Sectorul CIVES
 
 

Declaratia Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunism

Reflecta actiuni care concretizeaza Procesul si rezultatele lor.

Declaratia Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunism

Mesajde Ioan Rosca » Vin Aug 04, 2006 4:45 pm

(expusa si la www.procesulcomunismului.com)

Declaratia Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunismului

Noi, membrii Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunismului (care va cuprinde pe toti cei ce adera la prezentul document , comunicandu-si suportul la adresa: mesaje@procesulcomunismului.com sau Casuta postala nr. 69, oficiul postal 5, Bucuresti), comitet constituit in urma Apelului pentru infiintare (1) publicat la 8 mai 2006 - sustinem plingerea penala (2) depusa in dosarul 35P/2006 la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie- Sectia Parchetelor Militare Bucuresti la 31 iulie 2006, pe care o vom intari si prin actiuni individuale (trimise pe adresa parchetului: Bv Libertatii, 12-14, sector 4 Bucuresti) si semnam Sentinta Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunismului (3) pronuntata la 3 August 2006.

Documentele pe care ni le asumam prin aceasta declaratie (redactate de Ioan Rosca) sint:
1. Apel pentru infiintarea Comitetului pentru reprezentarea victimelor comunismului
2. Plingere penala propusa de Comitetul de Reprezentare a Victimelor Comunismului
3. Sentinta Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunismului

Printre membrii semnatari, deocamdata:
Grigore CARAZA - fost detinut politic, 21 de ani de inchisoare(http://www.procesulcomunismului.com/mar ... lt.asp.htm
Cicerone IONITOIU, fost detinut politic, autor a numeroase carti de analize si marturii(http://www.procesulcomunismului.com/mar ... lt.asp.htm)
Remus RADINA - fost detinut politic http://www.procesulcomunismului.com/mar ... lt.asp.htm
Gavril VATAMANIUC - luptator in rezistenta din munti, fost detinut politic

