Sectorul CIVES
 
 

Revoluţie şi reformă. Ion Iliescu - comentata

Forum:
Dedicat relatarilor, discutiilor si actiunilor legate de revolutia din decembrie 1989, confiscarea ei ulterioara si ascunderea urmelor si adevarului.

Moderator: Marius

Revoluţie şi reformă. Ion Iliescu - comentata

Mesajde Ioan Rosca » Mie Dec 12, 2007 9:47 pm

Am pus comentariul complet al cartii "Revolutie si Reforma" la adresa:
http://www.procesulcomunismului.com/mar ... coment.htm
Textul e interesant in ansamblu.
Voi selecta aici paragrafe legate de revolutia din decembrie

In "Revolutie si Reforma", Ion Iliescu incearca sa se prezinte ca un politician consistent si echilibrat, preocupat de binele tarii sale.
Se auto-satisface discursiv. Denunta guvernul Roman (si deci aripa "reformista": FSN2, devenit PD) pentru graba si negligenta cu care au busculat economia si societatea, silind FSN1… sa o apere. Nu avea cum justifica altfel faptul ca FSN a cistigat alegerile pe platforma FSN1 si a impins chiar populatia la razboi civil contra opozitiei pentru ca ar fi avut intentiile…. duse la indeplinire de FSN2, dupa 20 iunie.
Nu impinge insa critica decit pina la nivelul necesar justificarii separarii aripii FSN1 (devenita PSD) - care a cules in 1992 voturi din nemultumirea… creata de aripa FSN2 (pentru ca apoi, cele doua aripi sa confiste si spectrul politic, asa cum au confiscat , impreunate, Revolutia).
Totusi avem aici citeva confirmari timide ale faptului ca economia a fost distrusa si populatia saracita. FSN1 ar fi inteles suferintele provocate de FSN2 populatiei (chiar si mineriada din septembrie)- si de aceea s-a separat…. Continuind in alt ritm si in alta etapa, Reforma care a protejat si imbogatit nomenclatura si securitatea .
Ceea ce e comun cu discursul lui Roman este dispretul si ura fata de contestatarii puterii. Este evident ca au preferat "opozitia"- pe care au sabotat-o, intimidat-o si satelizat-o, pina cind le-a permis sa se legitimeze democratic (cu pretul impartirii unei parti din prada).
Lupta revolutionarilor impotriva Contrarevolutiei si a uzurparii statului roman este denuntata ferm, ca "anarhism" sau "fascism". Nici nu se putea gindi altfel, dupa o viata dusa in sinul activului de partid.

Acest document face parte din raportul pregătit pentru Procuratura Militară, susţinând, alături de celelalte texte, concluziile editorialului "Prinsi in clestele FSN1-FSN2, cu concursul pseudo-opozitiei", aflat la adresa: http://www.piatauniversitatii.com/news/ ... nth=12.htm

Ioan Rosca, 12 decembrie 2007
Ultima oară modificat de Ioan Rosca pe Joi Dec 13, 2007 1:34 am, modificat 1 dată în total.
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

1. Despre trecutul şi disidenţa sa

Mesajde Ioan Rosca » Mie Dec 12, 2007 9:58 pm

Revoluţie şi reformă. Ion Iliescu - comentata de Ioan Rosca

1.[IR:Despre trecutul şi disidenţa sa]

