Selecţii
din jurnalul Ioan Roşca / 20 martie - 22 aprilie 1990
Ciornă - anunţ miting
Duminică 25 martie, se īmplinesc 100 de
zile de la declanşarea revoluţiei. Dorim ca cetăţenii
oraşului nostru să nu rateze această ocazie, de a-şi
exprima recunoştinţa faţă de eroicele jertfe ale
compatrioţilor combatanţi.
Fiecare va hotărī după cum īi
dictează conştiinţa modul īn care consideră oportună
această comemorare. Chiar membrii asociaţiei "Dialog"
Piatra Neamţ, care şi-au pus problema organizării unei
manifestări, nu au ajuns la un punct unic de vedere. De aceea , ei au pus
la punct trei acţiuni, care exprimă tot atītea
moduri de a-şi manifesta solidaritatea cu cei care au readus cu torţa
trupului lor, lumina pe pămīntul romānesc!
a. Unii
consideră necesară o ceremonie religioasă, de comemorare a
martirilor Ea va avea loc la Monumentul Eroilor, īn jurul orei 13; procesiune
cu lumīnări.
b. Alţii
doresc să-şi exprime fidelitatea faţă de idealurile
faţă de idealurile pentru care s-a murit īn decembrie şi hotărīrea de a lupta mai departe pentru ca jertfa lor
să nu fie īn zadar, pentru a le continua năzuinţele, īnfrīngīnd tendinţele de blocare a suflului īnnoitor,
la adăpostul pasivităţii - care paralizează oraşul
nostru. Mitingul dedicat acestei celebrări "civile", va avea loc
īn Piaţa Stefan cel Mare, la ora 10.
c. Cei
revoltaţi de lipsa de rezonanţă a ideilor revoluţionare īn
oraşul nostru, de pasivitatea generală, de remanenţa
structurilor de conducere, de conservarea mentalităţilor din timpul
dictaturii, de neruşinarea oportuniştilor, de lipsa de
transparenţă privind demontarea aparatului represiv, de acoperirea īn
continuare a listelor informatorilor, de diversiunile cu care se īncearcă
intimidarea doritorilor de īnnoire, de marginalizarea tineretului, de lipsa
generală de sinceritate, de intoleranţa faţă de libertatea
opiniilor, de dezinformare la care sīntem
supuşi, mai ales de către televiziune, de lipsa de claritate a
poziţiei guvernului īn probleme grave (cum ar fi: represiunea din
decembrie, activitatea securităţii, urmărirea vinovaţilor
de abuz din fostul regim, numirea unor persoane grav compromise īn conducerea
armatei, eliberarea deţinuţilor de drept comun, poziţia
faţă de comunism, faţă de democraţia pluripartidistă, faţă de libertatea
manifestărilor), de lipsa unor eforturi sincere de corectă informare
şi de reeducare a populaţiei - vor să-şi exprime
solidaritatea faţă de proclamaţia de la Timişoara, considerīnd cele 100 de zile, ca o continuitate şi acordīnd acestui oraş erou, statutul de capitală
politică a ţării. Īn acest sens, ei vor face la ora 11 , o
scurtă demonstraţie pe traseul: teatru, casa de cultură, muzeul
de istorie, hotelul Ceahlău, teatru - unde vor citi declaraţia de la
Timişoara, exprimīndu-şi adeziunea şi considerīnd aceasta ca cel mai profund omagiu adus eroilor
acestui oraş.
Anunţuri miting ( 2 ciorne pentru ziarul
Ceahlăul)
Membrii asociaţiei "Dialog"
P.N. Organizează un miting pe data de 25 .03.90, la Casa de Cultură
şi la biserica lui Ştefan cel Mare. Procesiunea civilă şi
religioasă , solidarizarea la idealurile pentru care şi-au dat
viaţa eroii şi adeziunea faţă de principiile urmaşilor
lor legitimi - revoluţionarii maturizaţi ai Timişoarei - sīnt forme de omagiere a primelor 100 de trepte din scara
către libertate.
21 martie 1990
[ciornă
pentru numărul 0 al revistei]
23 martie 1990
Anunţuri
către presa locală
1. Duminică
25 martie 1990, se īmplinesc 100 de zile de la marea explozie eliberatoare
Considerăm
că ar fi un semn de nerecunoştinţă pentru eroi dacă nu
am celebra acest eveniment. Cu toţii am cīştigat
īn urma jertfei celor care au īnvins frica. Simţim īnsă că,
dincolo de drepturile recucerite, lupta lor ne-a adus şi obligaţii
Au
dispărut lăsīndu-ne ştafeta dorului de
libertate pe care nu avem voie să o lăsăm să se
stingă.