1. Apel pentru infiintarea Comitetului pentru reprezentarea victimelor comunismului

Zi de zi dispar dintre noi, fara a li se face dreptate, neconsolati, oripilati de indiferenta generala, ultimii rezistenti anticomunisti, fosti detinuti politici, supravietuitori ai fazei de exterminare in masa comisa de catre regimul comunist. Pier, neconsultati, martorii unei "crime impotriva umanitatii din Romania".
Se retrag din scena netulburati si calaii, lasand mostenire averi fabuloase, realizate fraudulos ca prada a spolierii poporului roman intemnitat. Ramine o otrava care sufoca Romania.
Se etaleaza inca miturile vechilor luptatori comunisti "ilegalisti" si ale comunismului "national". Noile generatii sunt intoxicate, degradate, tinute departe de adevarul care le-ar permite sa inteleaga destinul tarii lor. De 16 ani, regimul post-comunist nu face nimic pentru a corecta aceasta situatie, dovedind continuitatea acapararii statului roman, folosit aproape jumatate de secol ca principal instrument pentru gestiunea lagarului de munca, exterminare si alienare. Nu acordam acestui stat, inca neeliberat de reteaua securisto-comunista, un cec in alb pentru a analiza (judeca) singur crimele comise cu ajutorul sau, pe care le-a acoperit pana acum. El nu poate fi si judecator si acuzat - un evident conflict de interese.
Luand act de initiative ca infiintarea "Institutului de investigare a crimelor comunismului" si "Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania", raminem lucizi si vigilenti fata de previzibilele incercari de minimalizare, escamotare si confiscare a cauzei justitiare anti-comuniste, de catre orice institutie infiintata si controlata de acest stat roman. Rezultatele analizelor facute de institutiile sale nu vor avea legitimitate istorica, daca nu opereaza in dialog cu victimele si total transparent. Ele vor trebui validate de un numar suficient de mare de reprezentanti legitimi ai nazuintelor si intereselor reale ale victimelor, organizati intr-un comitet independent - nu numai fata de stat ci si fata de orice grupari si interese doctrinare, propagandistice, economice. Va trebui sa evitam compromiterea cauzei rezistentei nationale din Romania cu o actiune de genul celei intreprinse de Comisia Wiesel in 2004.
Nici persoanele si agentiile finantate din exterior nu au credit moral absolut, pentru ca sunt conduse de alte agende (interese comerciale, dorinta de a nu perturba mediul de afaceri, ascunderea unor participari la instaurarea comunismului si colaborari cu regimul Ceausescu, recuperarea unor proprietati pentru cetateni emigrati, deschiderea subiectului incomod al raportului dintre cetateni si stat, etc.).
Semnalam si conflictul de interese produs de problema reparatiilor pentru daune, care genereaza o situatie concurentiala intre diversele categorii de pretendenti fata de statul roman: rudelele celor asasinati, fostii detinuti politici, vechii proprietari deposedati, muncitorii prost platiti in lagarul comunist, tinerii jefuiti in ultimii 16 ani, victimele unor abuzuri mai vechi (dinainte de 1944, etc.).
Nimeni nu-si poate aroga dreptul de a reduce pretentiile celor carora le-a fost distrusa viata la scuze formale sau despagubiri simbolice de un ban. Numai fostele victime sau urmasii lor pot decide daca sunt sau nu satisfacute de gesturile reparatorii ale statului roman.
Distributia echitabila a reparatiilor va trebui stabilita prin dezbateri publice, nu prin tratative de culise.
Este inadmisibil, de exemplu, ca, in timp ce unii isi recupereaza palate sau salarii de tortionari cu dobinzi cu tot, taranii deposedati de un pogon, de o caruta si de o viata decenta sa fie spoliati din nou, la adapostul legii 18 (care nu a denuntat criminalitatea cooperativizarii).
Semnalam deja insuficienta obiectivelor si mandatului actualelor Institute si Comisii.
Nu acceptam eludarea fazei interbelice a activitatii PCR (in care s-a pregatit crima), sau a fazei post-decembriste (in care ea a fost fructificata copios, acoperindu-se urmele). Nici "discretia" pe problema crucificarii Basarabiei si Bucovinei, cea mai grava pierdere a Romaniei, pe consideratii "geopolitice".
Semnalam si rezerve fata de compozitia ciudata a comisiilor, in care victimele sunt insuficient reprezentate iar conducerea este incredintata urmasului unui activist PCR. Ne indoim ca s-ar fi tolerat prezenta fiului unui activist nazist in comisia pentru studiul Holocaustului.
Dar cea mai grava deriva (diversiune) este tratarea exclusiv "istorica" a unui subiect care trebuia abordat de mult in registru politic (dandu-se legile corespunzatoare) si juridic (facindu-se corectiile de rigoare in baza lor). Adevarul istoric e deja cunoscut - de oricine a vrut sa scoata capul din nisip.
Unde sunt juristii care sa propuna mecanismul reparatiilor?
Afirmatia ca nu ar exista deja suficiente dovezi este o minciuna stupefianta si ca nu ar exista istorici romani credibili pentru a spirijini cercetarile juridice - o insulta si un semn de umilinta coloniala.
Toate acestea ne fac sa lansam azi, 8 mai 2006, un Apel pentru infiintarea Comitetului pentru reprezentarea victimelor comunismului. Acesta va analiza si exprima dorintele reale ale victimelor si le va reprezenta in raportul cu institutiile statului roman.
8 mai 2006


2. Plingere penala propusa de Comitetul de Reprezentare a Victimelor Comunismului

Catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie- Sectia Parchetelor Militare Bucuresti
(Bv Libertatii, 12-14, sector 4 Bucuresti)

Plingere penala,

1. Pentru crime comise inainte de 1989

a. Subsemnatii, cetateni romani, victime ale regimului comunist, cerem anchetarea si pedepsirea celor ce vor fi gasiti responsabili (in primul rand ai conducatorilor institutiilor statului roman: PCR, Securitate, Justitie, etc.) pentru savarsirea unor infractiuni imprescriptibile, contra pacii si omenirii (Cod Penal art. 121), comise in cadrul regimului comunist, intre 1944 si 1989: genocid- art. 357, tratamente neomenoase - art. 358, propaganda pentru razboi civil-art.356, distrugerea valorilor culturale- art.360, favorizare si tainuire- art. 361.
Crimele impotriva umanitatii erau prevazute de codul penal in vigoare in clipa comiterii lor (Codul Carol din 1936, Codul penal al RPR din 1948, Codul penal al RSR din 1968), sunt de notorietate publica, sunt descrise extensiv in marturii publicate (documentatia organizata de Cicerone Ionitoiu, lucrarile Memorialului Sighet, revista Memoria, lucrarile simpozionului Pitesti, numeroase publicatii periodice de dupa 1989, volume de marturii, situri Internet cum ar fi http://www.procesulcomunismului.com).
Natura penala si criminala a faptelor este demonstrabila cu probe si marturii ale ultimilor supravietuitori. Aceste fapte sunt cercetate si calificate drept criminale de catre comisii oficiale (cum ar fi IICC).