" Membri activi ai partidului comunist încă din anii ilegalităţii, părinţii mei au avut de suferit atât din partea regimului autoritar al României de dinainte de război, cât şi, mai surprinzător, chiar din partea tovarăşilor de luptă cu care erau solidari.[] Arestat în 1939 pentru activitatea să politica, a fost internat în 1940 în lagărul unde l-a întâlnit pe Gheorghiu-Dej [] şi-a permis să exprime puncte de vedere diferite. Încă din 1931, de la Congresul al V-lea, el reproşase de altfel, conducerii de atunci a partidului, faptul că acorda insuficientă atenţie revendicărilor concrete ale muncitorilor şi exprimase dezacordul faţă de rezoluţia privind problema naţională, rezoluţie care i se părea profund greşită şi dăunătoare faţă de interesele naţionale ale României [IR:Faptul că tatăl său a participat la congresul de la Moscova- care a dat rezoluţia respectivă profund anti-româneasca - este dovedit documentar, deci Iliescu nu avea cum să-l ascundă. Rămîne să ne dovedească ce afirmă aici, ca să îl disculpe] Această atitudine i-a creat multe ostilităţi. Încă din închisoare tatăl meu a fost exclus din partid. A murit la 44 de ani, puţin după eliberarea sa, în 1945. Şi mamei mele i s-a aplicat un tratament similar, fiind îndepărtată din partid în toamna lui 1944, pentru că a refuzat să se despartă de tatăl meu, abia eliberat din lagăr.[] în ciuda acestor "accidente" trăite de părinţii mei, în copilărie şi tinereţe am fost hrănit cu ideea că societatea comunistă va aduce fericirea pentru cei umili [IR:Aici se încearcă justificarea ciudatei înrolări şi promovări a copilului unor comunişti daţi afară şi hăituţi de partid. Astfel de situaţii sînt posibile: vezi şi traseul unor fii de deţinuti politici][]în primii ani de după război, generaţia noastră, care cunoscuse ororile acestuia şi ale fascismului, era animată de ideea reînnoirii sociale, pe baze democratice, de speranţa edificării unei societăţi noi, mai echitabile şi mai deschise tuturor, chiar şi oamenilor simpli din rândul cărora proveneam. Cine ne poate face o vină din a fi crezut că îndeplinirea acestor idealuri este posibilă? [IR:Victimele experienţei.] [] Nu ştiam de înţelegerile de la Ialta. [] Fireşte, noi nu ştiam nimic despre represiunile organizate de regimul stalinist din fosta Uniune Sovietică [] Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte actele de represiune din anii '50 din România. [IR:Desi încă din interbelic , ştia toata lumea, afirmă dezinvolt că nu numai el nu ştia, ci toţi cei pe care-i desemnează cu "noi"] Îndepărtarea din viaţa politică a unor partide tradiţionale ("burghezo-moşiereşti") că şi eliminarea unor "clase parazitare" prin desfiinţarea marii proprietăţi private în agricultura şi naţionalizarea industriei, le priveam ca pe un proces firesc [] Şi-apoi, n-aveam decât 16-17 ani când m-am angajat în mişcarea democratică a elevilor şi mai târziu a studenţilor, 19 când intram la Institutul politehnic, 20 când, în 1950, plecam să-mi continui studiile în hidroenergetica la Institutul energetic Moscova [IR:Asta în ciuda oprimării familiei sale, şi cu orbire prelungită faţă de ce se întîmpla în jurul său][] De-abia acolo, în contact cu realităţile sovietice [] am început să am unele îndoieli, nu cu privire la sistem în general, ci strict legate de felul în care acesta era aplicat în URSS. [IR:De parca în România acelor ani fusese aplicat altfel [] Revenit în România ca să lucrez ca inginer [IR Din pacate pentru el- şi pentru noi- nu a mai apucat să facă vreo meserie. A fost activist, de la un capăt la altul al vieţii. ][] am fost desemnat, puţin după aceea, ca reprezentant al României la Uniunea Internaţională a Studenţilor şi apoi, în 1957, însărcinat să organizez mişcarea studenţească naţională. [IR:Într-o perioadă de mari operaţii politice purificatoare, cum a fost aceea a reprimării studenţilor simpatizanţi ai revoluţiei din Ungaria][]Mă număram printre delegaţii la congresul UNEF (Uniunea Naţională a Studenţilor Francezi) de la Strasbourg, când [] Marco Panella [] mi-a adus ziarul Le Monde unde erau publicate extrase din raportul lui Hrusciov [] cu privire la crimele lui Stalin. Şocul acestor dezvăluiri [] venea la momentul potrivit [] aveam curajul de a înfrunta adevăruri care puteau să-mi zdrunciune opiniile.[] în 1965 partidul comunist prezenta suficiente semne de deschidere politică şi intelectuală, pentru ca un mare număr de intelectuali de prestigiu să considere demn -sau cel puţin acceptabil- să se înscrie în rândurile sale. [IR:Un subterfugiu. Dl Iliescu nu se află printre intelectualii, unii eliberaţi din puşcării, care au făcut aceasta concesie, doar pentru a putea participa la viaţa profesională şi socială] [] în 1967 o importantă Conferinţă naţională a partidului a acceptat, în general, principiul economiei de piaţă [] am fost unul dintre oratorii care au condamnat invazia din Cehoslovacia în cadrul lucrărilor MAN, din 22 august 1968. [IR:Insă despre tona de luări de cuvînt "pe linie" , în cadrul unei cariere tipice de activist-propagandist- nu aminteşte ][]Cunoşteam bine mecanismele sistemului şi slăbiciunile sale. [IR:Cu atît mai grav, pentru mdul în care a gestionat "schimbarea"] [] indiferent de locul unde am lucrat, m-am condus după principiile justiţiei sociale şi ale legalităţii, m-am străduit să apreciez oamenii după valoarea lor profesională, după conduita lor morală şi civică. [IR:Dar locurile unde a "lucrat"… nu erau de loc dedicate unui astfel de ţel..][] Experienţa de viaţă şi cunoaşterea din interior a lucrurilor m-au facut să ajung la concluzia că un regim politic fără un cadru liber de exprimare şi confruntare a ideilor, opiniilor, obţiunilor, în plan social şi politic, este incapabil să-şi corecteze