Sectorul CIVES
 
 

Ordonanţa Molcut din 29.09.2010

Reflecta actiuni care concretizeaza Procesul si rezultatele lor.

Ordonanţa Molcut din 29.09.2010

Mesajde Ioan Rosca » Joi Mar 24, 2011 2:34 am

MINISTERUL PUBLIC
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Secţia de urmărire penală şi criminalistică

Dosarul nr. 1304/P/2008

Data 19.10.2010







COMUNICARE

În temeiul art. 228 alin. 6 C.p.p. vă comunicăm alăturat soluţia dispusă în dosarul nr. 1304/P/2008 având ca obiect plângerea formulată de dvs.

În cazul în care sunteţi nemulţumit de soluţie puteţi formula plângere împotriva acesteia conform art. 278 alin. 3 C.p.p. în termen de 20 de zile de la comunicare.

PROCUROR ŞEF SECŢIE

ss. indescifrabil





ROMÂNIA

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Secţia de urmărire penală şi Criminalistică

Nr. 1304/P/2008

ORDONANŢĂ

29.09.2010

Iuliu Molcuţ, procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică,

Examinând dosarul penal cu numărul de mai sus,

CONSTAT:

Cauza intitulată generic „procesul comunismului" s-a format la Secţia Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin reunirea mai multor plângeri şi a unor sesizări din oficiu ale magistraţilor militari, fiind cartată iniţial la nr. 35/P/2006.

Au fost înregistrate plângeri prin care era sesizată săvârşirea unor infracţiuni, cât şi altele care nu aveau ca obiect fapte prevăzute de legea penală.

Sesizările din oficiu ale magistraţilor militari şi plângerile prin care se reclama săvârşirea unor infracţiuni se referă la următoarele fapte:

II- supunerea deţinuţilor, în perioada 1950-1955, în închisoarea din Sighet, unui regim de exterminare - a se vedea rezoluţia procurorului militar şef al Secţiei Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din 20.07.2006, fila 41-43, vol. 1 şi fila 229 vol. 25;

I 2 a - „Trădarea intereselor României de către guvernul dominat de comunişti, impus de Stalin în martie 1945. Anexarea nedreaptă şi prin forţă a României la imperiul sovietic, începând din 1945;

b - Instaurarea nelegitimă şi prin forţă a puterii comuniste prin fraudarea uriaşă a alegerilor din 1946;

c - Trădarea de către puterea comunistă din România a intereselor fundamentale ale României prin acceptarea condiţiilor nedrepte ale Tratatului de pace de la Paris din 1947;

d - Distrugerea forţată a regimului democratic multipartidic prin lichidarea opoziţiei politice democratice şi înlocuirea democraţiei cu dictatura partidului unic (1947);

e - Suprimarea forţată a monarhiei (1947);

f - Sovietizarea totală, prin forţă, a României (1948);

g - Exterminarea programată a cetăţenilor prin acţiunile Securităţii, precum şi alte forme de reprimare (1948-1989);

h - Exterminarea programată a deţinuţilor politici (1945-1989);

i - Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenţa anticomunistă în munţi (1945-1962);

j - Represiunea împotriva Bisericii. Arestarea sau exterminarea celor care se opuneau comunismului (1948-1989);

2

k - Arestarea, uciderea, detenţia politică sau deportarea ţăranilor care opuneau rezistenţă faţă de colectivizare (1949-1962);

1 - Deportările cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea şi "vânzarea"
evreilor şi germanilor;

m - Represiunea împotriva culturii. Cenzura extremă. Arestarea intelectualilor protestatari (1945-1989);

n - Reprimarea mişcărilor studenţeşti din 1956. Arestarea studenţilor protestatari;

0 - Reprimarea mişcărilor muncitoreşti din Valea Jiului (1977) şi Braşov (1987).
Arestarea şi deportarea muncitorilor protestatari;

p - Reprimarea oponenţilor şi disidenţilor în anii "70 şi "80. Arestarea şi asasinarea celor mai periculoşi oponenţi;

r - Distrugerea patrimoniului istoric şi cultural prin demolările din anii "80. Constrângerea unei părţi a populaţiei României de a-şi părăsi locuinţele;

s - Consecinţele criminale ale „politicii demografice" (1966-1989);

t - Obligarea intenţionată şi nejustificată a imensei majorităţi a populaţiei României, în special în anii "80, de a trăi în condiţii de mizerie extremă;

u - Conceptualizarea mizeriei materiale şi morale, precum şi a fricii, ca instrumente de menţinere a puterii comuniste;

v - Masacrarea cetăţenilor în timpul Revoluţiei anticomuniste din Decembrie 1989;

x - Complicitatea, favorizarea şi tăinuirea faptelor de mai sus de către conducătorii guvernului, parlamentului, poliţiei, serviciilor de informaţii, justiţiei şi presei, după 22 decembrie 1989".

Toate aceste fapte au fost sesizate prin plângere de către Ioan Roşca şi alţii, la 31.07.2006 şi ulterior - file 2-8, vol. 2;

I 3 - condamnarea lui Jijie Gheorghe pentru săvârşirea unor fapte împotriva regimului comunist, arestarea nelegală şi supunerea lui pe parcursul detenţiei, în perioada decembrie 1948-decembrie 1958, la tratamente neomenoase - a se vedea plângerea acestuia din 29.06.2006, filele 9-11, vol. 2;

I 4 - condamnarea lui Caraza Grigore pentru săvârşirea unor fapte împotriva regimului comunist şi supunerea lui la tortură pe parcursul detenţiei, în perioada august 1949 - august 1964 - a se vedea plângerea acestuia din 3.07.2006, filele 12-13, vol. 2;

