Sectorul CIVES
 
 

Recurs la sentinta data in procesul cu SSPR

Stand: dedicat contributiilor lui Nica Leon, care nu sint plasate in alte forumuri

Moderator: Nica Leon

Recurs la sentinta data in procesul cu SSPR

Mesajde Nica Leon » Mie Ian 31, 2007 11:36 am

Către,
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal





Domnule Preşedinte,





Subsemnatul Nica Leon, domiciliat în Bucureşti, str. Tîmpa nr. 5, bl. 3C, ap. 23, sector 2, cod 021791, reclamant în cauza ce a format dosarul nr. 6670/2/2006, în termen legal, declar recurs împotriva sentinţei nr.3417 din 06 12 2006, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia Contencios Administrativ, motiv pentru care vă rog să trimiteţi dosarul, cu toate actele sale, la instanţa de recurs competentă.


MOTIVE de RECURS

În fapt, am chemat în judecată Guvernul României – Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor în temeiul prevederilor art. 1 alin.3, art. 16 alin 1 şi 2, art. 20, art. 21 art. 123 din pîngărita Constituţie a României, Legii 303/2004 art. 1 şi 4, Legii 304/2004 preambul şi art. 2, art. 6, art. 7 şi art. 10, a Hotărîrii 387/2005 art. 1 alin.2 şi 3, art. 2 alin. 1, art. 5 alin.2 lit. a, b. e şi g şi a art. 6 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pentru ca prin hotărîre, instanţa, ca reprezentantă a puterii judecătoreşti, să constate că deşi sînt cel care a luptat împotriva dictaturii comuniste – criminale, după cum spunea recent Traian Băsescu, am declanşat şi condus la victorie Revoluţia română din Decembrie 1989, reprezentanţii Guvernului României şi cei ce activează în cadrul pîrîtului refuză, în mod inadmisibil, într-un stat de drept, să îmi preschimbe şi să îmi înmîneze noul formular de certificat, prin care să îmi fie recunoscută calitatea de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite.
Deşi sînt unul dintre puţinii care a dovedit, prin fapte şi acte, că merit un asemenea titlu, îndeplinind şi toate celelalte cerinţe prevăzute de Legea 341/2004, cei obligaţi de lege să-mi elibereze actul cuvenit mi-au refuzat acest drept, pentru că mi-am permis să îi reclam la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru că se fac vinovaţi de comiterea mai multor infracţiuni, aceştia s-au coalizat şi au încercat astfel să se răzbune pe mine.
Trist este însă că nici instanţa de fond nu s-a dovedit mai competentă, această nereuşind să pătrundă "tainele" acţiunii prin care am investit-o, pentru a-mi face dreptate, în baza Legii.
Spun aceasta pentru că instanţa invocă, în mod greşit, prevederile art. 2 lit. o din Legea 554/2004 afirmînd că: "nu sînt îndeplinite, întrucît ceea ce pretinde reclamantul nu este o anumită condiţie în considerarea unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat, ci chiar realizarea dreptului" uitînd însă de prevederile de la art. 1 alin. 1 din această lege, în care se prevede: " Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori întrun interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termen legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată".
Este cel puţin ciudat că instanţa nu a reuşit, cu condiţia să fi citit măcar actele aflate la dosar, să înţeleagă că prin refuzul pîrîtului de a da curs cererii mele, acesta mi-a pricinuit mari pagube materiale, dar şi morale, dacă am în vedere că foarte mulţi dintre cei care au obţinut deja certificatele de revoluţionar preschimbate nu au dovedit nici fapte deosebite, foarte mulţi nici măcar nu au participat la Revoluţie, mulţi au fost activişti comunişti, unii chiar foşti ilegalişti, mulţi sînt criminali şi hoţi, iar alţi au cerut şi primit un asemenea titlu, în urma unor procese în care instanţele, chiar şi cea supremă, au considerat că respectivii au dreptul să primească o asemenea recunoaştere şi titlul pentru că au avut o fotografie care îi înfăţişa ţinînd un steag sau pentru că s-au aflat la un moment dat, cu începere din după amiaza zilei de 22 12 1989, în studioul 4 al TVR, dată cînd Revoluţia deja învinsese şi pentru că la ora 13,30 fusesem deja informat că dictatorul şi sinistra lui soţie fuseseră arestaţi, iar eu îl pusesem pe fostul prim-ministru să semneze un act prin care acesta decisese să demită întregul guvern comunist, dar mai oprisem şi trupele, subordonasem conducerea armatei, a securităţii şi a miliţiei.