erorile, să asigure un metabolism firesc al societăţii. [] Incetul cu încetul am început să înţeleg că răul venea de la sistemul politic, de la partidul unic [] în 1971, cu ocazia unei vizite oficiale în Asia, nu m-am putut abţine de a-i spune unui Nicolae Ceusescu, entuziasmat de ce văzuse în Coreea de Nord, că acest regim totalitar şi dezumanizant transformase oamenii în roboţi [IR:Cum această ieşire a făcut, propagată şi de Europa Liberă, înconjorul lumii, şi a constituit capitalul său de disident, ar fi cazul să apară şi o dovadă materială, care să ne arate exact pînă unde a mers atunci critica sa] [] La întoarcere mi-am permis, iarăşi, într-o "şedinţă de lucru" privind activitatea ideologică să nu fiu de acord cu el, vorbind despre răspunderile colective pentru orientările de politică generală şi că mai degrabă decât de a căuta responsabili individuali pentru cutare sau cutare erori , era poate mai util să punem în cauză modul de funcţionare a partidului şi instituţiilor sale. [IR:Ei şi? ] [] Am fost acuzat de "deviaţionism intelectualist". O discuţie ar fi trebuit să-mi clarifice aceste reproşuri. Ea nu a avut niciodată loc şi, personal, n-am căutat s-o provoc, ştiind că este inutil. [IR:Şi atunci? Despre ce înfruntare vorbim? ] [] Am fost "sancţionat" (trimis "pentru reeducare" la Timişoara) [IR:Ca responsabil cu propaganda, el trebuia să reeduce pe altii], apoi supus unei tentative de recuperare [IR:Ce eufemism!] în 1974 (prim-secretar al judeţului Iaşi), în fine "păstrat în atenţie" din 1979 (preşedinte al Consiliului Naţional al Apelor) şi, în cele din urmă eliminat politic - din 1984 (director al Editurii Tehnice) [IR: Cîţi oameni de ştiinta de valoare, dar incomozi, nu au fost eliminaţi de loc în acest mod… A ajunge acolo unde a fost "pedepsit" Iliescu- ar fi însemnat pentru tehnicienii cinstiţi- o pomovare. ]. Ceea ce nu m-a împiedicat să spun, în continuare, foarte deschis, ceea ce gândeam [IR: Unde, cui, cînd, cu ce dovezi?], profitând, este adevarat, de o anumită popularitate şi simpatie acumulate, care nu-i permiteau lui Ceauşescu să mă elimine fără a stârni valuri.[IR: De ce? Unde? La Bucureşti, Washington sau Moscova?] [] Trebuie adăugat şi serviciul făcut de posturile de radio [] în primul rând Europa Liberă, care au comentat diferitele mele luări de poziţie. ([] Cuvântarea pe care am ţinut-o la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste din 1976 [] în care m-am referit la nocivitatea manifestărilor de "triumfalism, apologetică, festivism şi idilism abstract", la manifestările de birocratism, tendinţele de parazitism [IR: ??] []; suita de articole şi studii publicate în anii 1980-1984 [] cu privire la problemele resurselor de apă şi ale gospodăririi lor raţionale [IR: ??] [ ]; controversele directe cu N. Ceauşescu asupra aberaţiilor tehnice pe care le-a impus prin indicaţiile lui personale în realizarea unor proiecte hidrotehnice [IR: ??] [] pretext pentru a fi îndepărtat şi de la Consiliul Naţional al Apelor.[] Studiul publicat în 1985 la Editura Politică intitulat "Dezvoltarea economică şi factori de putere" [] în care dezavuam "[] lipsa de răbdare şi de toleranţă faţă de opiniile diverse şi interesele, deseori divergente, ale diferitelor colectivităţi umane" [IR: ??] [] Articolul publicat în revista "România literară" în 1988, cu titlul "Creaţie şi informaţie" [] subliniam semnificaţia nouă pe care o capătă în zilele noastre celebra fraza a lui Francis Bacon: "ştiinţa înseamnă putere", ceea ce - adăugam eu în paranteză - "nu înseamna că şi reciproca ar fi valabilă".)[IR: ?? În acest inventar chinuit al "disdidenţei", nu găseste o singură frază curajoasă, anti-sistem: doar consideraţii benigne, idei reformiste cuminţi, aluzii vagi] [] Eram izolat, e drept şi, din 1971, sub o supraveghere continuă. [] telefonul meu era ascultat [] două sau trei maşini de filaj se ţineau după mine [] îmi era greu să mă văd cu cei apropiaţi ca mod de gândire [] puţini erau acei cu care [] discutând despre situaţia politică, despre degringolada sistemului şi fundătura în care ne găseam, imaginam soluţii politice şi conjuncturi care să permită ieşirea ţării din cercul tot mai strâns al sistemului dictatorial. [] Am contactat separat unele persoane [] Din păcate, demersurile nu au putut depăşi limita unor contacte, discuţii, analize, fără a le putea concretiza într-o acţiune eficace.[] La începutul lui 1989 am ajuns la convingerea că nu dispunem de forţe dispuse să izoleze cuplul Ceuaşescu pentru a înlesni o "revoluţie de catifea". [] România nu putea conta decât pe o mişcare populară. [] Revoluţia din decembrie 1989 m-a adus în mijlocul evenimentelor. [] în 20 decembrie manifestanţii de la Timişoara scandau numele meu. Aş fi fost mândru să fi putut provoca evenimentele de la Timişoara sau pe cele de la Bucuresti, dar, se subînţelege, nu este cazul. [IR: Am redat toate argumentele pe care le aduce dl(tov) Iliescu în favoarea tezei dizidenţei sale, care i-ar fi conferit legitimitatea, în decembrie 1989 (şi după). Oricît scotocim însă printre paranteze, nu găsim nici o urmă de activitate de opozţie, doar răsucirile unui activist comunist inteligent şi activ, care dorea probabil salvarea idealurilor comuniste, întinate de Ceauşescu. Ne putem întreba ce a urmărit Europa Liberă alimentînd acest mit? Depăşind penibil rezumatul -necinstit- al biografiei sale, dl. Iliescu face aici portretul ideologic pe care strada contestatara îl denunţa ca intolerabil - pentru cineva creditat de publicul (prostit de media aservită)- drept conducător al unei revoluţii anticomuniste.]
Ultima oară modificat de Ioan Rosca pe Mie Dec 12, 2007 10:25 pm, modificat de 2 ori în total.
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

