Sectorul CIVES
 
 

Cotidianul 20 iulie 2007

Forum:
Dedicat relatarilor, discutiilor si actiunilor legate de revolutia din decembrie 1989, confiscarea ei ulterioara si ascunderea urmelor si adevarului.

Moderator: Marius

Cotidianul 20 iulie 2007

Mesajde Marius » Vin Iul 20, 2007 9:18 am

Iată şi articolul din "Cotidianul":

Cenzura a reinviat la institutul lui Ion Iliescu
Mirela Corlatan
--------------------------------------------------------------------------------

Aparut in editia din 20 Iulie 2007
Conducerea Institutului Revolutiei Romane a interzis aparitia sau a dispus modificarea textelor unor istorici in publicatiile proprii. Autorii ii acuza de cenzura pe subordonatii lui Ion Iliescu.

Neintelegerile dintre membrii Consiliului Stiintific al Institutului Revolutiei Romane (IRR) au inceput o data cu discutiile privind cel de-al doilea numar al publicatiei cu caracter academic pe care o scoate institutia, „Clio 1989“. Numarul trebuia sa fie coordonat de profesorul Bogdan Murgescu, istoric la Universitatea Bucuresti, angajat si ca expert la Institut, care a avut rolul de a aduna citeva studii despre revolutie de la autori reputati. Intrucit nu reflectau viziunea despre revolutie a conducerii Institutului, spun cei care acuza cenzura, ele au suscitat dezbateri aprinse in citeva sedinte ale Consiliului. Apoi au generat demisii.

Tonul l-a dat istoricul Ioan Scurtu, director general adjunct al Institutului, fost director al Arhivelor Nationale si al Institutului de Istorie al Academiei, un apropiat al presedintelui institutiei, Ion Iliescu. „Obiectiile au fost adesea penibile, vizind atit continutul unor materiale, cit si persoana autorilor. De exemplu, a deranjat folosirea termenului «sultanism» in unul dintre studii, intrucit Romania nu a fost provincie otomana si termenul nu se gaseste in DEX. Conceptul caracterizeaza un stat in care fortele militare si administrative devin instrumentele personale ale unui stapin“, explica Bogdan Murgescu. Autorul studiului cu pricina, Peter Siani-Davies, care propune o comparatie intre caderea lui Ceausescu, in 1989, si cea a lui Slobodan Milosevici, in 2000, a fost contestat si din cauza faptului ca Ioan Scurtu nu auzise de el. „Este descalificant, deoarece este vorba de un istoric, profesor la University College din Londra, care a publicat o sinteza de referinta cu privire la revolutia romana, ce a aparut si in romana, la Humanitas“, spune Bogdan Murgescu.

Un alt autor care nu a fost pe placul conducerii IRR este Victor Neumann, profesor la Universitatea de Vest din Timisoara, care a trimis studiul „Timisoara in memoria colectiva contemporana“, in care catalogheaza Proclamatia de la Timisoara drept „unul dintre cele mai articulate documente politice ale liderilor societatii civile“, ce „prelungeste pina astazi spiritul revolutionar al Timisoarei“. La solicitarea revolutionarului Claudiu Iordache, directorul general al Institutului, toti membrii, cu exceptia lui Murgescu, au votat deschis impotriva publicarii volumului. Celalalt for conducator, Colegiul National, condus de Iliescu insusi, s-a inscris in aceeasi linie. Ca urmare, Bogdan Murgescu si-a dat demisia de la Institut, iar ceea ce trebuia sa fie al doilea numar din „Clio“ a aparut recent sub forma de volum la Editura Polirom.

Printre cei care au votat in Consiliul Stiintific impotriva publicarii se numara fostul presedinte al CNSAS Gheorghe Onisoru, astazi decan al Facultatii de Relatii Internationale de la Universitatea „Spiru Haret“. „Argumentul principal a fost acela ca o parte dintre articole nu se incadrau in politica editoriala a revistei, nu se incadrau in modul de gindire de la Institut“, explica Gheorghe Onisoru, care a fost si unul dintre cei care au facut referate despre articolele cu pricina. „Nu a fost respins volumul in ansamblu, ci citeva studii in care erau folositi termeni inadecvati analizei istorice si care nu reflecta procesul revolutionar din Romania“, argumenteaza si istoricul Alexandru Dutu, membru al Consiliului. Alexandru Osca, secretarul stiintific al Consiliului, sustine ca articolele criticate au fost trimise spre refacere intrucit ele vorbeau, de exemplu, despre o „lovitura de stat“, cind „in Romania a fost o revolutie aproape in sensul clasic al cuvintului“.

Un alt istoric care acuza cenzura de la IRR si care a parasit din acelasi motiv institutia este Miodrag Millin, de la Timisoara. Expert si membru al Consiliului Stiintific, acesta a coordonat citeva numere din cealalta publicatie a IRR, cu caracter popular, numita „Caietele Revolutiei“. „Articolele mele de opinie au aparut modificate, trunchiate. Erau, printre altele, opinii despre liderul spiritual al Institutului, domnul Iliescu. Mereu am avut acolo sentimentul unei stricte supravegheri a opiniilor, iar corectarea textelor s-a facut in sensul oglindirii unui grup foarte distinct, partizan, cu care eu nu m-am identificat“, spune Miodrag Millin, azi directorul unui centru de cercetare despre revolutie, ce functioneaza in cadrul Memorialului Timisoara.