b. Pe langa crimele impresciptibile semnalate mai sus, cerem si judecarea altor crime comise inainte de 1989 (specificate in codul penal in vigoare in clipa faptuirii, noi facand aici referinta la cel din 1968): tradarea - art.155, atentatul contra unei colectivitati - art.161, subminarea puterii de stat - art.162, acte de diversiune - art.163, sabotajul - art.164, subminarea economiei nationale - art.165, omorul - art.174, omorul calificat - art. 175, omorul deosebit de grav - art.176, uciderea din culpa - art. 178, determinarea sau inlesnirea sinuciderii - art.179, lovirea sau alte violente - art. 180, vatamarea corporala - art.181, vatamarea corporala grava - art.182, lovituri cauzatoare de moarte - art. 183, lipsirea ilegala de libertate - art. 189, punerea in sclavie -art. 190, supunerea la munca fortata sau obligatorie - art. 191, violarea de domiciliu - art. 192, amenintarea - art. 193, santajul - art. 194, violarea secretului corespondentei - art. 195, insulta -art. 205, calomnia - art. 206, furtul - art.208, furtul calificat - art.209, talharia - art. 211, abuzul de incredere - art.213, gestiunea frauduloasa - art. 214, inselaciunea - art.215, distrugerea - art. 217, distrugerea calificata - art. 218, tulburarea de posesie - art.220, denuntarea calomnioasa - art.259, marturia mincinoasa - art. 260, incercarea de a determina marturia mincinoasa - art.261, arestarea nelegala si cercetarea abuziva - art.266, supunerea la rele tratamente - art.267, represiunea nedreapta - art.268, punerea in primejdie a unei persoane in neputinta de a se ingriji - art. 314.
Dupa 22 decembrie 1989, toate aceste infractiuni (concurente si cu circumstante agravante) trebuiau anchetate si consecintele lor anulate, corectate, despagubite, termenele de prescriptie (art. 122) fiind suspendate pe perioada regimului comunist (conform principiului enuntat in art.128) pentru ca, in mod evident, efectiv si demonstrabil, in acea perioada, "o imprejurare [..] de neinlaturat" a impiedicat "punerea in miscare a actiunii penale".
Daca institutiile statului ar fi functionat normal, ar fi trebuit deci ca, pe langa crimele imprescriptibile, crimele sintetizate in aliniatul precedent sa fie judecate, inaintea expirarii termenelor lor de prescriptibilitate: 15 ani pentru cele relative la art 155,161,162,163,164,165,174,175,176,218 (termen 2005), 10 ani pentru cele de la art. 211,218 (termen 2000), 8 ani pentru cele de la art 178,179,182,183,190,211,267 (termen 1998), 5 ani pentru cele de la art.180,181,189,191,192,194,208,209,213,214, 215,217,259,260,261,266,267,314 (termen 1995), 3 ani pentru cele de la art.193,195,205,206,220 (termen 1993).
In realitate, termenele mentionate mai sus trebuie prelungite pentru ca, asa cum ne propunem sa demonstram (in cadrul celuilalt capat de acuzare), autoritatile instalate dupa 1989 au blocat si ele derularea procesului penal, justificand o noua aplicare a principiului suspendarii (art.128).
Pe de alta parte, in ciuda obstacolelor enorme, in decursul celor 16 ani, au fost facute cateva plangeri, pe care va rugam sa le analizati, care au intrerupt prescriptia (art. 127) - relansand termenele legale.