2. (Non)-participarea la revoluţie

Mesajde Ioan Rosca » Mie Dec 12, 2007 10:05 pm

Revoluţie şi reformă. Ion Iliescu - comentata de Ioan Rosca

2.[IR: (Non)-participarea la revoluţie]

" Apărătorii lui Nicolae Ceauşescu nu puteau fi numeroşi şi eram convins că nu se vor bate. [IR: Atunci de ce fusese imposibil de lansat o rezistenţă? ] [] Primejdia era însă alta: dând frâu liber unor tendinţe viscerale, în condiţiile unei exaltări pătimaşe, o explozie prea violentă şi total necontrolată putea transforma nemulţumirea populară într-o mişcare sângeroasă [] exasperarea generală intorcându-se împotriva membrilor de partid şi a forţelor de ordine, care în acest caz, ar fi putut avea un reflex firesc de apărare, riscul unui eventual război civil, cu consecinţe incalculabile, trebuia evitat cu orice preţ. [IR: Din care rezultă clar motivaţia lui Iliescu în decembrie: să împiedice răzbunarea populaţiei pe PCR, să evite ciocnirea, să crute ţara… de suferinţele unei revoluţii. Contrarevolutia a incercat intii o stingere de incendiu. Ceea ce nu i-a împiedicat mai tîrziu, când anticomuniştii nu se cuminţeau, să instige populaţia la un alt război civil, unul fratricid, între cetăţenii înşelaţi şi cei dumiriţi] Am aflat ce se întâmplă la Timişoara încă de pe 17 decembrie , mulţumită unuia dintre funcţionarii editurii pe care o conduceam. []Era, fără nici o îndoială momentul aşteptat. [] Toate elementele unei revoluţii păreau reunite şi numai o acţiune politică ar mai fi putut să cruţe ţara de suferinţele unei asemenea convulsii extreme [IR: Poate fi formulat mai clar programul Contrarevoluţiei? ] [] prea departe de centrele de decizie pentru a putea construi o mişcare coerentă de înlăturare a lui Ceauşescu [] nu-mi rămânea decât să aştept. " în acea zi de 21 decembrie am plecat de la Editura Tehnică la sfârşitul programului de lucru, urmărit, ca întotdeauna, de maşinile securităţii. În cursul serii am aflat de acţiunile de masă din centrul oraşului. [] Toate acestea întăreau concluziile mele. A doua zi, pe 22 decembrie, am plecat spre birou, urmat, încă, de maşinile de filaj ale securităţii. [] Pe fereastră am văzut coloanele de manifestanţi care veneau dinspre platformele industriale [] Am coborât într-un alt birou unde lumea se uita la televizor. Din câte se spunea, mase imense de oameni revoltaţi ocupaseră centrul capitalei şi încercau să pătrundă în Comitetul Central. M-am întors la biroul meu, mi-am strins lucrurile şi am coborât în stradă. Maşinile securităţii dispăruseră, în sfârşit. [] m-am îndreptat spre sediul televiziunii. [IR: Aşadar domnul Iliescu declară acum candid, ca să excludă complotul, că a urmărit totul la televizor, neparticipînd în nici un fel, nici un minut, la Revoluţie. Atunci de ce a întreţinut iluzia că el ar fi condus-o? Am plătit cu prea multe vieţi alimentarea acestui mit, prin confruntările de după 22, botezate de ei tot "revoluţie" deşi nici pînă azi nu a fost capturat un singur "terorist". Cine să demaşte acesti ipotetici contrarevoluţionari, dacă puterea a fost înşfăcată chiar de tovarasii lor, camuflati în revoluţionari? Domnul Iliescu a evitat pierderile comuniste, cu preţul vieţilor pierdute în această farsă.] "
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

3. Confiscarea revoltei

Mesajde Ioan Rosca » Mie Dec 12, 2007 10:08 pm

Revoluţie şi reformă. Ion Iliescu - comentata de Ioan Rosca

3. [IR: Confiscarea revoltei]
"Vazând această uriaşă descătuşare de energii, mi-am spus că lucrul cel mai urgent era de a da coerenţă mişcării spontane a maselor, de a evita haosul şi anarhia, de a alcătui un nucleu în jurul caruia să se poată regrupa [] Recunoscut de foarte mulţi, am fost îndată condus în studioul 4. [] am lansat un apel pentru toţi cei dispuşi la închegarea noilor structuri de putere să vina la ora 5 după-amiază la sediul fostului Comitet Central [IR: În acest moment, prin pura preluare a unui microfon, un fost nomenclaturist, care nu participase la revoluţie, îşi arogă dreptul de a închega în jurul lui "noile structuri de putere". De unde derivă legitimitatea acestei pretentii? Din faptul că ea a reuşit să se impuna?] [] Incepea deja să se facă simţită [] primejdia haosului [] eu mi-am zis că trebuie să iau initiative în această privinţă[] prima mea grija a fost să propun un program [] încă din acele clipe am enunţat câteva principii [] lichidarea structurilor statului totalitar şi a principalului său instrument politic, partidul comunist, instaurarea democraţiei, a pluralismului într-un stat de drept, alegeri libere, respectul libertăţilor individuale şi ale drepturilor fundamentale, respectul drepturilor minorităţilor naţionale, deschiderea spre occident, trecerea la o economie de piaţă. [] la ora 5 după amiază clădirea CC era înconjurată de o mulţime imensă [] răspunderea care îmi revenea, nu numai în edificarea unui nou edificiu politic, ci, mai ales, de a împiedica conflicte civile care puteau fi extrem de crude.[IR: Morţii post- 22 ne obligă să-l întrebăm ce a făcut în sensul asta? Dacă totuşi îi datorăm "pacea" cu Securitatea (lămurită să stea cuminte de promisiunea că nu i se va întîmpla nimic)- e bine să o ştim. Din marturiile aluzive ale lui Stănculescu ca şi a unora dintre militarii implicati în "paza" lui Ceusescu la Tîrgovişte, intuim că, de fapt , cîteva zile s-au dus tratative dramatice în culise, pentru încetarea înfruntărilor din stradă . Doar cînd "noua putere" a dat garanţiile necesare că "va fi bine" (şi şi-a tinut cuvîntul pînă azi), s-a cazut la o pace secretă, care îi ţine legaţi şi azi pe toţi actorii. Atunci de-abia a fost executat Ceauşescu- ţinut pînă în acel moment în asteptare, pentru alternativa că noile autorităţi ar fi antisecuriste- caz în care ordinea ar fi fost restabilită, şi comandantul suprem reinstalat . ] [] A fost nevoie de câteva minute bune pentru a reuşi să patrund în clădire. În primul moment, actorul Ion Caramitru, împreună cu alţi câţiva, m-a luat aproape pe sus şi m-a dus în balcon. [IR: Ion Caramitru trebuie să ne spună tot ce-i datorăm][] Am profitat pentru a enunţa cele câteva principii ale programului [] Cu tot regretul celor mult prea numeroşi care ar fi vrut să participe la redactare textului, ne-am retras câţiva într-un birou [IR: Ce manieră de a prezenta confiscarea!] pentru a schiţa Apelul câtre ţară. [] De-abia începusem redactarea documentului când, pe la şase şi jumătate-şapte, au fost trase primele focuri de armă. " [IR: Despre contactul cu Stănculescu, care i-a pus armata la dispozitie (dialog mediat de Sergiu Nicolaescu)- multă discreţie]
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

