" şi apoi un total de plată de 607,00 lei, tot fără să fie anexate acte din care să înţeleg ce o însemna creanţa bugetară denumită Mercedes, pentru sînt calculate debite, rămăşiţe, dobînzi de întîrziere şi penalităţi despre care eu nici nu am habar. După tabel sînt îndemnat să achit obligatoriu, în plus, suma de 5 lei, cont!!?? fără să mai scrie ceva şi, bineînţeles, în vecheul stil şi tradiţie comunistă, fără să mi se explice de ce ar trebui să achit obligatoriu 5 lei cuiva pe care nu îl cunosc şi căruia nu îmi aduc aminte să îi datorez bani.
În continuare sînt proferate ameninţări, dacă în 15 zile nu fac şi nu dreg.
Văzînd aceste documente ilegale, anacronice şi insultătoare pentru cetăţenii unui stat de drept, dar şi prevederile Codului Fiscal, art. 261(1) unde scrie că "Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport…" de unde rezultă că pîrîtul în mod abuziv vrea să mă oblige să îi plătesc suma pretinsă, pentru a se îmbogăţi fără just temei, din moment ce nu îmi prezintă nici acte justificative, nici copii ale unor contracte de prestări servicii, pentru un serviciu pe care mi l-ar fi făcut şi pe care eu nu aş fi plătit, nici facturi în care să figureze alături de mine ca proprietar al maşinii mele, care a fost de mult înmatriculată, deci nu mai " care trebuie înmatriculat în România" aşa cum prevede Legea.
Aşa fiind, avînd în vedere şi că mijloacele de transport prevăzute la art. 261(1) fac parte, în cazul persoanelor juridice, în mai larga categorie a mijloacelor de producţie, cum ar fi strungurile, frezele, maşinile de cusut şi cele de călcat, computerele, ca şi camioanele, care participă la formarea cifrei de afaceri a societăţii, care desigur, după ce îşi scade cheltuielile datorează un impozit, numit impozit pe profit. Din acest motiv consider că orice alt impozit, cum ar fi cel prevăzut în mod tembel de comuniştii care au năpădit şi legislativul ţării, care fiind şcoliţi pe la cacademia lui fane babanu şi prea ocupaţi să jefuiască poporul român, în total dispreţ faţă de normele constituţionale pe care au jurat, la investitură, nepăsători şi faţă de directivele şi reglementările Uniunii europene în care sîntem membrii şi a cărei legislaţie avem obligaţia să o respectăm întocmai, nu au aflat că dubla impozitare ca şi orice alte prestaţii, permise în perioada bestialei şi ruşinoasei dictaturi comuniste, sînt interzise în această ţară, acum în Mileniul III.
Avînd în vedere că în art. 44 alin. 2 din Siluita Constituţie a României se prevede că: "Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular." iar mai apoi scrie la alin. (3) "Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire." ceea ce înseamnă şi că numeni nu poate fi impozitat de autorităţile publice pentru un bun aflat în proprietatea cetăţeanului, pentru că este a lui, iar la momentul dobîndirii a plătir la stat toate taxele şi impozitele legale aflate în preţ, pentru că altfel statul nu-i recunoştea proprietatea obţinută.
Pentru aceste considerente, văzînd şi prevederile art. 56 din pîngărita Constituţie a României unde scrie că:

Art. 56 Contribuţii financiare

(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale.
Din cele de mai sus nu rezultă că în situaţia anormală din prezent, dar nu excepţională cum prevede suprem şi obligatoriu textul constituţional, eu, cetăţean român, persoană relevantă cu drepturi suplimentare conferite prin Legea nr. 42/1990 şi Legea nr. 341/2004, în opinia pîrîtului ar trebui să-i plătesc şi sume ce reprezintă, conform documentelor contestate, taxe aută pe care nu le datorez, dar şi rămăşite, dobînzi şi penalizări etc, pentru un serviciu nedovedit, necontractat de mine şi nerealizat de pîrît în folosul meu, pentru că vreau să cred că nu cumva a fost reinstituită impozitarea proprietăţii mele, metodă atît de dragă şi de des practicată pe vremea dictaturii ciumei roşii.
Arăt, de asemena, că pîrîtul, atunci cînd şi-a fixat pretenţia de a-mi impozita proprietatea mea exclusivă a încălcat nu numai prevederile Legii nr. 215/2001, ca şi pe cele consacrete de reglementările constituţionale la:
ARTICOLUL 139 Impozite, taxe şi alte contribuţii

(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, în limitele şi în condiţiile legii.