Un alt text cenzurat, spune Millin, a fost publicat intr-un numar ce avea ca tema paralela intre revolta de la Brasov, din 1987, si cea de la Timisoara, din 1989. „Mi s-a taiat cu barda din partea finala a textului, in care prezentam punctul de vedere al lui George Serban, unul dintre cei patru autori ai Proclamatiei de la Timisoara, care considera ca revolutia nu s-a incheiat“, spune Miodrag Millin, aratind ca si fotografiile cu unii revolutionari au fost inlocuite cu una ce reprezenta „teapa lui Ghildus“, statuia din fata fostei cladiri a Senatului. „Conducerea Institutului este monopolizata de persoane care au avut contact cu conducerea PSD, iar programul este in mod clar unul partizan“, mai spune timisoreanul. Directorul general adjunct al Institutului a refuzat sa discute cu Cotidianul, motivind: „Sint in concediu la Baia Mare si nu dau relatii“.

„Nu“ condamnarii comunismului
Dupa plecarea lui Murgescu din Institut, Alexandru Osca a preluat prerogativele privind publicatia academica, astfel ca al doilea numar a iesit recent de sub tipar. Plecarea lui Millin a fost urmata imediat de aparitia unui numar din „Caietele Revolutiei“ dedicat Raportului Tismaneanu. „Acel numar a fost o «strimba» bagata condamnarii comunismului pe banii statului, fara ca vreo persoana sa-si asume acele opinii“, spune Millin. „Este un institut ce s-a nascut batrin, fara sincronizare cu actualitatea, condus de Ion Iliescu si de ciracii sai. Cenzura pe care o practica arata dogmatismul si anacronismul acestei grupari“, apreciaza cel atacat de IRR, Vladimir Tismaneanu. „Nu cred ca astazi se mai poate practica cenzura in Romania“, neaga insa Gheorghe Onisoru.

Trei milioane de euro, cu votul Senatului
Infiintat pe ultima suta de metri a mandatului lui Ion Iliescu, in 2004, IRR a fost strategic subordonat prin lege Senatului, unde fostul presedinte candida pe listele PSD Bucuresti.

Institutul a primit astfel un buget mai mult decit generos pentru o institutie nou creata: aproape un milion de euro pe an. In afara de renovarea sediului in primul an, cheltuieli consistente nu s-au mai facut decit cu ocazia achizitionarii unei mici tipografii, unde nu s-au tiparit pina acum decit cele doua publicatii proprii. Restul banilor s-au dus pe intretinerea sediului cochet din Strada C.A. Rosetti si pe salariile angajatilor. Printre acestia, un rol insemnat a avut la inceput Gelu Voican Voiculescu. Ca si acesta, majoritatea celor cooptati in Colegiul National si in Consiliul Stiintific au afinitati cu idei promovate de-a lungul vremii de Ion Iliescu: Dan Iosif, Petre Roman, Sergiu Nicolaescu, Dumitru Mazilu, Cazimir Ionescu, Alexandru Mironov, Razvan Theodorescu, Claudiu Iordache etc. Activitatea stiintifica e girata, printre altii, de academicienii Dinu Giurascu si Dan Berindei, care recent au luat pozitie fata de numirea unui nou director la Arhivele Nationale, iar directorul general adjunct cu atributii pe aceasta componenta este istoricul Ioan Scurtu (foto). Fiica acestuia, Georgiana-Margareta Scurtu, a fost angajata temporar la IRR pentru o cercetare.

Institutul a fost la un pas de a se desfiinta la sfirsitul anului trecut, cind o propunere legislativa a liberalului Puiu Hasotti a trecut de Comisia juridica a Senatului. Desfiintarea era motivata prin existenta a inca patru institute ce se pot ocupa de studiul acestei perioade din istoria Romaniei. In cele din urma, plenul Senatului, condus de Nicolae Vacaroiu, nu a mai votat propunerea, iar Institutul si-a continuat activitatea.

http://www.cotidianul.ro/index.php?id=1 ... f6860be925
Marius
 
Mesaje: 949
Membru din: Dum Ian 09, 2005 5:52 am
Localitate: Timisoara

Mesajde Nica Leon » Vin Oct 19, 2007 11:42 am

Am deschis pagina indicată şi cînd am dat de poza lui trepăduşului mincinos, falsificator de instorie contemporană şi mare urechist, mi-a venit să vărs.
Doar v-am spus că sufer de greaţă cronică.
Aşa că nu voi răspunde la subiect.
Ceea ce însă îi îndemn pe cei care au ceva mai mult timp şi oarece porniri patriotice şi dragoste de adevăr şi dreptate, e să facă şi să trimită, cu poşta măcar, o plîngere penală contra celor de la IRR care risipesc banii publici, folosiţi, mai nou, după cum scrie, pentru reimpunerea cenzurii, care de la Revoluţie este interzisă în România vezi so prevederile art. 30 alin. 2 din pîngărita Constituţie a României).
Sînt ferm convins că existenţa acestei cloace de comunişti-criminali, pupători de cururi este o mare risipă, ca şi o mare ruşine, pe care, dacă această ţară ar avea cetăţeni, ar fi trebuit să intervină pentru desfiinţarea de îndată a latrinei numită institut, trimiterea în judecată a tuturor vinovaţilor şi recuperarea prejudiciului material, moral şi de imagine.
Nica Leon
 
Mesaje: 820
Membru din: Lun Apr 17, 2006 3:57 pm
Localitate: Bucuresti


Înapoi la Revolutia din decembrie

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 19 vizitatori

cron
<<< Piata Universitatii 2009