I 5 a - „Dezmembrarea, prin rapt şi şantaj, a României, stat independent şi suveran, prin răpirea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, pregătită şi acceptată de comuniştii din România, sub controlul şi cu ajutorul unui guvern comunist străin şi al armatei sovietice, hotărâtă prin tratatul Ribbentrop-Molotov (1939) şi consacrată prin Tratatul de Pace de la Paris (1947). Acceptarea altor condiţii înrobitoare prevăzute în acest tratat;

b - Trădarea intereselor României de către guvernul impus de Stalin în martie 1945 şi de toate guvernele conduse de comunişti, care au urmat. Jefuirea şi distrugerea avuţiei naţionale (de stat şi particulare) în interesul ocupantului (URSS) şi al colaboraţioniştilor comunişti;

c - Destructurarea regimului politic democratic din România prin: fraudarea alegerilor din 1946; lichidarea opoziţiei politice democratice; suprimarea forţată a monarhiei; impunerea regimului totalitar al partidului unic;

d - Lichidarea criminală a clasei politice, burgheziei româneşti şi elitelor diverselor categorii cetăţeneşti: intelectuali, liber profesionişti, meseriaşi, ţărani, etc;







3

e - Reprimarea şi întemniţarea oponenţilor. Regimul de exterminare aplicat deţinuţilor politici;

f - Exterminarea grupurilor de partizani care luptau pentru apărarea ţării în munţi;

g - Persecutarea, desfiinţarea şi spolierea unor Biserici, arestarea unor preoţi şi reprimarea credincioşilor;

h - Colectivizarea forţată. Manipularea, intimidarea, hărţuirea, schingiuirea, reprimarea, întemniţarea şi deportarea ţăranilor care au opus rezistenţă;

i - Deportările represive etnico-politice;

j - Distrugerea valorilor culturale şi sugrumarea libertăţii de opinie prin cenzură extremă, reprimarea celor care s-au opus. Distrugerea patrimoniului istoric şi cultural;

k - Reprimarea mişcărilor de rezistenţă: studenţeşti din 1956, muncitoreşti din Valea Jiului (1977) şi Braşov (1987), intelectuale (mişcarea Goma), sindicale (SLOMR). Hărţuirea, arestarea şi deportarea protestatarilor;

l - Politica demografică criminală;

m - Regimul nejustificat de mizerie extremă, impus populaţiei României;

n - Generalizarea strategiei de degradare în lanţ experimentată la Piteşti, victimele fiind compromise prin obligaţia de a colabora cu sistemul, pentru a supravieţui sau a trăi suportabil;

o - Reprimarea şi confiscarea criminală a Revoluţiei anticomuniste din Decembrie
1989;

p - Complicitatea, favorizarea şi tăinuirea faptelor de mai sus de către conducătorii guvernului, parlamentului, poliţiei, serviciilor de informaţii, justiţiei şi presei, după 22 decembrie 1989".

Aceste fapte au fost sesizate de Ioniţoiu Cicerone şi alţii, la 4.08.2006 (filele 14-16, vol. 2) şi ulterior (de exemplu filele 45-59, 71-93,103-104, vol. 9, fila 215 şi următoarele vol. 3).

1 6 - crimele comise la 23 august 1981, de lucrători ai securităţii, în cursul operaţiunii denumite „acţiunea autobuzul" - sesizarea asociaţiei „Supremă recunoştinţă", din 27.05.2008, de la filele 167-169, vol. 8;

I 7 - supunerea la tortură a lui Mercaş Neculai, de către lucrători ai securităţii, în perioada 1975-1983, fapte sesizate de acesta la 8.05.2007, fila 198, vol. 8;

I 8 - tentativa de răpire şi asasinare a lui Ion Bugan de către lucrătorii Securităţii, în anul 1988, fapte sesizate de acesta, la 19 martie 2007, fila 200-211, vol. 8;

I 9 - uciderea lui Vişinoiu Alexe, în arestul Miliţiei Capitalei, la 1.10.1957, faptă sesizată de fiul acestuia, Vişinoiu Niculae, la 3.05.2007, fila 212, vol. 8;

I 10 - dispariţia în închisorile comuniste, în perioada 1949-1969, a unor preoţi romano- catolici, fapte sesizate de Episcopia romano-catolică la 16.05.2007, fila 216 şi următoarele, vol. 8;

I 11 - uciderea mai multor persoane de către militari români, în perioada 1952-1954, în pădurea „Dealul Balaurului", din comuna Dobreni, judeţul Neamţ, fapte cercetate din oficiu (vol. 18, 48 şi 49);

I 12 - condamnarea mai multor persoane pentru săvârşirea unor fapte împotriva regimului comunist şi supunerea lor, pe parcursul detenţiei, unui regim de violenţă, fapte cercetate din oficiu (vol. 19, 20, 21 şi 22) şi la sesizarea Federaţiei române a foştilor deţinuţi politici luptători anticomunişti (privind pe Massion Brânduşa Florica, vol. 20, fila 2 şi 124, Teodorescu Lydia, vol. 11, fila 1, vol. 9, fila 213, vol. 21, fila 85, Predescu Gheorghe Anastasie Ecaterin, vol. 9, fila 223, Ene Victor, vol. 9, fila 225);



4

I 13 - interzicerea activităţii Bisericii Romane Unite cu Roma/Greco-Catolice, în perioada 1948-1989, fapte sesizate de un grup de enoriaşi, la 15.09.2006 (fila 170, vol. 23);

I 14 - exterminarea deţinuţilor politici încarceraţi în Penitenciarul Sighetu-Marmaţiei, în perioada 1950-1955, cercetări care au fost efectuate din oficiu (vol. 25);

I 15 - torturarea şi supunerea la rele tratamente a persoanelor anchetate în aresturile Ministerului de Interne de către ofiţerul de securitate Enoiu Gheorghe şi de către subordonaţii acestuia, fapte sesizate la 9.08.2007 de Institutul de investigare a crimelor comunismului în România (filele 13-22, vol. 26);