Aşa fiind, pîrîtul ar fi avut obligaţia ca mai înainte de a face o fixaţie pentru impozitarea unui bun aflat în proprietatea mea şi a soţiei mele să anexeze şi hotărîrea consiliului local care a fost adoptată în baza legii, prin care să se nască o obligaţie legală a mea către pîrît. Fără un astfel de act consider că pretenţia celor care au emis actele contestate ca fiind mai mult decît tembele şi oricum nelegale şi anticonstituţionale.
Dacă ar fi existat o astfel de hotărîre sînt sigur că pîrîtul mi-ar fi trimis o dată cu actele contestate şi hotărîrea, care însă s-ar fi aflat în totală contradicţie cu cele stabilite imperativ la art. 56 alin. 3 din terfelita Constituţie a României, pentru că nu ar fi asigurat nici aşezarea justă a sarcinilor fiscale şi nici respectarea întocmai a legii, iar în această cauză nu poate fi acceptată ideea unor impuneri pentru cauze excepţionale, care ar fi trebuit să fi fost stabilite numai prin lege şi nu prin actele atacate sau prin deciziile de calcul accesorii.
Dar actele atacate ca şi procedeul folosit de pîrît în încercarea sa de a mă jefui sînt în contradicţie şi cu prevederile pîngăritei Constituţii a României, supreme şi obligatorii conform art. 1 alin. 5, pentru că încalcă şi normele de la art. 16 alin. 1 şi 2, art. 20, art. 44 alin. 1 şi 2, art. 56, art. 136 alin. 5 şi art. 154 alin. 1, dar şi pe cele ale Codului Fiscal, pe cele ale Codului de Procedură Fiscală, în care nu există nici o reglementare care să mă oblige să plătesc pîrîtului "rămăşiţe", dobînzi şi penalizări pentru un bun care aparţine în exclusivitate numai familiei mele.
Găsesc că este cel puţin straniu, fiindu-mi greu să înţeleg lociga economica a actualului guvern, care seamănă izbitor de mult ce maniera şi obiceiurile guvernării dictaturii comuniste.
Conform principiilor unui stat de drept, democratic şi a normelor consacrate de siluita Constituţie a României, guvernul, dacă nu ar fi avut încă mentalităţi, obiceiuri şi practici comuniste, ar fi trebuit să anuleze toate prevederile ilegale care stabilesc impozite pe proprietate, deoarece, bunul proprietate aparţine în exclusivitate deţinătorului său legal şi nu statului, stat care prin pretenţia şi practica de a pune impozite pe proprietatea exclusivă a unor locuitori români, perpetuează injusta şi degradanta politică a dictaturii comuniste, care în baza Decretului nr. 25/1981 privind impozitele şi taxele locale, a Decretului nr. 425/1981 privind stabilirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale şi a Normelor metodologice nr. 2606/1982 referitoare la tehnica de calcul a impozitelor şi a taxelor locale impusese, calcula şi percepea impozite şi taxe asupra proprietăţii românilor, proprietate considerată atunci ca aparţinînd întregului popor, denumită proprietate socialistă.
Din fericire eu am generat Revoluţia din Decembrie 1989, cînd prin sacrificiul, dăruirea şi jertfa noastră, a tinerilor anticomunişti, pe lîngă libertate şi democraţie, am dorit să spălăm şi ruşinea care se abătuse şi acoperea acest popor de mult prea mult timp, dorind atunci să vă dăruim şi dreptate, demnitate şi prosperitate, că mine nu aveam cum, ea fiind considerată, în lume, o constantă, deşi populaţia este în continuă creştere, dar şi să creăm cadrul necesar pentru ca şi ceilalţi locuitori să participe activ, direct la înfăptuirea unui stat de drept.
Şi pentru a ne dovedi că sînt continuatorii sistemului bestial în care au fost "educaţi" şi în care s-au format, semnatarii documentelor contestate nici măcar nu consideră necesar şi obligatoriu, măcar pentru respectul, cinstirea şi preţuirea pe care trebuie să mi le arate, tot conform Legii, să îmi trimită anexat o notă de calcul sau un alt document explicativ.