4.Luptele cu teroriştii, care n-au existat, dar au legitimat

Mesajde Ioan Rosca » Mie Dec 12, 2007 10:11 pm

Revoluţie şi reformă. Ion Iliescu - comentata de Ioan Rosca

4.[IR: Luptele cu teroriştii, care n-au existat, dar au legitimat]

" multe din înfruntările care au avut loc în acele ore, în acele zile, au fost cauzate pur şi simplu de graba unora de a apăsa pe trăgaci, fără să stie prea bine în cine trag şi de ce [] mai toată lumea vedea "terorişti" unde nici cu gândul nu gândeai şi, mai din elan revoluţionar, mai din tendinţa unui eroism nu întotdeauna necesar şi chibzuit, mai de frică să nu tragă celălalt primul, au fost împuşcaţi oameni nevinovaţi, victime inutile ale unei situaţii pe care nu puteam şi nu aveam cum s-o stăpânim. [] securitatea, care era calificată şi avea înzestrarea materială pentru a duce la bun sfârşit asemenea anchete specifice, dispăruse, fusese dizolvată ca instituţie, iar membrii ei erau primii care puteau fi suspectaţi. [IR: Ce ne-ar mai fi anchetat şi demascat ei, dacă nu le-ar fi reuşit "schimbarea". Ce-am mai fi privit la televizor odele ridicate eroicului secretar general care a înfrînt trădarea. Dar se părea că undeva , între 22 şi 24 decembrie a avut loc un mare tîrg, care a permis Securităţii… să se elibereze de comunism. Infruntările şi morţii acelor zile sînt probabil legate de ridicarea donei la aceste negocieri- dar evident că azi trebuie să apară ca accidentale.] Arestările şi interogatoriile presupuşilor "terorişti" au fost făcute într-un mod cu totul improvizat, de către persoane care se autoproclamau anchetatori, fără să aibă cea mai elemntară calificare [] aceştia nu au putut strânge dovezi şi constitui dosare pentru ca justiţia să poată, pe baza lor, pronunţa condamnări. [] tribunalele n-au putut stabili [] vinovăţia celor arestaţi pentru acte de "terorism" [] scrupulozitatea unor judecători [] a împiedicat condamnarea unor oameni nevinovaţi. [IR: Atîta timp cît ancheta se concentrează pe combatanţii din stradă şi nu caută adevărul privind negocierile din birouri- şi ordinele date din centrele de comanda, nu are cum înainta. Nici nu s-a dorit niciodată.][] Nu m-aş grăbi însă să conchid că nu a existat nici o rezistenţă sau nu a acţionat nici un "terorist" . Cei care ne (şi mă) acuză de a fi simulat un început de război civil, pentru a prelua puterea şi a o consolida o fac cu rea- credinţă [IR: Ca şi cum nu el ar fi silit să aducă dovezi că oamenii nu au murit degeaba, pentru că au existat forţe rezistente, sau, dacă totuşi nu au existat duşmani reali- să admită că insurecţia reală se încheiase la 22 decembrie].[] Pare verosimil faptul că, suspicios din fire, [] Nicolae Ceauşescu a luat un număr de măsuri [] un ordin secret al Ministerului de Interne (nr. 2600 din 1988) prevedea o serie de dispoziţii în acest sens: grupe de şoc şi intervenţie cu misiunea de a rezista până la restabilirea ordinii, depozite secrete de arme [] apartamente special amenajate. [] dacă, într-adevăr, s-a încercat o rezistenţă, plecându-se de la acest sistem de apărare împotriva unei eventuale mişcări populare, nu este de mirare că profesioniştii pregătiţi pentru a-l utiliza să fi ştiut şi să-l desfiinţeze, pentru a nu lăsa cea mai mică urmă [] Nu exclud iaraşi, o ipotezşă cu totul diferită, anume că nu a existat nici un fel de rezistenţă organizată [] securitatea ea însăşi declarându-se, din primele momente ale revoluţiei, loială puterii. În acest caz ar fi mai degraba vorba de acte izolate ale câtorva fanatici [IR: Tocmai pentru că nu vede şi posibilitatea unei înfruntări demonstrative, cu vechea garda- speriată de represalii, urmată de un tîrg (pentru evitarea războiului civil), care a dus la oprirea ostilităţilor, noi nu trebuie s-o excludem de loc. Ea explică mai bine continuarea , chiar decît teza că totul a fost o înscenare pentru legitimarea revoluţionară a FSN][] Cladirea Comitetului Central ni se părea nesigură şi am părăsit-o printr-o usă laterală. [] Autorităţile militare cu care avusesem contacte telefonice, în special cu generalul Stănculescu, ne asiguraseră de loialitatea armatei faţă de revoluţie.[IR: Aşadar enumeră tot felul de ipoteze, minus aceea că, după o înfruntare de cîteva zile, s-a căzut la pace între diversele garnituri ale partidului şi securităţii, cu promisiunea de a nu fi nimeni atins - jurămînt ţinut pînă azi. Oricum, din chiar discursul domnului Iliescu, chiar admiţînd că oamenii s-au împuşcat între ei din eroare şi că nu a fost nici înscenare… nu rămîne nici urmă de revoluţie, după 22. Şi cum, la insurectia de pînă atunci, dumnealui admite că nu a participat în nici un fel- se ridică impetuos întrebarea: din ce revoluţie au emanat ei??? Probabil că, de frica acestei observaţii simple, el "nu exclude" existenţa teroriştilor şi a rezistenţei, care , vorba lui Cargiale, au fost- chiar dacă au lipsit cu desăvîrşire. Frontul a înfrînt rezistenţa… chiar dacă n-a existat. Gruparea Iliescu , strecurată hoţeşte la putere, nu a reprezentat revolta victimelor împotriva regimului comunist şi nici insurectia din decembrie împotriva lui- ci a facut o intelegere cu seuritatea, confiscand şi deturnind revoluţia, dar pretinzand apoi autoritate şi voturi- în numele unui fals eroism. De unde, lipsa totală de legitimitate a regimului FSN- reclamată -cu preţ tragic- de cei din Piaţa Universităţii.]
Ultima oară modificat de Ioan Rosca pe Mie Dec 12, 2007 10:26 pm, modificat 1 dată în total.
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