Membrii
asociaţiei "Dialog" P.N. Organizează un miting pe data de
25 .03.90, la Casa de Cultură şi la biserica lui Stefan
cel Mare. Procesiunea civilă şi religioasă , solidarizarea la
idealurile pentru care şi-au dat viaţa eroii şi adeziunea
faţă de principiile urmaşilor lor legitimi - revoluţionarii
maturizaţi ai Timişoarei - sīnt forme de
omagiere a primelor 100 de trepte din scara către libertate.
2. Asociaţia
Dialog Piatra Neamţ vă invită duminică 25 martie 1990,
ora 11, la un miting organizat īn faţa Casei de cultură, urmat de o
demonstraţie şi de oficierea unei slujbe religioase īn memoria
eroilor revoluţiei din decembrie 1989 (care va avea loc la biserica Sf.
Ioan). Grupul de iniţiativă din cadrul asociaţiei īşi
manifestă prin această acţiune racordarea la idealurile celor
care s-au jertfit, sincronizarea cu ora Timişoarei şi cu cea a
Capitalei, adeziunea deplină la proclamaţia de la Timişoara
şi dorinţa de a duce mai departe flacăra acestei revoluţii.
Semnat, grupul de iniţiativă al Asociaţiei Dialog Piatra
Neamţ.
Aprilie ciorne
Manifest 1
Cei care n-au
şovăit să treacă de partea trupelor care ne-au cotropit
ţara:
Cei care au
organizat lagărele de exterminare a romānilor ce refuzau robia:
Cei care au
distrus sănătatea fiinţei romāneşti:
Cei care au
trecut de partea stăpīnilor trădīndu-şi
omenia:
Cei care au pus
la punct marea reţea de represiune, de īndobitocire, de supunere, de furt:
Cei care au ales
calea egoismului, a laşităţii, a lenei, a
vulgarităţii, a mediocrităţii, a intoleranţei, a
minciunii:
Cei care au stins
īn sufletele tinerilor curăţenia, īn cele ale maturilor ,
speranţa şi īn ale bătrīnilor,
liniştea:
Cei care s-au
īmpins īnainte īn concursul pentru scaune, fără nici-un scrupul:
Cei care
şi-au sfătuit copiii să se supună pīnă
la cea mai acută umilire:
Cei care n-au
rezistat curii de dezumanizare:
Sīnt printre noi!
Educaţia, azi
Am crezut că de atīta
ruşine
Vinovaţii nu
vor mai ieşi din tăcere
Decīt pentru a le
arăta copiilor lor
Calea cea
dreaptă
Dar iată, o
enormă hīdoşenie
Se iveşte pe
noua pagină a istoriei!
Laşul īşi sfătuie
urmaşul să stea ascuns
Hoţul
īşi atrage fiul, să īmpartă prada īn cīrdăşie
Mincinosul
explică familiei cum trebuie īnţelese lucrurile
Fiara ascute
dinţii celor mici
Şi văzīnd cīt de greu īşi
bagă cei tineri minţile īn cap,
Vinovaţii
īşi mustră copiii
Coşmar electoral
Am visat azi
noapte un groaznic viol, la care era supusă o urnă.
Mai īntīi şi-a băgat īn ea mīna
un bătrīn activist.
Apoi un sinistru
specialist "īn securitatea cetăţenilor".
Un mare mafiot a
spurcat-o şi el cu un vot.
Şi apoi s-au
repezit īn grup escrocii, laşii, mediocrii, canaliile... şi au votat
īn ea.
Şi văzīnd-o cum trebuie să suporte toate aceste
murdării, m-am repezit şi am smuls eticheta de pe ea, ca s-o
apăr.
Am scris apoi ,
īn loc de democraţie... dreptate.
De ce nu e frontul partid
- naşterea
sa e ilicită [..]
- capturarea
revoluţiei
- folosirea
poziţiei guvernamentale
- guvernare
iresponsabilă
- acoperirea
urmelor vinovaţilor
- tăierea
deschiderii spre vest
- īmpiedicarea
procesului de transformare revoluţionară
- lucru īn
forţă: ameninţarea
- monolitizarea
societăţii
- apărarea
structurilor şi mentalităţilor comuniste
[..]
22 ? aprilie
[Articole concepute pentru
campania electorală, respinse de presa locală (īn ciornă)]
Lămuriri despre Ion Iliescu
Am fost atenţionat că la sediul CPUN Municipiu, s-a primit o
anonimă care denunţă faptul că mi-am permis să critic
şeful statului , pe preşedintele Ion Iliescu.
Faptul a produs ilaritate, dar mie mi se pare totuşi teribil că mai
există tovarăşi solidari cu morala lui Stalin,
libertatea cetăţeanului de a critica pe cine doreşte fiind
considerată ca o ameninţare la adresa stabilităţii.
