Sectorul CIVES
 
 

Clasa politică la răscruce de drumuri europene

Dedicat propunerilor de ameliorare a cadrului structural de functionare a societatii (legi, institutii, proiecte etc).

Clasa politică la răscruce de drumuri europene

Mesajde administrator » Mie Noi 07, 2007 6:02 pm

SoJust.ro - Asociaţia „Societatea pentru Justiţie”
office@soJust.ro
bd. Unirii nr. 45
Bucureşti


Clasa politică la răscruce de drumuri europene
Ordonanţa de urgentare a imunităţii miniştrilor sau foştilor miniştri suspectaţi de săvârşirea unor infracţiuni


05 Octombrie 2007, Bucureşti

La data de 04 octombrie a.c. Guvernul a adoptat intempestiv Ordonanţa de Urgenţă nr. 95/2007, în condiţiile în care faţă de mai mulţi membri ai actualului cabinet guvernamental s-au efectuat sesizări de către Direcţia Naţională Anticorupţie la comisia specială instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la presupuse infracţiuni ce ar fi fost săvârşite de aceştia în exerciţiul funcţiei.

Asistăm azi la o bătălie politică fără precedent în România, în care instrumentele şi mecanismele democratice sunt deturnate de la finalitatea lor firească, aparent spre realizarea unor interese individuale şi apărarea unor persoane determinate.


Protecţia politică specială reglementată legal în favoarea miniştrilor şi foştilor miniştrii afectează independenţa justiţiei şi principiile de funcţionare a acesteia într-un stat de drept.
În primul rând, SoJust atrage atenţia că Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială prevede, la articolele 12 – 24, cine are calitatea de a cere declanşarea urmăririi penale faţă de membrii Guvernului în legătură cu presupuse fapte penale săvârşite în exerciţiul funcţiei şi procedura care duce la această solicitare. Astfel, poate cere declanşarea urmăririi penale numai Preşedintele României, Camera Deputaţilor sau Senatul României.
Aceasta prevedere determină o cenzură politică nejustificată asupra funcţiei justiţiei într-un stat de drept prin faptul că instituie o imunitate largă a miniştrilor sau foştilor miniştri cercetaţi, evitându-se astfel intervenţia justiţiei, singura autoritate jurisdicţională independentă.
Exista pericolul cert ca procedura penală prevăzută în cazul special al miniştrilor acuzaţi de presupuse fapte penale ce ar fi fost săvârşite în exerciţiul funcţiei să fie folosită de subiecţii oficiali, respectiv de Preşedintele României, Camera Deputaţilor şi Senatul României, ca arme în bătălia politică dintre diverse partide politice.
Sesizăm o confuzie voită între răspunderea politică a membrilor Guvernului şi a Guvernului în ansamblu şi răspunderea penală individuală a fiecărui membru al Guvernului.
Această confuzie îşi are originea în dispoziţiile constituţionale, care prevăd la art. 109 paragraf 2 cine poate cere urmărirea penală a membrilor Guvernului, şi anume Preşedintele României, Camera Deputaţilor şi Senatul României, instituţii constituţionale politice prin excelenţă.
Încă odată Constituţia României îşi arată limitele şi eşecul în construirea unei societăţi fundată exclusiv pe respectarea legii şi pe egalitatea cetăţenilor în faţa acesteia. SoJust consideră că a venit momentul revizuirii Constituţiei României şi din această perspectivă. Este necesară, mai mult decât oricând, departajarea clară a funcţiilor fiecărei autorităţi constituţionale în chiar corpul Constituţiei, pentru că astfel de prevederi nu numai că blochează în lupte intestine inutile clasa politică, dar aduc atingere însăşi esenţei statului de drept.
Singura autoritate constituţională care are funcţia de jurisdicţie şi oferă garanţii de imparţialitate politică este puterea judecătorească. În consecinţă, este nevoie de revizuirea Constituţiei României prin eliminarea acestui filtru care, atunci când nu imunizează miniştrii în faţa legii penale, poate fi folosit ca armă politică. Singurele garanţii autentice împotriva hărţuielilor, răfuielilor şi răzbunărilor de ordin politic la care pot fi supuşi miniştrii nu pot fi oferite decât de însuşi sistemul judiciar şi în special de judecători.
În acest sens, SoJust cheamă clasa politică la luciditate, la concentrarea asupra problemelor reale cu care se confruntă, azi, România europeană, inclusiv asupra necesităţii revizuirii Constituţiei României.

Modificarea legii responsabilităţii ministeriale prin ordonanţă de urgenţă şi conţinutul acestor modificări reprezintă soluţii politice conjuncturale incompatibile cu statul de drept.
Aşa cum prevede textul constituţional de la art. 115 paragraf 4, ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate doar în situaţii extraordinare. Or, singura situaţie extraordinară identificată de Sojust priveşte exclusiv situaţia personală a membrilor actualului cabinet guvernamental faţă de care procurorii DNA au solicitat Preşedintelui României să aprecieze oportunitatea declanşării urmăririi penale. Această situaţie „extraordinară” nu poate fi însă în nici un caz obiectivată prin adoptarea de către Guvern a unui act normativ în regim de urgenţă. Deturnarea activităţii normative a Guvernului României în serviciul apărării miniştrilor săi este dăunătoare pentru statul de drept.