Deşi cei care au primit certificatul de revoluţionar preschimbat, chiar şi prin sentinţe judecătoreşti, fără să fi dovedit că ar fi comis fapte deosebite, aşa cum spune legea, eu, cel care am răsturnat dictatura comunistă, am declanşat Revoluţia şi am dat libertate poporului român, am fost refuzat abuziv de instanţă, care nu a reuşit să priceapă nici capetele de cerere aflate în judecată, capete de cerere pe care instanţe le-a ignorat total.
Instanţa de judecată a apreciat greşit şi atunci cînd a decis că am cerut "obligarea pîrîtului de a recunoaşte dreptul reclamantului de a beneficia de preschimbarea certificatului de revoluţionar …, fără a aduce atingere calităţii de Luptător remarcat prin fapte deosebite…"
Ori, eu am arătat că această calitate, de luptător remarcat … am primit-o o dată, fiindu-mi recunoscută de reprezentanţii Parlamentului României, cît şi de preşedintele ţării, iar acum nici Legea 341/2004 şi nici măcar salariaţii pîrîtului, fie ei membrii în Comisia spacial numită, dar nici instanţa nu îmi mai pot lua o calitate şi un titlu care îmi fuseseră deja acordate şi recunoscute de acest stat, prin lege.
Pentru a dovedi că aşa stau lucrurile arăt că după intrarea în vigoare a Constituţiei, în anul 1991, neretroactivitatea a devenit un principiu constituţional, suprem şi obligatoriu şi, deci, nici legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea sa. Sîntem în prezenţa unei reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilă, aşa cum este această cauza, indiferent dacă este vorba de legi materiale sau legi procesuale.
Dar, chiar şi în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situaţii nedrepte, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi, care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicţie cu acest principiu constituţional. Consecinţele înscrierii principiului neretroactivităţii în Constituţie sunt foarte severe şi, probabil, tocmai de aceea, soluţia aceasta nu se întîlneşte în foarte multe ţări, dar în acelaşi timp ridicarea la rangul de principiu constituţional se justifică prin faptul că asigură în condiţii mai bune securitatea juridică şi încrederea cetăţenilor în sistemul de drept, precum şi datorită faptului că blochează nesocotirea separaţiei puterilor în stat, dintre puterea legislativă, pe de o parte şi puterea judecătorească sau cea executivă, pe de altă parte, contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept (Text extras din Decizia CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 9/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25.11.1994).
Pînă la intrarea în vigoare a Constituţiei, în anul 1991, principiul neretroactivităţii legii era înscris, în materie civilă, numai în art. 1 din Codul civil „Legea dispune numai pentru viitor; ea nu are putere retroactivă”, astfel încît, nefiind un principiu constituţional, doctrina şi jurisprudenţa au decis constant că el constituia o regulă de interpretare obligatorie pentru judecător, dar nu-l obliga pe legiuitor, care putea dispune şi altfel.
În plus, este unanim admis faptul că „legea posterioară nu poate stinge dreptul deja cîştigat, născut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar însemna că legea nouă să fie aplicată retroactiv, ceea ce contravine principiului neretroactivităţii legii, înscris în art. 15 alin. (2) din Constituţie” (text extras din Decizia CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 5/1993, privind excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990, ale alin. 3 si 4 din art. 35 si ale art. 22 din Legea nr. 18/1991, precum şi ale alin. (3) din art. 26 al Legii nr. 47/1992 în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 4302/1991, aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului Agricol Ilfov, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 17.06.1993).