I 16 - recrutarea minorilor de către ofiţerii de securitate din judeţul Sibiu, în perioada 31.03.1989 - 10.12.1989, fapte sesizate de Institutul de investigare a crimelor comunismului în România, la 4.12.2006 (filele 1-12, vol. 27);

I 17 - abuzurile şi crimele săvârşite în perioada martie 1945 - decembrie 1989 în sistemul penitenciar din România - fapte sesizate de Institutul de investigare a crimelor comunismului în România, la 22.05.2007 (fila 1 şi urm., vol. 28);

I 18 - supunerea la rele tratamente şi torturarea deţinuţilor, în perioada 1948-1964, de către conducerea Penitenciarului Aiud, fapte sesizate de Federaţia română a foştilor deţinuţi politici luptători anticomunişti, la 18.10.2007 (filele 10-11, vol. 28);

I 19 - împuşcarea a 4 persoane la 9/10.03.1952, în comuna Spermezeu, sat Hălmăşău, judeţul Bistriţa-Năsăud, de către militari români, fapte cercetate din oficiu (vol. 29);

I 20 - împuşcarea lui Vitan Petru, la 21.11.1952, a lui Gaşpar Iosif în anul 1949 şi a lui Orşa Iosif în anul 1950, de către militari români, fapte cercetate din oficiu (filele 53 şi următoarele, vol. 30);

I 21 - plângerea lui Pica Nicolae, din 16.09.2009, cu privire la săvârşirea împotriva sa şi a părinţilor săi, de către reprezentanţii statului român, a infracţiunilor prev. de art. 357 şi 358 cod penal. În conţinutul plângerii se arată că în anul 1948 tatăl său a fost arestat abuziv, că în acea perioadă mama lui s-a îmbolnăvit de tuberculoză, virus pe care 1-a contactat şi el - vol. 50, filele 46 - 48;

I 22 - plângerea lui Stoica Florea, din 16.11.2009, cu privire la decesul unchiului său, survenit în anul 1946, despre care susţine că a fost ucis, înscenându-se un accident de circulaţie de către conducătorii partidului comunist - vol. 50, fila 42;

I 23 - plângerea Federaţiei române a foştilor deţinuţi politici luptători anticomunişti, din 20.02.2007, privind detenţia lui Ionescu Vasile în închisoarea din Aiud, în perioada martie 1945 - aprilie 1947 - vol. 11, fila 1 şi vol. 9, fila 217 şi următoarele;

I 24 - plângerea Federaţiei române a foştilor deţinuţi politici luptători anticomunişti, din 20.02.2007, privind îngrădirea dreptului de a se angaja ca inginer în perioada 1947-1950 a lui Ionescu Vasile - vol. 11, fila 1 şi vol. 9, fila 217 şi următoarele;

I 25 - plângerea Federaţiei române a foştilor deţinuţi politici luptători anticomunişti, din 20.02.2007, cu privire la decesul în închisoarea Aiud a lui Predescu Gheorghe în anul 1960 - vol. 11, fila 1 şi vol. 9, fila 224;

I 26 - plângerea Federaţiei române a foştilor deţinuţi politici luptători anticomunişti, din 20.02.2007, cu privire la săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, împotriva lui Ene Victor, care, în perioada 1942 - 1964 a fost deţinut în închisorile din Aiud şi Periprava pentru comiterea unor infracţiuni de natură politică - vol. 11, fila 1 şi vol. 9, fila 225;

I 27 - plângerea Federaţiei române a foştilor deţinuţi politici luptători anticomunişti, din 20.02.2007, cu privire la împuşcarea lui Gheorghiu Gheorghe Mărăşeşti de către lucrători ai Ministerului de Interne, în anul 1949 - vol. 11, fila 1 şi vol. 9, fila 232;



5

I 28 - plângerea Federaţiei române a foştilor deţinuţi politici luptători anticomunişti, din 18.10.2007, împotriva tuturor celor care se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii de genocid (superiori sau subordonaţi ai lui Crăciun Gheorghe, comandant al Penitenciarului Aiud în perioada 1958-1964), prin faptele comise împotriva deţinuţilor politici în acest penitenciar - vol. 28, filele 10-11;

I 29 - plângerea Uniunii veteranilor de război şi a urmaşilor veteranilor de război, din 16.07.1996, cu privire la împuşcarea de către lucrători ai Ministerului de Interne a lui Bulea Mihai, la 27 februarie 1954 - vol. 38, fila 12;

I 30 - împuşcarea de către militari români în anul 1949 a unui număr de 15 persoane, în pădurea „Dealu mărului", din comuna Poenari, judeţul Neamţ, faptă sesizată de Asociaţia foştilor deţinuţi politici - vol. 48 şi 49;

I 31 - plângerea lui Andrei Ursu, din 21.09.2007 cu privire la săvârşirea de infracţiuni contra păcii şi omenirii, comise prin torturarea şi uciderea tatălui său, Gheorghe Ursu, în timp ce acesta era arestat pentru săvârşirea unor infracţiuni politice - vol. 23, fila 120. Aceeaşi sesizare a fost făcută şi de către Uniunea veteranilor de război şi a urmaşilor veteranilor de război - vol. 38, fila 12;

I 32 - sesizarea Uniunii veteranilor de război şi a urmaşilor veteranilor de război cu privire la încasarea ilegală a unor comisioane de la veteranii de război, de către Poşta română, după anul 1989 - vol. 7, filele 49, 53, 63;

I 33 - sesizarea unui grup de enoriaşi ai Bisericii Romane Unite cu Roma/Greco-Catolice, din 15.09.2006, cu privire la uciderea în penitenciare a mai multor preoţi şi credincioşi ai cultului - vol. 23, fila 171;

I 34 - sesizarea lui Popa Aurel, din 15.04.2010, cu privire la distrugerea unor bunuri proprietate personală de către reprezentanţi ai puterii administrative, în anul 1988, vol. 50, fila 44;

I 35 - uciderea lui Tira Gheza şi a altor trei persoane, în comuna Odoreu, judeţul Satu-Mare, în noaptea de 16/17 august 1949, de către militari români, faptă sesizată la 11 octombrie 2007, de către rudele celui ucis şi de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România - vol. 30, fila 84 şi urm.