5. Preluarea puterii

Mesajde Ioan Rosca » Mie Dec 12, 2007 10:14 pm

Revoluţie şi reformă. Ion Iliescu - comentata de Ioan Rosca

5. [IR: Preluarea puterii]
"Am înjghebat un fel de stat major al revoluţiei şi am stabilit cartierul nostru general la Ministerul Apărării. După aceea, am stabilit legătura cu cei care se găseau la Televiziune şi la sediul fostului CC şi am convenit să ne întâlnim, în aceeaşi seară la Televiziune, pentru a perfecta documentul care avea să fie programul politic al revoluţiei.[] Comunicatul către ţara a CFSN [] zece obiective: 1. Abandonarea rolului conducător al unui partid [] 2. Organizarea de alegeri libere 3. Separarea puterilor [] 4. Restructurarea economiei [] 10. Respectul deplin al drepturilor şi libertăţilor omului [] A fost întocmită o listă de persoane susceptibile de a constitui nucleul [] prima formă a viitorului Consiliu al Frontului Salvării Naţionale (astfel numit după ideea unui universitar care, cu câteva luni înainte, adresase o scrisoare Europei libere)[] Această listă era cu totul şi cu totul improvizată. Ea includea, în primul rind persoanele de faţă . Petre Roman de pildă, pe care numai eu îl cunoşteam, întrucât avusesem relaţii de serviciu cu tatăl său, de pe vremea când era director al Editurii politice şi cu el însuşi, hidroenergetician ca şi mine [IR: Nici un cuvânt despre vremurile mai vechi, pre-tehnice, staliniste !!! De unde se trăgeau, de altfel, atîţia Tovarăşi grei, prezenţi pe listă]. Cunoscut mulţumită postului de radio Europa Liberă, [] Dumitru Mazilu fusese dat afara din funcţiile pe care le îndeplinea, din cauza poziţiilor pe care le luase pentru apărarea drepturilor omului [IR: Deci nu a aflat nimic nou despre el, după 12 ianuarie, cum a dat impresia, cînd a vrut să scape de el], Gelu Voican Voiculescu, geolog, necunoscut public, produsul ultimelor ore, era inclus, alături de alţii, de Ion Caramitru şi Sergiu Nicolaescu. [] Am mai adăugat pe această listă numele unor disidenţi cunoscuţi: Mircea Dinescu, Doina Cornea, Lazlo Tokes, Ana Blandiana. [IR: Fară să-i consulte. Doar pentru credibilitate.] Apoi, cele a câtorva foşti demnitari comunişti care avuseseră curajul de a semna o scrisoare deschisă, denunţând dictatura lui Nicolae Ceauşescu: Silviu Brucan, Alexandru Birlădeanu, Corneliu Mănescu; pe baza aceluiaşi criteriu Karoly Kiraly fost membru al CPEx al PCR, apoi reprezentanţii armatei, generalii Stănculescu, Guşa şi Voinea. [IR: toţi trei, căliţi în focul bătăliei împotriva huliganilor anti-ceauşişti] Am ajuns astfel la o lista de 35 de nume, primii membri ai CFSN [] în zilele urmatoare lista a fost completată [] Noua putere începea să existe [IR: Prima manifestaţie contra acestei confiscări groslane a fost dezamorsată pe 26 decembrie][]"
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

6. Incidente de parcurs

Mesajde Ioan Rosca » Mie Dec 12, 2007 10:17 pm

Revoluţie şi reformă. Ion Iliescu - comentata de Ioan Rosca

6. [IR: Incidente de parcurs]