În acelaşi sens, trebuiesc reţinute şi considerentele CURŢII CONSTITUŢIONALE, incluse într-o altă decizie definitivă şi obligatorie: „în ceea ce priveşte soluţionarea conflictului legilor în timp, legea posterioară nu poate, fără a avea caracter retroactiv, să aducă atingere modalităţii în care legea anterioară a constituit dreptul respectiv, modalitate guvernată de principiul tempus regit actum” (text extras din Decizia CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 394/2003, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. 1 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii şi a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) şi art. 24 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 4.02.2004).
De asemenea, instanţa greşeşte şi atunci cînd refuză să soluţioneze, pe fond toate capetele de cerere pe care le-am formulat, motivînd că "potrivit art. 9 al. 5, Lg. 341/2004, înainte de formularea cererii în instanţă, reclamantul avea obligaţia să conteste refuzul la Comisia parlamentară …" scăpînd din vedere că prin răspunsul pe care l-am primit de la pîrît, aflat la dosarul de fond, cu nr. 18/7002/10.06 2006 MP am fost informat că " Referitor la cererea dvs. înregistrată la instituţia noastră … vă comunicăm următoarele … se analizează cu prioritate dosarele urmaşilor eroilor-martiri, a răniţilor şi reţinuţilor… Dosarele luptătorilor remarcaţi prin fapte deosebite …urmează să fie analizate".
Văzînd că am fost păcălit de pîrît, care prin această adresă m-a dezinformat, m-am adresat, în timp util, conform Legii 341/2004 alin.5 la Comisia parlamentară, care prin răspunsul aflat la dosar, pentru a continua persecuţiile politice la care sînt supus, tocmai pentru că am răsturnat dictatura comunistă-criminală, dar şi pentru că l-am contestat permanent pe criminalul – comunist Iliescu Ion, pe care l-au slujit cu credinţe tocmai membrii din actuala comisie, fie ea parlamentară sau cea aflată la pîrît.
Răspunsul Comisiei parlamentare este total neserios şi pentru că îmi indică să mă adresez pîrîtului, care îmi refuzase deja preschimbarea noului certificat pe motiv că nu am depus brevetul, brevet care se afla la acesta de la data emiterii sale şi pe care nu mi l-a înmînat niciodată, tocmai pentru a mă persecuta, pentru a nu putea intra niciodată în posesia drepturilor legitime ce îmi erau conferite prin Legea 42/1990.
Aşa fiind, instanţa a apreciat greşit că eu nu am respectat procedura prealabilă obligatorie, procedură pe care, după cum am arătat, am respectat-o, dovada fiind tocmai răspunsul de la aceasta.
Dar instanţa, ignorînd şi prevederile art. 11 alin.4 din Legea contenciosului administrativ, nu s-a pronunţat şi asupra capătului de cerere în care solicitam verificarea legalităţii H.G. nr. 1412/2004 şi anularea acesteia, ca ilegală şi contrară prevederilor art. 1 alin 3 şi 5, art. 102 şi art. 108 alin. 2 din siluita Constituţie a României.
Aşa fiind, cred că am dovedit plenar că instanţa a greşit atunci cînd a considerat oportun, ca prin sentinţa recurată, să continue persecutarea mea, din motive politice, dovedind astfel că dreptatea şi demnitatea nu au ajuns încă să fie, aşa cum stă scris în terfelita Lege fundamentală, care prevede că " dreptatea şi demnitatea.. reprezintă valori supreme şi sînt garantate" nedreptăţindu-mă şi pentru că am luptat curajos şi eficient împotriva dictaturii comuniste - criminale, pe care am şi răsturnat-o, dîndu-le dreptul şi posibilitatea românilor de a face saltul din turma de vite ascultătoare în care au fost aruncaţi şi ţinut cca. 55 de ani, în rîndul oamenilor, pentru a deveni cetăţeni.
Avînd în vedere cele de mai sus, rog instanţa de recurs să caseze sentinţa recurată şi să pronunţe o soluţie temeinică şi legală, să facă dreptate, să judece şi să hotărască asupra tuturor capetelor de cerere şi a cererii suplimentare şi să-mi admită acţiunea, aşa cum am formulat-o
În drept, prevederile sus invocate şi cele ale art. 299, art. 304 alin 6, 7, 8, 9 10, 11 C.p.c.

Nica Leon 26.01.2007
Nica Leon
 
Mesaje: 820
Membru din: Lun Apr 17, 2006 3:57 pm
Localitate: Bucuresti

Înapoi la Nica Leon

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 18 vizitatori

cron
<<< Piata Universitatii 2009