***

Plângerile care nu privesc fapte prevăzute de legea penală se referă la următoarele:

II 1 - solicitarea lui Păvălan Constantin de acordare a titlului de deţinut politic şi plata unor daune morale - fila 99-103, vol. 1;

II 2 - cererea lui Buhat Dumitru de rectificare a vechimii în muncă, de recalculare a pensiei militare şi aplicare a dispoziţiilor Decretului-Lege nr. 118/1990, fila 1 şi următoarele, vol. 6;

II 3 - solicitarea lui Miroslav Gheorghe de a-i fi recunoscută calitatea de luptător anticomunist - fila 129-131, vol. 8;

II 4 - solicitarea lui Anghel Corneliu Gheorghe de „disociere dintre tatăl meu şi cele trei persoane fictive" - fila 132, vol. 8. Petentul solicită eliberarea unui înscris din care să rezulte că tatăl său nu este persoana care a suferit condamnări în anii 1942 şi 1949;

II 5 - solicitarea lui Bugan Ion pentru a i se asigura condiţii în vederea organizării unui congres al veteranilor războiului rece - fila 201-204, vol. 8;

II 6 - solicitarea Uniunii veteranilor de război de acordare a unui autoturism şi a unor spaţii pentru desfăşurarea activităţii - fila 3, vol. 9;

II 7 - memoriul Uniunii veteranilor de război prin care prezintă situaţia grea a veteranilor de război - fila 22, vol. 9;



6

II 8 - memoriul lui Tolea Stelea cu privire la îmbolnăvirea sa în perioada 1957-1967, când a lucrat ca subofiţer de transmisiuni - vol. 9, fila 30;

II 9 - contestaţia Asociaţiei naţionale a veteranilor de război pentru anularea hotărârii adunării generale a Asociaţiei naţionale a veteranilor de război privind constituirea Comitetului Director - fila 94, vol. 9;

II 10 - solicitarea lui Velicu Pepa de acordare a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă - fila 198, vol. 9;

II 11 - sesizarea lui Hurduc Valentin cu privire la acţiunile grupului „Luneta" prin care solicită aplicarea dispoziţiilor O.U.G. 214/1999 - vol. 16-17;

II 12 - sesizarea lui Ionică Alexandru prin care solicită comemorarea eroilor din comuna Ghimpaţi, judeţul Giurgiu - fila 147, vol. 23;

II 13 - memoriul lui Poenaru Şerban prin care solicită eliberarea unui înscris din care să rezulte perioada în care a fost arestat în anul 1948 - vol. 1, fila 93;

II 14 - memoriul lui Răducu Ilie prin care solicită acordarea titlului de luptător în rezistenţa anticomunistă - vol. 1, fila 122;

II 15 - memoriul Andreei Elena Enculesi, intitulat „România - încotro", care cuprinde descrierea unor acţiuni economice, politice şi sociale ale conducătorilor statului român, de la 24 ianuarie 1859 până în prezent - vol. 50, filele 51 - 191;

II 16 - memoriul Federaţiei române a foştilor deţinuţi politici luptători anticomunişti prin care solicită restituirea către Petculescu Ştefan şi Tudose Floarea a unor bunuri confiscate înainte de 1989 sau contravaloarea lor - vol. 9, fila 213 şi vol. 11, fila 1;



***

Prin ordonanţa din 31.07.2008, Secţia Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, invocând participarea la faptele sesizate, pe lângă militari şi a unor civili, situaţie în care, potrivit art. 35 cod procedură penală, competenţa revine instanţelor civile.

Prin ordonanţa din 24.11.2008, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică şi-a declinat competenţa, la rândul său, în favoarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, întrucât printre faptele sesizate se regăseau şi infracţiuni de competenţa acesteia - infracţiunile contra siguranţei statului.

Prin ordonanţa din 20.01.2009, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a dispus, în temeiul art. 228 alin. 1 lit. g şi d, neînceperea urmăririi penale faţă de „persoanele din conducerea aparatului de partid şi de stat, al securităţii şi miliţiei din perioada 1945-1989", pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 155, art. 161-165 cod penal, reţinându-se că răspunderea penală a fost înlăturată prin intervenţia prescripţiei, precum şi că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de mai sus.

Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sub aspectul mai multor infracţiuni.

***

Pe baza actelor premergătoare care au fost efectuate în cauză, se vor adopta următoarele soluţii:

Al. Infracţiunile contra păcii şi omenirii de la punctele 12 şi I 5, pentru motive pe care le vom arăta ulterior, vor fi examinate în două intervale de timp: martie 1945 - 30 iulie 1969 şi 30 iulie 1969 - 22 decembrie 1989.



7

Cu privire la infracţiunile contra păcii şi omenirii de la punctul I 2 şi I 5, a căror săvârşire este reclamată până la 30 iulie 1969, se va dispune neînceperea urmăririi penale întrucât a intervenit prescripţia.

De asemenea, pentru infracţiunile contra păcii şi omenirii înfăţişate la punctele I 2 şi I 5, a căror săvârşire este reclamată ulterior datei de 30 iulie 1969, se va dispune tot neînceperea urmăririi penale întrucât nu rezultă elementele constitutive ale infracţiunilor sesizate.

Pentru toate celelalte infracţiuni de la punctele 12 şi 15 a căror săvârşire este reclamată până la 22 decembrie 1989 se va dispune neînceperea urmăririi penale întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Pentru infracţiunile de la punctele I 2 şi I 5 a căror săvârşire este plasată după anul 1989 se va dispune neînceperea urmăririi penale întrucât nu rezultă elementele constitutive ale acestora.

