Sectorul CIVES
 
 

prietenii-lui-ogoranu-au-reactionat

Reflecta actiuni care concretizeaza Procesul si rezultatele lor.

prietenii-lui-ogoranu-au-reactionat

Mesajde administrator » Mar Mai 21, 2013 11:56 pm

http://www.buciumul.ro/2013/04/19/priet ... ensionata/

*
*

*de Florin DOBRESCU*

*
*

Sala de conferințe a sediului Jockey Club din capitală a devenit
neîncăpătoare în seara de 18 aprilie 2013, cu ocazia conferinței organizate
de Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului
Românesc (IICCMER) în colaborare cu Institutul Național pentru Studiul
Holocaustului în România “Ellie Wiesel” (INSHR-EW). Conferința a avut ca
temă declarată “Reconsiderarea critică a trecutului – între mit şi
minimalizare. Despre Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă
din România”, propunându-și să să analizeze, conform anunțului de pe
site-ul oficial al IICCMER, “modul în care societatea românească
contemporană înțelege să se raporteze la figuri controversate ale
Resistenței anticomuniste, asociate atât în trecut cât mai ales în prezent
cu manifestări ale extremei drepte în România”.

Sala a fost plină de un public pe cât de numeros, pe atât de variat: foști
deținuți politici și tineri continuatori ai idealurilor lor, cetățeni de
naționalitate evreiască, istorici și cercetători – printre care Liviu Pleșa
de la CNSAS, Cosmin Budeanca de la IICCMER, Nicolae Videnie de la IIR,
Mihael Shafir de la Universitatea din Cluj ș.a., studenți și chiar elevi de
liceu, lideri și voluntari ai unor ONG-uri precum Fundația Ion Gavrilă
Ogoranu, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, Federația Română
a Foștilor Deținuți Politici Luptători Anticomuniști, Fundația Luptătorilor
în Rezistența Armată Anticomunistă, Centrul pentru Studii Evreiești,
Federația Comunităților Evreiești ș.a.. Dezbaterea s-a desfășurat într-o
atmosferă deosebit de încordată.

De remarcat solidaritatea extraordinară a celor ce îl iubesc și respectă pe
Ion Gavrilă Ogoranu, care fără nici o mobilizare prealabilă, au dominat în
mod vizibil sala și care în a doua parte a manifestării au intervenit
spontan, în dorința contracarării numeroaselor aprecieri defavorabile
făcute atât la adresa eroului, cât și la adresa luptei de rezistență
anticomunistă în general.

Conferința susținută de cercetătorul Wiliam Totok, reprezentant al
Institutului Elie Wiesel, susținută pe fondul derulării unor imagini
adeseori tendențioase, a vizat în mod evident câteva obiective precum
destrămarea aurei de erou național și știrbirea incontestabilei autorități
morale pe care liderul rezistenței armate din munții Făgărașului a
căpătat-o în ultimele două decenii în opinia publică românească. Utilizând
o logică viciată, bazându-se pe declarațiile date de Ogoranu în ancheta
Securității imediat după capturarea sa în 1976, declarații despre care a
garantat (pe baza a ce oare?) că ar fi fost date fără nici un fel de
constrângere, derulând în mod obsedant imagini cu participanții la
comemorările de la Sâmbăta de Sus salutând cu salutul legionar (considerat
în mod inexact ca fiind fascist), ori scoțând din contextul unor cărți
afirmații considerate antisemite de-ale unor prieteni ai lui Ogoranu,
Wiliam Totok a încercat fără succes să relativizeze epopeea rezistenței
anticomuniste din Făgăraș. El a afirmat – fără susținere – că grupurile de
gherilă precum acela al lui Ion Gavrilă Ogoranu doreau înlocuirea unui
totalitarism – cel comunist, cu alt totalitarism – cel fascist.

Wiliam Totok a reproșat lui Ion Gavrilă Ogoranu că după 1990 nu s-a
delimitat de trecutul său legionar, ba mai mult decât atât a participat
activ la publicistica legionară, a susținut conferințe în acest sens, fiind
inițiatorul acțiunilor anuale de la mănăstirea Sâmbăta de Sus, acțiuni
caracterizate de Totok ca având caracter legionar. El a exemplificat în
acest sens și prin faptul că în 1993 Ogoranu s-a numărat printre
întemeietorii Partidului “Totul pentru Țară” (Pentru Patrie), continuator
al organizației omonime din perioada interbelică. Pe baza acestor
argumente, Totok a concluzionat că Ogoranu a rămas un fascist. Spre
deriziunea publicului, Wiliam Totok a încercat să facă o paralelă între
Ogoranu și scandalul sterilizării țigăncilor de la începutul acestui an.