" Ştiri îngrijorătoare [] Generalul Guşă, şef al marelui stat major şi - după dispariţia ministrului apărării, generalul Vasile Milea- principalul responsabil al forţelor armate, părea el însuşi depăşit de evenimente. Aşa de pildă , după părerea sa, ar fi trebuit să cerem populaţiei să evacueze străzile pentru ca armata să se poată deplasa nestânjenit. Ar fi fost o eroare monumentală: pe de o parte, lumea ar fi putut crede că armata preia puterea [] pe de alta, mulţimea care umplea străzile era, în acelaşi timp, legitimitatea noastră şi principalul nostru spijin în cazul unui război civil [IR: Iată deci cui datorăm apelurile care au făcut atîţia morţi, poate inutil. Şi mobilul. ] [] I-am cerut în 24 decembrie, generalului Militaru să preia conducerea MapN . [IR: Stănculescu zice că pe 23 după masă, după ce a aflat, pe 22 la miezul noptii, chiar de la el, că-l deţine undeva pe Ceauşescu ] [] El a reuşit să transmită subordonaţilor săi mai mult calm şi stăpânire de sine, fără însă a putea evita mai multe incidente grave [] crezând că au de a face cu un atac, unităţile care apărau aeroportul au deschis foc asupra camioanelor în care se afla subunitatea de la Câmpina. Un incident similar a avut loc la sediul Ministerului Apărării. [] depăşit de situaţia creată generalul Militaru [] a cerut ajutorul unei unităţi a securităţii , specializată în lupta antiteroristă [IR: Folosirea acestui termen, la ieşirea din comunism, nu poate decît acoperi un sens represiv, sinistru][] în momentul în care au ajuns în faţa clădirii [] soldaţii au deschis focul cu arme grele [] Se fabulează, cel mai adesea cu rea credinţă şi cu scopuri politice precise şi mai ales de oameni care n-au îndrăznit să-şi asume riscuri sau, chiar dacă ar fi vrut, nu au avut sau nu puteau să aiba vreo credibilitate în faţa populaţiei.[IR: Cine nu a umplut ecranul (rezervat Cîntării României) şi revistele subcomuniste- nu avea popularitatea necesară - unui lider de revoluţie anticomunistă] [] Este datoria instituţiilor abilitate prin lege să desăvârşească investigaţiile. [IR: pînă cînd se poate invoca prescripţia] [] o presupusă solicitare de ajutor militar "frăţesc" pe care chipurile aş fi adresat-o Moscovei. [] în după -amiaza zilei de 22 dec 1989 aş fi trecut pe la ambasada sovietică din Bucureşti de unde aş fi stabilit contacte cu autorităţile sovietice [] este atât de uşor de dovedit falsitatea acestor afirmaţii. [IR: Poate. Dar asta nu are nici o importanţă. Păcat că opoziţia s-a lansat obsesiv pe zvonuri şi piste de diversiune] [] Am aflat, în dimineaţa zilei de 23 decembrie [IR: Adică la ora 0… în noaptea de 22] că Nicolae Ceauşescu fusese arestat şi că se afla deţinut într-o mică unitate militară de lângă Târgovişte. [IR: Adevărul e mult mai complicat, aşa cum s-a putut înţelege din mărturia unor militari care l-au păzit. Chiar Stănculescu recunoaşte în cartea sa (probabil pentru a nu avea surpriza unor mărturii şocante) că a constatat stupefacţia lui Kemenici, comandantul unităţii de la Tîrgovişte (şi -se pare- un fost agent responsabil cu securitatea lui Ceauşescu, în 1968 !!)- care i-a "găzduit" pe Ceauşesti- cînd a vazut că vor fi judecati şi apoi, că au fost executaţi. El crezînd, pînă atunci, că vor fi salvaţi, că l-a apărat pe comandantul suprem! Dar cine l-a facut pe Kemenici să creada asta, cînd i l-a dat în grija? Ce negocieri au avut de fapt loc atunci? Iată ce ar trebui să lamureasca ancheta dedicată evenimentelor din decembrie, ca să stim de ce s-a murit dupa 22.] [] trebuia [] luată orice speranţă unităţilor sau indivizilor fanatici [IR: Aşadar, sentinţa era data dinainte. A fost executată rapid: ori pentru că înţelegerea făcuta nu a cuprins chiar toate compartimentele Securităţii - care trebuiau oprite din acţiune, ori pentru că tîrgul avea la baza această execuţie.] unitatea militară [] nu avea mijloacele de a rezista unui eventual atac al partizanilor acestora. [IR: A şi fost atacată suspect. Ca de altfel cei care au revenit de la proces. S-a dorit probabil ştergerea urmelor][] Membrii proaspătului Birou al CFSN care au putut să se reunească [] trebuiau să ia o hotărâre. [] Decizia privind organizarea procesului ne-am asumat-o deci cu toţii. [IR: Mai exact, cine? Aşa cum au ştiut să facă din execuţia lui un capital simbolic, să-şi asume acum şi răspunderile.] [] A fost însărcinat generalul Stănculescu să organizeze, în cel mai mare secret , procesul la faţa locului [] a luat legătura cu Procuratura şi cu Tribunalul Suprem [] Consiliul i-a delegat, de asemenea, pe Virgil Măgureanu şi Gelu Voian Voiculescu pentru a asista la proces. [] a fost un act de justiţie populară [IR: Sub nici o formă. Ar fi fost poate, dacă Stănculescu nu i-ar fi salvat din CC][] consider inacceptabil faptul de a lua viaţa cuiva. Şocul resimţit [] fost poate motivul pentru care una dintre primele măsuri luate de noua putere, după proces, a fost desfiinţarea pedepsei cu moartea [IR: Un motiv mai plauzibil: după ce au scăpat de Ceauşescu, care "compromisese" sistemul prin excese şi era perfect ca paratrăsnet, restul benzii parazite trebuia să se asigure că nu poate cade victimă aceleiaşi "justiţii populare"]. Caseta cu imaginile procesului şi execuţiei a fost adusă la MapN de generalul Stănculescu. S-a făcut o copie, eliminând câteva scene [] trimisă la Televiziune, fapt care a declanşat acolo reacţii inimaginabile: un jurnalist, Victor Ionescu, l-a ameninţat cu moartea pe Sergiu Nicolaescu, care-i adusese caseta, dacă nu-i va fi de îndată transmis originalul. [IR: De fapt tensiunea şi suspiciunea conjuratilor - resimţită pînă la telespectatori- era sporită nu numai de faptul că lipsea de pe caseta scena execuţiei- dar că dispăruseră şi cadavrele celor doi, uitate pe un stadion- unde fuseseră date jos din elicopterul revenit de la Tîrgovişte. Stănculescu vorbeşte de o bîlbîială- dar simţim că încă nu se terminnasera tîrgurile şi nu se stabilizaseră pactele]
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