A2. Pentru faptele de la punctele I 1, I 3, I 4, I 9, I 10, I 11, I 14, I 18, I 19, I 20, I 21, I 22, I 23, I 24, I 25, I 26, I 27, I 28, I 29, I 30 şi I 35 se va dispune neînceperea urmăririi penale, întrucât a intervenit prescripţia.

Bl. Pentru faptele de la punctele I 6, I 7, I 13 şi I 34 se va dispune neînceperea urmăririi penale întrucât acestea sunt prescrise.

B2. Pentru acelaşi motiv, se va dispune neînceperea urmăririi penale şi pentru fapta de la punctul I 12.

C. Faţă de toate faptele înfăţişate la punctul II se va dispune neînceperea urmăririi penale, întrucât acestea nu sunt prevăzute de legea penală.

D. Pentru infracţiunile de trafic de influenţă de la punctele I 2 şi I 5 se va dispune disjungerea şi declinarea competenţei în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar pentru fapta de la punctul I 32 se va dispune disjungerea şi declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1.

E. Se va dispune disjungerea şi declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale pentru faptele de la punctele I 8 şi I 16, în favoarea Secţiei Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

F. În final, se va dispune disjungerea şi continuarea urmăririi penale de către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru faptele de la punctele I 15, I 17, I 31 şi I 33.

***

A1a. În cazul infracţiunilor contra păcii şi omenirii de la punctele I 2 şi I 5, a căror săvârşire este reclamată până la 30 iulie 1969, a intervenit prescripţia întrucât în legislaţia română infracţiunile contra păcii şi omenirii au fost introduse după cel de-al doilea război mondial, astfel: „propaganda pentru război" prin legea nr. 9/1950, „genocidul" prin decretul nr. 236/1950, „tratamentele neomenoase" prin ratificarea Convenţiei de la Geneva, în 14 mai 1954, "distrugerea unor obiective şi însuşirea unor bunuri" la aceeaşi dată, „distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale" prin decretul 605/1958.

În codul penal anterior, aceste infracţiuni au fost introduse prin decretul 212/1960.

Până la ratificarea de către România, la 30 iulie 1969, prin decretul 547/1969, a Convenţiei asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor împotriva omenirii -Rezoluţia ONU nr. 2391, din 26 noiembrie 1968 - toate infracţiunile, inclusiv infracţiunile contra păcii şi omenirii, erau supuse prescripţiei.

Având în vedere că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile" - art. 15 alin. 2 din Constituţia României - , rezultă că până

8

la 30 iulie 1969 toate infracţiunile care au fost săvârşite, inclusiv cele contra păcii şi omenirii, sunt supuse prescripţiei răspunderii penale.

Această dispoziţie constituţională nu permite nicio excepţie de la principiul neretroactivităţii. În literatura juridică de specialitate se subliniază că doar o lege constituţională ar putea dispune cu privire la situaţii juridice trecute. Ar putea avea caracter retroactiv numai un act normativ de o forţă juridică egală Constituţiei. Un astfel de act normativ, însă, nu există.

Aplicarea dispoziţiilor art. 121 şi următoarele cod penal cu privire la prescripţie pentru toate infracţiunile comise până la 30 iulie 1969 este determinată şi de prevederile art. 13 din codul penal, potrivit cărora în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.

In cazul nostru, legea mai favorabilă este cea potrivit căreia toate infracţiunile, inclusiv cele contra păcii şi omenirii, sunt supuse prescripţiei.

Pentru toate infracţiunile sesizate, a căror săvârşire este reclamată până la 30 iulie 1969, termenul de prescripţie începe să curgă, potrivit art. 128 din codul penal, de la data de 22 decembrie 1989, întrucât până la această dată punerea în mişcare a acţiunii penale a fost împiedicată de existenţa regimului comunist.

Cum termenul de prescripţie cel mai mare este de 15 ani şi pentru că plângerile de la punctele I 2 şi I 5 au fost formulate după împlinirea lui, rezultă că pentru toate infracţiunile sesizate la cele două puncte, inclusiv pentru cele contra păcii şi omenirii, comise până la 30 iulie 1969, a intervenit prescripţia, motiv pentru care se va dispune neînceperea urmăririi penale.

Suspendarea cursului prescripţiei nu a operat şi după 22 decembrie 1989, întrucât ulterior acestei date nu a mai existat nicio împrejurare de natură a împiedica punerea în mişcare a acţiunii penale, accesul la justiţie fiind liber.

În perioada decembrie 1989 - decembrie 2004, cursul prescripţiei nu a fost întrerupt, întrucât sesizările s-au produs, aşa cum am mai arătat, ulterior lunii decembrie a anului 2004.



***

A1b. Din plângerile înfăţişate la punctele I 2 şi I 5 nu rezultă elementele constitutive ale unor infracţiuni contra păcii şi omenirii comise ulterior datei de 30 iulie 1969.

În aceste plângeri nu sunt arătate, în concret, actele care formează elementul material al laturii obiective a fiecărei infracţiuni contra păcii şi omenirii, pe de o parte, iar pe de altă parte, faptele invocate, a căror descriere este făcută la modul general, nu se regăsesc între elementele constitutive ale infracţiunilor contra păcii şi omenirii.

Ne aflăm în situaţia prevăzută de art. 10 lit. d din cod procedură penală, întrucât din plângerile precizate nu rezultă elementele constitutive ale infracţiunilor contra păcii şi omenirii sesizate.

Pentru aceste motive, faţă de aceste infracţiuni se va dispune neînceperea urmăririi penale.

Astfel, în cazul infracţiunii de „propagandă pentru război", nu rezultă existenţa actelor prin care să se realizeze propaganda, răspândirea de ştiri tendenţioase etc.