Modificările aduse prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 95/2007 prevăd că analizarea cererilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie va fi făcută la nivelul Preşedinţiei României de o comisie constituită din judecători ce vor fi numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii. SoJust constată că o astfel de prevedere încalcă în mod grav independenţa justiţiei:· comisia specială constituită prin decizia Preşedintelui României, potrivit dispoziţiilor articolului 16 alin. 1 din Legea nr. 115/1999, nu are altă atribuţie decât aceea de consulta Preşedintele României cu privire oportunitatea declanşării sau nu a urmăririi penală faţă de un ministru vizat de o cercetare penală a Ministerului Public. Dreptul exclusiv de a cere permite declanşarea urmăririi penale aparţine doar Preşedintelui României, care, spre deosebire de comisia specială, reprezintă o instituţie constituţională abilitată ca atare. Este evident că funcţia esenţială a judecătorilor este cea jurisdicţională, adică de a decide ei înşişi, în raport de mijloacele de probă administrate într-o cauză, dacă se impune sau nu declanşarea urmăririi penale. Or, în cazul de faţă prevederea modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 95/2007 răpeşte tocmai acest atribut esenţial al puterii judecătoreşti, încălcând Constituţia României (art. 1 paragraf 4 şi art. 126 paragraf 1 din Constituţia României). Judecătorul nu poate fi consultantul ori sfătuitorul de lux al unui alt reprezentant al statului, fie acesta şi Preşedintele României.
· datorită faptului că judecătorii numiţi într-o astfel de comisie nu au atributul de decizie jurisdicţională asupra unui caz cu care au fost sesizaţi şi întrucât aceştia ar urma efectiv să funcţioneze într-o altă autoritate constituţională decât puterea judecătorească, este încălcat articolul 125 paragraf 3 din Constituţia României, ce prevede că “Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.” Este evident că rolul judecătorilor din comisia imaginată de Guvern prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 95/2007 este mai degrabă unul de funcţionari publici ce exercită atribuţii de administraţie publică executivă şi nicidecum de reprezentanţi ai puterii judecătoreşti. În acest fel se realizează decredibilizarea şi coborârea în derizoriu a însăşi demnităţii funcţiei de judecător.
· Consiliul Superior al Magistraturii are, ca atribuţie esenţială, pe acea de garant al independenţei justiţiei. În niciun caz acesta nu poate fi amestecat in acest fel în ceea ce ţine de puterea judecătorească. SoJust reaminteşte că nu Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă justiţia, aceasta fiind reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de instanţele judecătoreşti. Odată în plus, textul introdus de Ordonanţa de Urgenţă ignoră principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat;
· Articolul 115 paragraf 6 din Constituţie prevede că ordonanţele de urgenţă nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului. Evident că puterea judecătorească se înscrie în această sintagmă a instituţiilor fundamentale ale statului. Este clar că, prin numirea unor judecători la o altă autoritate constituţională decât cea judecătorească, pentru constituirea acestei comisii speciale, este afectată în mod direct o instituţie fundamentală a statului. Singura autoritate constituţională care putea modifica acest regim ar fi fost Parlamentul României, prin lege organică, şi, în niciun caz, Guvernul României, printr-o ordonanţă de urgenţă.

Potrivit art 38 alin (3) din Legea 317/2004, republicată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii “avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”. În lipsa consultării Consiliului Superior al Magistraturii şi prin ignorarea rolului acestuia de garant al independenţei justiţiei, Guvernul României s-a poziţionat, atunci când a emis intempestiv o ordonanţă de urgenţă care afectează autoritatea judecătorească, în sfera unui conflict juridic de natură constituţională.
Astfel fiind, solicităm CSM să aprecieze în regim de urgenţă asupra compatibilităţii mecanismelor introduse prin Ordonanţa de urgenţă nr. 95/2007 cu regulile separaţiei puterilor în stat, independenţei justiţiei şi statutul judecătorului, şi, de asemenea, să declanşeze procedura legală de soluţionare a conflictului apărut, prin sesizarea Curţii Constituţionale a României.

Pentru detalii suplimentare, va rugam sa contactaţi:
Adrian Neacşu, Preşedinte SoJust (+40) 0749182508
fax 0337814221, e-mail: office@sojust.ro, parmygrec@yahoo.co.uk;
administrator
Site Admin
 
Mesaje: 482
Membru din: Dum Oct 31, 2004 4:14 pm

Înapoi la Initiative sociale, economice, politice si juridice

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 4 vizitatori

cron
<<< Piata Universitatii 2009