Crimele de la punctele a si b au fost infaptuite in cadrul unor actiuni represive si antinationale:
1 Dezmembrarea, prin rapt si santaj, a Romaniei, stat independent si suveran, prin rapirea Basarabiei si Bucovinei de Nord, pregatita si acceptata de comunistii din Romania, sub controlul si cu ajutorul unui guvern comunist strain si al armatei sovietice, hotarita prin tratatul Ribbentrop-Molotov (1939) si consacrata prin Tratatul de Pace de la Paris (1947). Acceptarea altror conditii inrobitoare prevazute in acest tratat.
2. Tradarea intereselor Romaniei de catre guvernul impus de Stalin in martie 1945 si de toate guvernele conduse de comunisti, care au urmat. Jefuirea si distrugerea avutiei nationale (de stat si particulare) in interesul ocupantului (URSS) si al colaborationistilor comunisti.
3. Destructurarea regimului politic democratic din Romania prin: fraudarea alegerilor din 1946; lichidarea opozitiei politice democratice; suprimarea fortata a monarhiei; impunerea regimului totalitar al partidului unic.
4. Lichidarea criminala a clasei politice, burgheziei romanesti si elitelor diverselor categorii cetatenesti: intelectuali, liber profesionisti, meseriasi, tarani, etc.
5. Reprimarea si intemnitarea oponentilor. Regimul de exterminare aplicat detinutilor politici.
6. Exterminarea grupurilor de partizani care luptau pentru apararea tarii in munti
7. Persecutarea, desfiintarea si spolierea unor Biserici, arestarea unor preoti si reprimarea credinciosilor.
8. Colectivizarea fortata. Manipularea, intimidarea, hartuirea, schinjuirea, reprimarea, intemnitarea si deportarea taranilor care au opus rezistenta.
9. Deportarile represive etnico-politice.
10. Distrugerea valorilor culturale si sugrumarea libertatii de opinie prin cenzura extrema, reprimarea celor care s-au opus. Distrugerea patrimoniului istoric si cultural.
11. Reprimarea miscarilor de rezistenta: studentesti din 1956, muncitoresti din Valea Jiului (1977) si Brasov (1987), intelectuale (miscarea Goma), sindicale (SLOMR). Hartuirea, arestarea si deportarea protestatarilor.
12. Politica demografica criminala.
13. Regimul nejusticat de mizerie extrema, impus populatiei Romaniei.
14. Generalizarea strategiei de degradare in lant experimentata la Pitesti, victimele fiind compromise prin obligatia de a colabora cu sistemul, pentru a supravietui sau a trai suportabil.
15. Reprimarea si confiscarea criminala a Revolutiei anticomuniste din Decembrie 1989.
Pe langa penalizarile de rigoare si stabilirea despagubirilor pentru daunele produse victimelor, ancheta penala va putea oferi factorilor legislativi o baza pentru denuntarea caracterului criminal al acestor actiuni.

2. Pentru crime comise dupa 1989

a. In acelasi timp, cerem anchetarea si pedepsirea celor ce vor fi gasiti responsabili (in primul rand conducatorii institutiilor regimului post-comunist: guvern, parlament, politie, servicii de informatii, justitie, procuratura, arhive, televiziune, presa - in frunte cu Ion Iliescu si Petre Roman), pentru infractiunea imprescriptibila de favorizare si tainuire (art. 361 Cod penal), savarsita dupa 22 decembrie 1989, prin mijloace variate: blocarea justitiei si a accesului la arhive, ascunderea adevarului si dezinformarea cetatenilor, amenintarea, insultarea si agresarea celor ce au incercat sa declanseze judecarea, folosirea pentru provocari si agresiuni a informatorilor (nedesconspirati si santajati), protejarea unor criminali ca Nicolski, Draghici, Craciun etc, favorizarea imbogatirii ilicite a responsabililor pentru vechile crime, in timp ce ultimele victime se stingeau din viata neconsolate si incarcate de acuze niciodata demonstrate si caziere murdarite prin minciuni, etc.