În ceea ce priveşte infracţiunea de „genocid", nu rezultă existenţa unei colectivităţi sau a unui grup naţional, etnic, rasial sau religios, faţă de care să se fi exercitat acţiunile prev. de art. 357 cod penal, în scopul de a distruge în întregime sau în parte colectivitatea sau grupul.

Infracţiunea de „tratamente neomenoase" are ca subiect pasiv civilii sau militarii care au căzut în puterea inamicului, ceea ce în perioada vizată nu a avut loc - a se vedea în acest

9

sens „Explicaţii teoretice ale codului penal român, Partea specială, vol. 4, pag. 838, de V. Dongoroz şi colectiv, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003, Ediţia a II - a".

Cât priveşte infracţiunea de „distrugere a unor obiective şi însuşire a unor bunuri", aceasta se săvârşeşte în timp de război, iar cea de „distrugere, jefuire sau însuşirea unor valori culturale" se comite pe teritoriile aflate sub ocupaţie militară - a se vedea în acest sens op. cit., filele 847 şi 853 -, situaţii care nu se regăsesc în plângerile formulate şi nici în realitate.

***

Alc. Pentru toate celelalte infracţiuni de la punctele I 2 şi I 5 a căror săvârşire este reclamată până la 22 decembrie 1989, răspunderea penală a fost înlăturată prin prescripţie.

Termenul maxim al prescripţiei este de 15 ani, iar acesta s-a împlinit, având în vedere că plângerile au fost formulate după expirarea lui - în anul 2006 - , în condiţiile în care termenul a început să curgă la 22 decembrie 1989.

Consideraţiile anterioare cu privire la suspendarea şi întreruperea cursului prescripţiei sunt valabile şi în acest caz.

***

A1d. Faptele înfăţişate la punctele I 2 şi I 5, a căror săvârşire este plasată după anul 1989, nu se regăsesc în elementele constitutive ale infracţiunilor sesizate, deoarece nu rezultă, în concret, săvârşirea vreunei acţiuni de natură a duce la împiedicarea instrumentării penale a faptelor sesizate, aşa cum se susţine în cele două plângeri.

Pentru aceste motive, având în vedere că nu rezultă elementele constitutive ale infracţiunilor sesizate, se va dispune neînceperea urmăririi penale.

De asemenea, se va dispune neînceperea urmăririi penale şi sub aspectul complicităţii la infracţiunile contra păcii şi omenirii a căror săvârşire este reclamată până în anul 1989, întrucât complicitatea poate fi cel mult concomitentă infracţiunii la săvârşirea căreia este acordat ajutorul şi nu ulterioară.

Ca atare, nu pot fi complicii unei fapte a cărei săvârşire este reclamată până în anul 1989, cei cărora li se impută fapte comise ulterior acestei date.

***

A2. Indiferent de încadrarea juridică dată faptelor de la punctele I 1, I 3, I 4, I 9, I 10, I 11, I 14, I 18, I 19, I 20, I 21, I 22, I 23, I 24, I 25, I 26, I 27, I 28, I 29, I 30 şi I 35 - genocid, omor, etc. - întrucât comiterea acestora este plasată, potrivit actelor de sesizare, înainte de 30 iulie 1969, în toate aceste cauze a intervenit prescripţia.

Motivele pentru care răspunderea penală, în cazul acestor fapte, este înlăturată prin intervenţia prescripţiei, sunt cele expuse la punctul A1a.

B1. Neînceperea urmăririi penale pentru faptele de la punctele I 6, I 7, I 13 şi I 34, se va dispune întrucât acestea nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni contra păcii şi omenirii. Astfel, niciuna din aceste fapte nu se regăseşte în elementul material al vreunei infracţiuni de la Titlul XI al Codului penal. Pentru oricare altă infracţiune, termenul maxim al prescripţiei, de 15 ani, s-a împlinit. Ca şi în cazurile precedente, termenul de prescripţie a început să curgă la 22 decembrie 1989, iar plângerile au fost făcute ulterior împlinirii termenului de 15 ani.

B2. De asemenea, se va dispune neînceperea urmăririi penale pentru fapta de la punctul I 12 întrucât şi în acest caz a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În afară de faptele cercetate la fila 19 din volumul 19, fila 2, 72, 124 şi 236 din volumul 20, fila 80 şi 132 din volumul 21 şi fila 100 din volumul 22, privind pe Bănică Alexandru, Massion Brânduşa Florica, Drăghici Ion, Duzineanu Mircea, Soare Constantin, Corlea Gheorghe şi Pop Cornel Gheorghe, restul faptelor de la punctul I 12 privesc evenimente care

10

au avut loc până în anul 1964. Indiferent de încadrarea juridică pe care ar putea să o primească faptele comise până în anul 1964, pentru motivele arătate la punctul Ala, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Faptele privind pe Bănică Alexandru, Massion Brânduşa Florica, Drăghici Ion, Duzineanu Mircea, Soare Constantin, Corlea Gheorghe şi Pop Cornel Gheorghe nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni contra păcii şi omenirii. Pentru oricare altă infracţiune, termenul maxim al prescripţiei - 15 ani -, s-a împlinit, sesizarea având loc la un interval de timp mai mare de 15 ani de la 22 decembrie 1989.

***

C. Aşa cum s-a arătat, pentru toate sesizările de la punctul II, se va dispune neînceperea urmăririi penale, întrucât acestea privesc fapte care nu sunt prevăzute de legea penală, fiind aplicabile dispoziţiile art. 10 lit. b din codul de procedură penală.

***

Dl. În cele două plângeri de la punctele I 2 şi I 5, se face vorbire şi despre comiterea de către conducătorii postdecembrişti ai guvernului, parlamentului, poliţiei, serviciilor de informaţii şi justiţiei, a infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 cod penal.