7.Securiştii sprijină revoluţia

Mesajde Ioan Rosca » Mie Dec 12, 2007 10:20 pm

Revoluţie şi reformă. Ion Iliescu - comentata de Ioan Rosca

7.[IR: Securiştii sprijină revoluţia]

"Pusă sub controlul armatei din primele ore ale revoluţiei, securitatea şi-a pierdut drepturile şi instrumentele care făceau din ea o instituţie aparte, atât de redutabilă. [IR: Crede şi nu cerceta…Numai că unele miracole sînt mai mult decît incredibile.] [] Acestui instrument specific de apărare a instituţiilor de stat aveam să-i simţim lipsa şi apoi, când am avut de înfruntat forţe politice violente, care puneau în pericol democraţia noastră fragilă. [IR: O frază stupefiantă şi înfiorătoare -pentru noi, dar perfect logică pentru fostul conducător de facto al Securităţii din judeţul Iaşi. O frază ipocrită şi dezinformantă- securitatea acţionînd continuu împreună cu FSN, de la 22 decembrie , pînă azi. Desigur ….pentru a apăra democraţia fragilă. (Pe 22 decembrie. pe la ora 19, şeful securităţii din Neamt jura credinţă revoluţiei în faţa nou constituitului FSN, oferindu-se să apere populaţia oraşului de ţiganii care trecuseră la prădat. E momentul în care, corelînd atitudinea celor prezenţi în sala cu ce văzusem la televizor, mi-am dat demisia din acel FSN- şi am plecat acasă. Este clipa de trezire care m-a condus.. pînă aici. ] O dată securitatea suprimată ca instituţie, au fost luate toate măsurile necesare pentru a înlătura din cadrul ei elementele indezirabile care făcusera parte din vechiul aparat de represiune. [IR: Se poate dovedi că aceasta "garantare" a fost ceea ce părea: o minciuna sfruntată. Şi impardonabilă- avînd în vedere scopul şi modul în care a fost folosită] Autorităţile militare, în subordinea cărora au fost trecute unităţile fostei securităţi, au fost însărcinate cu această epurare. [] Cei răspunzători de crime, comise mai ales în timpul revoluţiei şi responsabilii politici [IR: Restul, nu erau chiar indezirabili] au fost puşi la dispoziţia justiţiei [IR: După 18 ani, putem uşor observa efectul… [] Un mare număr de funcţionari ai securităţii [] au preferat să părăsească de bună voie cadrele armatei, demisionând sau cerându-şi pensionarea. [IR: Sau devenind parlamentari şi patroni…] O parte din cei rămaşi, cărora nu li se poate reproşa nici de a fi avut funcţii politice, nici de a fi participat activ la politica de represiune, au fost răspândiţi la diferite servicii ale armatei [IR: Te ia cu fiori!]; o altă parte, constituită din specialişti în culegerea informaţiilor, a fost pusă la dispoziţia Serviciului Român de informatii (SRI) organism nou creat în cursul lunii martie 1990 şi care nu are funcţii şi componente de tip represiv, fiind supus normelor care definesc acest tip de activitate în toate ţările democratice. [IR: Doar că… nu alcătuiesc, ca la noi, principalul grup criminal ce devastează ţara, alcătuit din agenţii nepedepsiţi ai unui regim criminal "răsturnat". Aliaţii nu s-au gîndit să revopsească serviciul SS- pentru a clădi noile "servicii secrete" din Germania. Şi nu le-au protejat, în numele "interesului naţional german" ] Elementele provenind din vechea securitate reprezentau şi reprezintă un procent mic din cadrele acestei noi instituţii .[IR: Fals grav, continuat îndelung. În 2004, la intrarea în NATO , securiştii erau încă foarte mulţi- a se vedea cărţile lui Marius Oprea sau Mihai Pelin.] []S-au purtat multe discuţii contradictorii în legatură cu publicarea sau nu a listelor de informatori ai securităţii. Unii dintre cei mai zeloşi "critici" ai securităţii şi care participau activ la întreţinerea suspiciunii asupra noului serviciu de informaţii au fost dovediţi ca fiind, ei înşişi, foşti informatori. [IR: Argument parşiv, pentru a justifica o murdărie: informatorii trebuie acoperiţi, pentru a putea fi folosiţi mai departe, la nevoie, prin şantaj] S-a discutat, de asemenea, despre accesul la dosarele întocmite de fosta securitate. După deliberări, parlamentul a decis că e mai înţelept ca aceste dosare să fie menţinute secrete, în arhive, pentru următorii 40 de ani. O comisie specială a paralamentului are însă latitudinea de a cerceta şi propune deschiderea unor dosare care ar prezenta un interes actual" [IR: Iată sinteza viziunii "revoluţionare" despre securitate, informatori, arhive a celui care a blocat orice încercare de deconspirare şi epurare reală. Pentru prima dată în istorie, forţele pretinzând a emana dintr-o revoluţie încuiau accesul publicului la dovezile privind crimele regimului "răsturnat". Sute de mii de victime nu şi-au putut face dreptate dupa 1990, şi au murit umilite, nefiind "de interes actual". În timp ce, grupul celor ce au acaparat puterea îşi rezerva monopolul acesului la informaţii, pe baza cărora se putea şantaja, pilota selecţia "securştilor buni" etc. Dl Iliescu a fost, în primăvara anului 1990, unicul supraveghetor şi garant al SRI- fapt de loc obişnuit ca norma democratică- ceea ce i-a permis să regizeze campania electorală şi zdrobirea contestaţiei. Asumîndu-şi răspunderi mari, el va trebui să ne demonstreze acum că epurarea securităţii s-a făcut aşa cum a pretins. Dacă nu poate, să plătească.]
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm


Înapoi la Revolutia din decembrie

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 15 vizitatori

cron
<<< Piata Universitatii 2009