b. Pe langa complicitatea cu autorii crimelor imprescriptibile, cei reclamati se fac vinovati si de acoperirea celorlalte crime enumerate la pt 1b, a caror judecare se impunea, existand datele si timpul necesar (prescriptia lor fiind supendata pana la 22 decembrie 1989).
Paralizarea justitiei si favorizarea infractorilor a avut efecte deosebit de grave asupra evolutiei Romaniei, compromitand sansa deschisa de Revolutia din 1989, conducand la un adevarat dezastru economic, social si moral.
Cei responsabili se fac vinovati de: nedenuntare - art.170, tainuire -art. 221, gestiune frauduloasa in paguba avutului obstesc - art.228, inselaciune in paguba avutului obstesc - art. 229, uzurpare - art.240, sustragere sau distrugere de inscrisuri - art.242, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor - art.246, trafic de influenta - art.257, nedenuntarea unor infractiuni - art.262, omisiunea sesizarii organelor judiciare - art. 263, favorizarea infractorului - art. 264, omisiunea de a incunostiinta organele judiciare - art. 265, retinerea sau distrugerea de inscrisuri - art. 272.
Prescriptibilitatea pentru crima tainurii si favorizarii infractorilor (de catre puterea instalata la 22 decembrie 1989- in numele revolutiei anticomuniste - si legitimata la 20 Mai 1990- ca reprezentanta a acestei revolutii), ar fi trebuit sa inceapa de la "data incetarii actiunii sau inactiunii" (art. 122) - deci din clipa expirarii prescriptiei pentru crimele initiale, tainuite. De exemplu, pentru nedenuntare- art.170, curge o prescriptie de 8 ani - ceea ce duce termenul final de raspundere la 2005+8=2013 (pentru nedenuntarea infractiunilor incriminate de art. 155,161,162,163,164,165), pentru abuzul in serviciu, sustragere de inscrisuri si trafic de influenta, nedenuntarea unor infractiuni,omisiunea sesizarii organelor judiciare, favorizarea infractorilor: 2005+5=2010, etc.
In fapt aceste termene se cer prelungite, organele de ancheta trebuind sa tina seama de situatia speciala (exceptionala) creata de uzurparea puterii in stat, dupa 22 decembrie 1989, care va fi - speram - dovedita si de procesele dedicate "revolutiei" si "mineriadei". Chiar strania paralizie a justitiei, intr-o etapa aparent anticomunista, dovedeste irefutabil caracterul contrarevolutionar al regimului instalat dupa 22 decembrie, condus de persoane interesate direct in evitarea judecatii. Aceasta justifica suspendarea prescriptiei si pe perioada 1989-2004, atat pentru crimele dinainte de 1989, cat si pentru crima tainuirii.
Putem aduce un vast material probator in sprijinul afirmatiei ca judecarea genocidului comunist si a celorlalte crime a fost blocata de puterea instalata in 1990, care s-a marginit la condamnarea familiei Ceausescu (pretinzand ca genocidul a fost realizat numai de doi oameni si stergand cu buretele crimele monstruoase comise de garnitura veche a PCR - strecurata la putere dupa 1989). Contrarevolutionarii au paralizat eliberarea Romaniei si au reprimat mitingul din Piata Universitatii, instigand populatia manipulata la razboi civil, confiscind pseodo-alegerile din 20 Mai, printr-o campanie electorala organizata criminal.

A venit momentul sa reparati onoarea justitiei, stabilind raspunderile pentru protejarea si favorizarea celor care au comis cea mai mare crima din istorie - asupra natiunii romane. Pana cand factori politici vor emite legile firesti (condamnand intregul regim comunist), justitia poate deja contribui, stabilind vinovatiile in raport cu legislatia in vigoare in perioada in care au fost comise (1944-1989) si respectiv ascunse (1990-2006) genocidul si celelalte crime. Pe baza restabilirii responsabilitatilor se poate aborda corect reparatia la care victimele au un drept inalienabil.

Data: Nume si semnatura:

Adresa:


Sentinta Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunismului

In numele tuturor categoriilor de victime ale comunismului, pronuntam sentinta morala pe care societatea uzurpata de opresorii nostri nu ne-a permis sa o obtinem in justitie, dupa caderea regimului totalitar din Romania :
Condamnam la neiuitare istorica pe toti cei care, dupa 1921 au contribuit la instapanirea, jefuirea, batjocorirea, reprimarea, aservirea si degradarea poporului roman – care nu si-au recunoscut faptele si nu si-au cerut iertare. Fie ca umbra crimelor nemarturisite sa-i intovaraseasca in veac pe cei care si-au cladit puterea, marirea si averea provocand si exploatand suferinta concetatenilor lor. Generatiile viitoare trebuie sa stie de ce Justitia nu si-a facut datoria 16 ani, nelasindu-se amagite de falsurile prin care se incerca ascunderea crimei puse la temelia Romaniei de maine, de puterea post-decembrista.
Sentinta este definitiva, si va fi intarita de cei care o vor semna si transmite, de acum incolo. Nu dam nimanui dreptul sa o revoce. Cei care au evitat judecarea, cu pretul degradarii Romaniei, nu mai au dreptul la amnistie morala. Numai o sentinta penala i-ar mai putea elibera. Ea a avut in vedere:
1. Ca in Romania a fost comisa o crima uriasa impotriva cetatenilor si comunitatii – pregatita , executata si fructificata de nomenclatura regimului comunist (activisti, securisti etc). Genocidul si cortegiul celorlalte infractiuni grave care l-au insotit (acoperind codul penal in vigoare in clipa comiterii lor) sant deja amplu probate in publicistica dedicata marturiilor si analizelor fenomenului.
2. Procesul reparator (care ar fi trebuit sa refaca normalitatea societatii dupa 1989) a fost paralizat de Contrarevolutia orchestrata de ariergarda securicomunista (strecurata la putere prin confiscarea/ inabusirea Revolutiei). Aceasta nu s-a dat inapoi de la nimic pentru a-si atinge scopurile: tradind interesele nationale, tainuind genocidul si infractiunile colaterale, protejand infractorii, blocand justitia, distrugand si interzicand accessul la arhive ,dezinformand, manipuland, santajand si folosind vechii informatori, amenintand, instigand la razboi civil, reprimand, uzurpand puterea legitimata prin pseudo-alegeri.
3. Tranzitia criminala, controlata timp de 16 ani de gruparea uzurpatoare, a vizat (si a reusit) nu numai acoperirea ci si imbogatirea frauduloasa a vinovatilor. Acestia si-au impartit, prin diverse manevre ("inginerii") prada acumulata in lagarul de munca ,alienare si exterminare comunist, amplificand degradarea economiei si societatii. Dupa ce ne-au martirizat pentru a ne smulge proprietatile sau ne-au folosit ca sclavi pe santierele constructiei socialismului, calaii imbogatiti sfidator, au devenit noua oligarhie economica. Ei vor pretinde cu nerusinare copiilor nostri sa ii slujeasca resemnat, respectindu-le statutul nemeritat si acumularile ilicite, fara a li se cerceta modul odios in care au fost obtinute.
4. Lovitura cea mai grava data poporului roman a fost faptul ca, prin mecanismul reeducarii gen Pitesti, victimele compromise in lant au fost impinse la colaborare si la pierderea interesului pentru adevar si dreptate, pina la deznodamintul oribil a degradarii demnitatii si echilibrului moral. Aceasta nu este insa o scuza pentru cei care au produs santajul si degenerarea.
5. Interese meschine si complicitati, interne si internationale, lucreaza pentru camuflarea realitatii, in spatele unor ipocrite reparatii simbolice si declaratii formale, astfel incat afacerile cu radacini murdare sa mearga mai departe.Vocile unor "personalitati" care s-au erijat in reprezentanti ai cauzei noastre, rezolutiile unor comitete si comisii lucrand pentru alte agende, ne obliga sa denuntam manevrele de confiscare sau deturnare a "procesului comunismului" catre o sterila condamnare abstract-ideologica, in locul condamnarii penale pentru crimele impotriva natiunii si incalcarii drepturilor elementare ale omului, despagubirii victimelor si eliberarii Romaniei din ghearele retelei vinovatilor.
6. Prin diversiuni propagadistice s-a vizat compromiterea noastra in fata poporului roman, pentru care am suferit si luptat, inducandu-se populatiei ideea ca noi am fi vinovati de privatizarile frauduloase (care nu reprezinta sub nici o forma iesirea din comunism dorita de noi), retrocedarile preferentiale si inechitabile stabilite mafiot la masa verde (de care profita tot securistii corupti, in timp ce marea majoritate a victimelor ramane in mizerie) si de spolierea generatiilor actuale si viitoare de romani (facuta din buget sub pretextul unor despagubiri si reparatii dubioase).
7. Procesul pentru crimele comunismului s-a amanat nepermis de mult, prin tot felul de strategii si cu tot felul de motivatii si tertipuri juridice: prescriptii nejustificate, pseudoiertarea crestina rastalmacita, invocarea "vinatorii de vrajitoare", ignorarea dovezilor, invocarea contextului international nepropice, doar pentru ca sa dispara si ultimii dintre noi, incat nimeni sa nu se mai poata opune mistificarii si faptului monstruos implinit. Tragedia ireparabila ca majoritatea victimelor au murit umilite si neconsolate in ultimii 16 ani, va fi deplina daca nici ultimii supravietuitori nu vor apuca sa vada rezultatele unor dosare ca 35P/2006 deschis la Parchetul de pe linga Inalta curte de Casatie si Justitie-sectia procuraturilor militare (asa cum nu au vazut nici pe cele ale dosarelor mai vechi, pe care acesta le redeschide).
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

Înapoi la Actiuni si rezultate

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator

cron
<<< Piata Universitatii 2009