Având în vedere că Direcţiei Naţionale Anticorupţie îi revine competenţa de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunea prev. de art. 257 cod penal, în temeiul art. 13 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 43/2002, rap. la art. 5 alin. 1 din Legea 78/2000, se va dispune disjungerea şi declinarea competenţei în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

D2. Tot disjungerea se va dispune şi în legătură cu plângerea de la punctul I 32 şi declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, întrucât priveşte fapte săvârşite după anul 1989 care nu au legătură cu această cauză în ansamblu.

***

E. Pentru faptele expuse la punctele I 8 şi I 16, competenţa de efectuare a urmăririi penale revine Secţiei Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, chiar de la momentul sesizărilor, s-a considerat competentă să efectueze urmărirea penală.

Cele două sesizări privesc tentativa de răpire a lui ION BUGAN de către lucrători ai securităţii, în anul 1988 şi recrutarea minorilor de către ofiţeri de securitate în judeţul Sibiu, în perioada 31.03.1989 - 10.12.1989, faptă sesizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România.

După cum se poate observa, sesizările privesc fapte săvârşite de către lucrători ai securităţii, adică de către militari.

În prezent, lucrătorii Serviciului Român de Informaţii sunt tot militari, ca atare, competenţa după calitatea persoanei, se menţine în favoarea Secţiei Parchetelor Militare.

Cu privire la aceste sesizări, nu s-au efectuat cercetări, astfel încât să rezulte participarea unor civili la săvârşirea faptelor, sau pensionarea unora dintre lucrătorii de securitate, care să devină „civili" în sensul legii penale, astfel încât, competenţa să revină organelor civile de urmărire penală.

Perioada de timp în care este plasată comiterea faptelor - 1988 şi 1989 -, nu permite susţinerea că, în mod obligatoriu, lucrătorii de securitate care ar fi putut comite faptele s-au pensionat, întrucât militarii nu se pensionează obligatoriu după o vechime în muncă de 22 de ani - durata scursă din anul 1988, până în prezent.

Cum, încă de la sesizare, Secţia Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a considerat competentă să efectueze urmărirea penală şi



11

întrucât aceste sesizări privesc fapte comise numai de către militari, care nu s-a dovedit a fi pensionaţi, competenţa de efectuare a urmăririi penale pentru faptele de la punctele I 8 şi I 16 revine Secţiei Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Aceste fapte (pct. I 8 şi I 16) nu sunt conexe sau indivizibile cu cele de la punctele I 15, I 17, I 31 şi I 33, astfel încât se va dispune disjungerea şi declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale în favoarea Secţiei Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

***

F. Pentru faptele de la punctele I 15, I 17, I 31 şi I 33, se va dispune disjungerea şi continuarea urmăririi penale de către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

***

La dosarul cauzei se mai află şi memoriile unor persoane - de exemplu Ioniţoiu Cicerone Aristotel, Jijie Gheorghe, Caraza Grigore - care susţin că au fost condamnaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni împotriva regimului comunist şi care solicită desfiinţarea hotărârilor de condamnare.

Soluţionarea acestor memorii nu este de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ea revenind, potrivit dispoziţiilor care reglementează căile extraordinare de atac, instanţelor care au judecat cauza în fond.

Tot instanţelor care au judecat fondul le revine competenţa de soluţionare a memoriului Federaţiei române a foştilor deţinuţi politici luptători anticomunişti de „reinstrumentare" a dosarelor privind reeducarea în închisorile comuniste, vol. 28, fila 12-13.

În fine, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică nu poate efectua urmărirea penală în cauze în care s-au adoptat soluţii de netrimitere în judecată (a se vedea: 1. memoriul lui Ene Nicanor George cu privire la profanarea unor morminte ale veteranilor de război, filele 85-89, vol. 8; 2. memoriul lui Paraschiv Vasile cu privire la dosarul nr. 924/P/2008 al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, dosar în care s-a adoptat soluţia de neîncepere a urmăririi penale - fila 121, vol. 23; 3. memoriul lui Tolea Stelea prin care acesta se plânge împotriva unei soluţii de netrimitere în judecată adoptată în urma unei sesizări penale pe care a formulat-o la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti - pct. 2 al memoriului formulat de Tolea Stelea, de la fila 30 din vol. 9 ). Soluţionarea acestor memorii se face potrivit dispoziţiilor art. 2781 Cod procedură penală.

La dosarul cauzei, pe lângă sesizările de la punctele I 2 lit. v şi I 5 lit. o, se mai află şi memoriul lui Ungureanu Stelian, filele 74 şi următoarele din vol. 23, toate privind evenimentele din Decembrie 1989, acestea făcând însă obiectul unui alt dosar penal al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică.

***

Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 228 alin. 1 rap. la art. 10 lit. b, d şi g Cod procedură penală, art. 121 şi următoarele Cod penal, art. 38, art. 40, art. 42 şi art. 45 Cod procedură penală, cu referire la art. 29 Cod procedură penală,

DISPUN:

1. Neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracţiunilor de propagandă pentru război, genocid, tratamente neomenoase, distrugerea unor obiective şi însuşirea unor bunuri,

12

distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale, a tentativei, tăinuirii şi favorizării la aceste infracţiuni, prev. de art. 356, 357, 358, 359, 360 şi 361 Cod penal, a căror săvârşire este reclamată până la data de 30 iulie 1969 (punctele I 2 şi I 5), întrucât răspunderea penală este înlăturată prin intervenţia prescripţiei - vezi secţiunea A1a.

2. Neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracţiunilor de propagandă pentru război, genocid, tratamente neomenoase, distrugerea unor obiective şi însuşirea unor bunuri, distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale, a tentativei, tăinuirii şi favorizării la aceste infracţiuni, prev. de art. 356, 357, 358, 359, 360 şi 361 Cod penal, a căror săvârşire este reclamată în perioada 30 iulie 1969 - 22 decembrie 1989 (punctele I 2 şi I 5), întrucât nu rezultă elementele constitutive ale acestor infracţiuni - vezi secţiunea A1b.

3. Neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracţiunilor de omor, omor calificat, omor deosebit de grav, ucidere din culpă, determinarea sau înlesnirea sinuciderii, lovire sau alte violenţe, vătămare corporală, vătămare corporală gravă, loviri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate în mod ilegal, sclavie, supunere la muncă forţată sau obligatorie, violare de domiciliu, ameninţare, şantaj, violarea secretului corespondenţei, insultă, calomnie, furt,
furt calificat, tâlhărie, abuz de încredere, gestiune frauduloasă, înşelăciune, distrugere, distrugere calificată, tulburare de posesie, denunţare calomnioasă, mărturie mincinoasă, încercarea de a determina mărturia mincinoasă, arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă, supunere la rele tratamente, represiune nedreaptă şi punere în primejdie a unei persoane în neputinţa de a se îngriji, prev. de art. 174, 175, 176, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 205, 206, 208, 209, 211, 213, 214, 215, 217, 218, 220, 259, 260, 261, 266, 267, 268 şi 314 Cod penal, a căror săvârşire este reclamată până la 22 decembrie 1989 (punctele I 2 şi I 5), întrucât răspunderea penală este înlăturată prin intervenţia prescripţiei - vezi secţiunea A1c.

4. Neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracţiunii prev. de art. 361 Cod penal, cu privire la sancţionarea tentativei, tăinuirii şi favorizării la infracţiunile contra păcii şi omenirii, al complicităţii la infracţiunile de omor, omor calificat, omor deosebit de grav, ucidere din culpă, determinarea sau înlesnirea sinuciderii, lovire sau alte violenţe, vătămare corporală, vătămare corporală gravă, loviri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate în mod ilegal, sclavie, supunere la muncă forţată sau obligatorie, violare de domiciliu, ameninţare, şantaj, violarea secretului corespondenţei, insultă, calomnie, furt, furt calificat, tâlhărie, abuz de încredere, gestiune frauduloasă, înşelăciune, distrugere, distrugere calificată, tulburare de posesie, denunţare calomnioasă, mărturie mincinoasă, încercarea de a determina mărturia mincinoasă, arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă, supunere la rele tratamente, represiune nedreaptă şi punere în primejdie a unei persoane în neputinţa de a se îngriji, prev. de art. 26 rap. la art. 174, 26 rap. la art. 175, 26 rap. la art. 176, 26 rap. la art. 178, 26 rap. la art. 179, 26
rap. la art. 180, 26 rap. la art. 181, 26 rap. la art. 182, 26 rap. la art. 183, 26 rap. la art. 189, 26 rap. la art. 190, 26 rap. la art. 191, 26 rap. la art. 192, 26 rap. la art. 193, 26 rap. la art. 194, 26 rap. la art. 195, 26 rap. la art. 205, 26 rap. la art. 206, 26 rap. la art. 208, 26 rap. la art. 209, 26 rap. la art. 211, 26 rap. la art. 213, 26 rap. la art. 214, 26 rap. la art. 215, 26 rap. la art. 217, 26 rap. la art. 218, 26 rap. la art. 220, 26 rap. la art. 259, 26 rap. la art. 260, 26 rap. la art. 261, 26 rap. la art. 266, 26 rap. la art. 267, 26 rap. la art. 268 şi 26 rap. la art. 314 Cod penal, al infracţiunilor de tăinuire, gestiune frauduloasă, înşelăciune, uzurpare de calităţi oficiale, sustragere sau distrugere de înscrisuri, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,

13

nedenunţare a unor infracţiuni, omisiunea sesizării organelor judiciare, favorizarea infractorului, omisiunea de a încunoştinţa organele judiciare şi reţinere sau distrugere de înscrisuri, prev. de art. 221, 214, 215, 240, 242, 246, 262, 263, 264, 265 şi 272 Cod penal, cu privire la faptele a căror săvârşire a fost reclamată după anul 1989 (punctele I 2 şi I 5), întrucât nu rezultă elementele constitutive ale acestor infracţiuni - vezi secţiunea A1d.



5. Neînceperea urmăririi penale pentru faptele de la punctele I 1, I 3, I 4, I 9, I 10, I 11, I 14, I 18, I 19, I 20, I 21, I 22, I 23, I 24, I 25, I 26, I 27, I 28, I 29, I 30 şi I 35, întrucât răspunderea penală este înlăturată prin intervenţia prescripţiei - vezi secţiunea A2.



6.Neînceperea urmăririi penale pentru faptele de la punctele I 6, I 7, I 13 şi I 34, întrucât răspunderea penală este înlăturată prin intervenţia prescripţiei - vezi secţiunea Bl.

Neînceperea urmăririi penale pentru fapta de la punctul I 12 întrucât, de asemenea, a intervenit prescripţia răspunderii penale - vezi secţiunea B2.

7. Neînceperea urmăririi penale în cazul faptelor înfăţişate la punctul II, întrucât acestea nu sunt prevăzute de legea penală.

8. Disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sub aspectul infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 Cod penal, a cărei săvârşire este sesizată prin plângerile de la punctele I 2 şi I 5 - vezi secţiunea Dl.

9. Disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, cu privire la fapta înfăţişată la punctul I 32 - vezi secţiunea D2.



10. Disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale în favoarea Secţiei Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru faptele de la punctele I 8 şi I 16 - vezi secţiunea E.

11. Disjungerea şi continuarea urmăririi penale de către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru faptele de la punctele I 15, I 17, I 31 şi I 33 - vezi secţiunea F.

12. Soluţia se comunică.

PROCUROR

IULIU MOLCUŢ
Ioan Rosca
 
Mesaje: 589
Membru din: Vin Ian 07, 2005 8:30 pm

Înapoi la Actiuni si rezultate

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 4 vizitatori

cron
<<< Piata Universitatii 2009