Dar tot în actele contestate figurează şi "penalităţi de întîrziere" pentru ceva neprestat, necontractat de mine, deci nedatorat, pe care, de asemenea, nu le dovedeşte cu acte legale şi cu note explicative şi fişe de calcul, ceea ce mă determină să constat că actele contestate sînt în flagrantă contradicţie cu prevederile art. 56 din terfelita Lege fundamentală.
Din analiza titlurilor executorii contestate se poate observa că la rubrica "Denumirea creanţei bugetare" este trecut numele unei mărci de maşină, care nu are absolut nic o legătură cu vreo creanţă ce chinuie mintea prea odihnită a celor care vor să mă jefuiască, pentru a mă persecuta şi a mă pedepsi pentru că scriu împotriva tîlharilor care din postura de reprezentanţi ai guvernului fură şi distrug această ţară şi umilul ei popor.
Consider cel puţin straniu ca o marcă de maşină să fie purtătoarea unor dobînzi de întîrziere şi penalizări de întîrziere, toate acestea fiind în totală contradicţie atît cu normele siluitei Constituţii a României, care prevede expres numai că: " Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. " – deci nu pot fi obligaţi să contribuie şi prin impunerea lor la plata unor " dobînzi de întîrziere şi penalizări de întîrziere", stabilite prin decizii secrete, deci necomunicate mie, ceea ce este o nouă încălcare a Legii, care mai spune şi că actele rezultate, ca urmare a unei activităţi a unei instituţii publice, sînt publice, putînd fi comunicate.
De asemenea, dobînzile de întîrziere şi penalizările de întîrziere scrise în actele atacate, care cu siguranţă nu sînt impozite, deoarece noţiunile acestea nefiind sinonime cu cea de impozit, nici cu cea de taxe, conform DEX şi nici conforme cu definiţia concretă, aflată la art. 2, pct. 40, din Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice, unde scrie:
Art. 2. - În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
pct. 40. taxă - sumă plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă, pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic, o instituţie publică sau un serviciu public;
Or, pînă astăzi, pîrîtul nu a făcut nici o dovadă că mi-ar fi prestat un serviciu pentru a-mi solicita ultimativ să-i plătesc uriaşa sumă de 607,00 lei.
Aşa fiind, în actele contestate, nu este vorba de taxe, aşa cum sînt ele definite de lege, ci de pretenţii nelegale, neprevăzute de legislaţia română, "rămăşiţele, dobînzile şi penalităţile de întîrziere" neputînd fi similare, într-un stat de drept şi nici echivalente cu majorările de întîrziere, prevăzute de art. 119 şi art. 120 din Codul de procedură fiscală.
Avînd în vedere toate aceste considerente, ca şi multe altele, pe care le voi dezvolta dacă va fi cazul, fiind vorba chiar şi de formularea unei excepţii de neconstituţionalitate a reglementărilor legale care ar putea fi invocate de pîrît, în cadrul acestui proces, rog instanţa să anuleze actele contestate, ele fiind cel puţin nelegale, motiv pentru care rog instanţa, mai înainte de toate, să oblige pîrîtului să depună la dosar şi o fişă de calcul, în care să se poată urmări toate pretenţiile sale, absurde în opinia mea şi o copia a actelor care au stat la baza emiterii actelor contestate de mine în prezenta acţiune.
În drept, prevederile art. 172, art. 173 şi art. 174 din Codul de procedură fiscală, ca şi cele din C.p.c.
Anexez la prezenta copia actelor contestate.
Depun contestaţia în două exemplare, una pentru comunicare.


Nica Leon 29.11.2007
Nica Leon
 
Mesaje: 791
Membru din: Lun Apr 17, 2006 3:57 pm
Localitate: Bucuresti

Înapoi la Nica Leon

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator

cron
<<< Piata Universitatii 2009