Am simţit necesar să răspund public acuzaţiei ce mi
s-a adus , deoarece:
- discuţiile privind prezenţa lui Ion Iliescu
la cīrma ţării au angrenat o mare masă
de cetăţeni, dar presa evită acest subiect, cu acel regretabil
talent comunist de a se feri de orice temă fierbinte, periculoasă.
- persoanele a căror concepţie este reflectată īn acest apel
la cenzură sunt numeroase, formīnd opinia
publică majoritară un adevărat pericol pentru libertate! Cei
care ne dau lecţii de cuminţenie sunt aceeaşi care, cu zecile de
mii, umpleau stadionul Ceahlău la manifestările omagiale şi
trasau cu corpurile lor dīra lozincilor īnjositoare
īn faţa hotelului Ceahlău, fără să crīcnească,
manifestīndu-şi zgomotos adeziunea īn public,
dizidenţa īn momentele de beţie şi pesimismul ironic, īn cele de
intimitate. Vajnicii organizatori şi animatori ai procesiunilor de
autoflagelare morală, de īnjosire monumentală, au reapărut,
oferindu-şi serviciile propagandistice specializate, dispuşi
să-şi orienteze tirul īmpotriva noilor duşmani ai poporului,
să aclame noii stăpīni.
Trăim o gigantică ruşine: colaboraţioniştii
terorii īn numele democraţiei, din avanposturile din care n-am ştiut
să-i alungăm, profitīnd copios de
dezinformarea la care a fost expus cetăţeanul romān īn procesul de
formare a omului nou sunt pe cale de a
cuceri opinia publică, de a ne impune o morală a cuminţeniei, interzicīnd revoluţiei accesul īn judeţul nostru!
Intervin pentru a semnala acestora un fenomen periculos: revoluţia s-a
strecurat şi-n sufletele unor pietreni, contaminīndu-i cu dorinţa irezistibilă de īnnoire
profundă, curăţitoare. Reclamaţia surprinde corect cazul
meu, individ care nu īnţeleg cīt de multă
nevoie de linişte au vinovaţii pentru a se reface, pentru a-şi
reorganiza rīndurile, modernizīndu-şi
metodele.
Īn numele dreptului la opinie şi din
dorinţa de a uşura dialogul īntre partizanii şi
opozanţii domnului Iliescu (dispută care
desigur va fi rezolvată democratic prin vot) , vă voi prezenta
motivele care mă fac să mă tem de prezenţa domniei sale la cīrma ţării:
Īntreaga viaţă a domnului Iliescu a
fost dedicată apărării intereselor partidului comunist. Un
revoluţionar de profesie, mai precoce chiar decīt
Ceauşescu, urmīnd
traseul clasic de pregătire al propagandistului, inclusiv cura de la
Moscova, īn urma căreia a fost considerat vaccinat şi capabil de
īnrolare īn frontul sinistru al microbului comunist care a devastat organismul
ţării. A parcurs cu sīrguinţă
căile către posturile din vīrful ierarhiei
de partid (secretar cu propaganda al CC, prim secretar UTC, secretar de partid
la Iaşi şi Timişoara) fără a-şi exprima
niciodată opoziţia faţă de sistemul social canceros care
era infiltrat īn inima ţării. Este adevărat că ideile sale
se īnscriau īn zona comunismului cu faţă umană, fapt care
īmpreună cu alte calităţi l-au făcut indezirabil pentru Ceauşesu, care l-a considerat un contracandidat
periculos, īndepărtīndu-l.
De peste 15 ani, īn culisele CCPCR, numele lui Ion Iliescu
a fost şoptit de toţi cei care, sesizīnd
pericolul de prăbuşire a
īntregului eşafodaj datorită exceselor, visau la o
rocadă, īn care Iliescu să preia cīrma partidului, asigurīndu-i
ieşirea din criză prin īmbunătăţirea tacticilor.
Acest vis e pe cale de a se īmplini! Din păcate,īn loc să-şi
rişte fotoliile īncercīnd operaţia de
aducere a lui Iliescu īn prim plan, strategii
comunişti dizidenţi au preferat să aştepte ca poporul
să şi mistuie tiranul plătind cu sīngele
copiilor pentru ca ei să-şi poată instala favoritul, la
adăpostul ceţei revoluţionare,
oferindu-i şi o excelentă aureolă de martir revoluţionar
şi de reparator al greşelilor predecesorului său, ca mīnă a dreptăţii.