Președintele AFDPR, dl Octav Bjoza, a luat cuvântul din sală, evocând
calitatea deosebită a legionarilor pe care i-a cunoscut în închisorile
comuniste. Deși nu a fost legionar, d-sa a arătat că nu consideră normală
generalizarea osândirii tuturor membrilor Mișcării Legionare, subliniind
caracterul deosebit al lui Ion Gavrilă Ogoranu care a fost un exemplu de
bunătate, de toleranță și dragoste creștină. Dl Bjoza a criticat situația
creată de Institutul Elie Wiesel la Târgu Ocna, unde se exercită presiuni
asupra consiliului local pentru retragerea calității de cetățean de onoare
al orașului fostului deținut politic Valeriu Gafencu, supranumit Sfântul
închisorilor, reporșând celor de la institut că “nu ne lasă nici să ne
alegem sfinții.”

Prezent în sală, președintele Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, dl Coriolan
Baciu, executorul testamentar al eroului anticomunist, a evocat figura
luminoasă a acestuia, toleranța și deosebita deschidere practicate de
acesta. Coriolan Baciu a arătat că Ogoranu nu a încercat monopolizarea
rezistenței armate anticomuniste în favoarea Mișcării Legionare, ci
dimpotrivă a militat permanent pentru idea că lupta de rezistență a
aparținut poporului român, recunoscând contribuția mai multor grupări
politice în acastă încleștare cu comunismul. Dl Baciu a reproșat
organizatorilor comportamentul din cadrul acestei manifestări prin care se
încercă în mod evident deteriorarea imaginii lui Ion Gavrilă Ogoranu.

A luat apoi cuvîndul dl Șerban Suru, care a arătat că a avut o relație
deosebită cu Ion Gavrilă Ogoranu, încercând să demonteze o serie de
afirmații făcute de dl Totok, creându-se o serie de altercații verbale cu
cei de la prezidiu care au reproșat apariția lui Suru în cămașă verde cu
diagonală, cel mai vehement manifestându-se profesorul Mihael Shafir, care
a amenințat că va face plângere penală.

Istoricul Liviu Pleșa, cercetător în cadrul CNSAS, și-a exprimat
dezamăgirea pentru lipsa consistenței și profesionalismului conferinței
susținute de dl Totok, căruia i-a reproșat la rândul său logica viciată pe
care și-a fundamentat expunerea. Dl Pleșa a amendat lipsa de spirit
academic și deontologic a unor artificii utilizate de Wiliam Totok,
propunând în același timp noi viziuni pentru viitoare astfel de dezbateri.

Doamna Lya Beniamin, de la Centrul de Studii Evreiești, a dat citire unui
citat din Corneliu Zelea Codreanu

Impresionantă până la lacrimi a fost intervenția dnei Zoe Rădulescu, nimeni
alta decât fiica luptătorului anticomunist Gogu Puiu, legionar, lider al
rezistenței din Dobrogea, ucis de Securitate în zona Babadagului. Doamna
Zoe Rădulescu a arătat că, deși s-a născut în închisoare, în timpul
detenției politice a mamei sale, având în familie mai multe rude executate
de comuniști, a reușit să depășească sentimentele de ură sau răzbunare,
înțelegând să prețuiască toți oamenii, inclusiv evreii, popor pe care a
afirmat că îl admiră pentru cultura sa. De pe această poziție, d-sa a spus
că nu înțelege ura cu care inițiatorii acestei conferințe se străduiesc să
îl defăimeze pe Ion Gavrilă Ogoranu.

Încheierea dezbaterii a fost rezervată cuvântului dlui Alexandru Florian,
directorul Institutului Ellie Wiesel. Alocuțiunea acestuia s-a remarcat
prin desconsiderarea ostentativă cu care a tratat publicul, reproșându-i
incapacitatea de a participa la o dezbatere științifică și de a înțelege
arta dialogului. Cu o lipsă de eleganță inadmisibilă pentru calitatea de
gazdă a dezbaterii, Florian a transmis evidentul său dispreț acelei părți
din public care se dovedise adeptă a lui Ogoranu, decretând categoric că
Mișcarea Legionară a fost și va rămâne o mișcare fascistă, de extremă
dreaptă, indiferent de “sfinții și sfințișorii” în care cred cei vizați.

La aceste ofense, am ripostat, reamintindu-i lui Alexandru Florian că tatăl
său, profesorul de marxism Radu Florian, asemenea multor coreligionari ai
săi, a venit cu tancurile sovietice în 1944 și a participat la bolșevizarea
României, pentru ca acum fiul său să ne jignească simbolurile naționale și
sfinții. De asemenea, am declarat că este o rușine pentru IICCMER că a
contribuit la această defăimare, indicându-l ca vinovat pe directorul
acestuia, Andrei Muraru.

Numeroase persoane din public și-au manifestat în mod spontan, la rândul
lor, indignarea față de ofensele aduse de Alexandru Florian.

Manifestarea s-a terminat într-o atmosferă deosebit de tensionată, cu
numeroase schimburi de replici dure între reprezentanții celor două tabere.

Vom reveni cu filmări de la manifestare.
administrator
Site Admin
 
Mesaje: 482
Membru din: Dum Oct 31, 2004 4:14 pm

Înapoi la Actiuni si rezultate

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 4 vizitatori

cron
<<< Piata Universitatii 2009