Comunistul Ceauşescu a făcut nişte
greşeli, comunistul Iliescu vine din urmă
şi le repară, umplīnd inimile de
recunoştinţă! O tehnică banală, dar dureros de
eficace! Nimeni nu mai sesizează că īndreptările sunt datorate
revoluţiei, martirilor ei, căci noul conducător semnează
senin decrete populare: Iliescuşi nu un
reprezentant al revoluţiei romāne.
Īn rezumat, deşi meritele dlui Iliescu īl
recomandă pentru postul de prim secretar al partidului comunist romān, pe
care l-a slujit cu o sinceră abnegaţie, militīnd
consecvent pentru īmbunătăţirea activităţii sale, nu
văd absolut nici-un motiv pentru care să preia conducerea unei
ţări, īn urma unei revoluţii anticomuniste.
Īn acelaşi timp, educaţia
al cărui produs este, nu lasă să se īntrevadă şanse
reale de convertire la optica de care ţara are nevoie pentru a evada din
lagărul comunist şi a se reīntoarce īn Europa liberă! Mi se pare
uluitor ca sarcina de a dezinfecta Romānia să fie dată unui astfel de
profesionist , pe care va trebui să-l aşteptăm (Brucan ne-a prevenit
.) să īnveţe să fie
altcineva decīt a fost o viaţă
īntreagă
Nu văd nici-un motiv ca să nu pornim la drum cu o
călăuză care să ştie cărările spre
libertate, nu să le descopere de acum īncolo, pe pielea noastră!Aceasta
cu atīt mai mult cu cīt dl.
Iliescu este de o credinţă notorie
faţă de valorile comunismului!
Tradiţiile revoluţionare ale PCR īi apar īnfrumuseţate de
figura tatălui său, īn aşa măsură īncīt
evită să ne spună că ilegalitatea a fost o stare īn care
statul romān a fost obligat īn 1924 să treacă o reţea de spionaj
şi destabilizare plătită şi comandată de la Moscova īn
scopul destabilizării ţării! Amnezia de care suferă īl
īmpiedică să facă publică o sinteză a
atrocităţilor comise de susnumitul partid īn perioada 1945-1962, cīnd prietenii armatei sovietice au făcut curat īn
īntreaga societate romānească, decapitīnd-o, exterminīnd rezistenţii făţiş sau
potenţiali, instalīndu-se la putere la
adăpostul groazei pe care au impus-o populaţiei!
Referirile domniei sale la tradiţiile luminoase ale PCR, īntinate de
trădătorul Ceauşescu sunt de
neīnţeles pentru cei īn cunoştinţă de cauză. Cum
şi el se află printre aceştia (ce a făcut oare īn acea
perioadă?) nu-mi rămīne decīt
să le consider o impertinenţă!
Mai general, īmi apare o insolenţă īnsăşi prezenţa
sa īn poziţie de purtător al steagului unei revoluţii, de pe
care simbolul credinţelor sale a fost īnlocuit cu o gaură!
Īnţeleg perfect de ce acest fapt stīrneşte
iritare īn mediile īn care s-a făcut revoluţia (Timişoara,
Bucureşti, etc.) unde nu poate place nimănui această
ciudată preluare a ştafetei revoluţionare.
Īnţeleg mai puţin neruşinarea cu care vitejii
necombatanţi din celelalte oraşe se opun cererii autorilor
revoluţiei de a nu fi deposedaţi de ea; ei vor să-şi arate
recunoştinţa faţă de noul şef pentru că au primit
toate veştile bune ca pe o pomană guvernamentală. Şi pentru
că această bucurie a gudurării faţă de putere nu le-a
fost arsă de flacăra eliberatoare a luptei.
Sunt printre noi
Cei ce ne-au ucis bunicii,
părinţii, fraţii şi, mai nou, copiii
Cei ce au distrus organismul unei ţări ce urma a da īn floare
Cei ce au instalat īn suflete teroarea, laşitatea, dedublarea,
umilinţa, īndobitocirea, moartea
Cei ce ne-au transformat īn prizonierii unui lagăr perfect,
Cei ce ne-au murdărit conştiinţa obligīndu-ne
să o vindem pentru stropul supravieţuirii, degradīndu-ne
Cei ce ne-au extirpat din suflet iubirea, generozitatea, umanismul
Cei ce ne-au īnchis canalul prin care intra parfumul evoluţiei speciei
umane
Cei ce ne-au furat roadele muncii folosindu-le pentru a ne īngenunchea mai
bine
Cei ce ne-au condamnat la īndobitocire, cultivīndu-ne
pentru capacitatea de a produce
Cei ce au introdus principiul nonvalorii şi al antiselecţiei,
răsturnīnd legile naturii şi scoţīndu-ne din armonia lucrurilor cu viaţa
Cei ce ne-au obligat la umilinţa supremă de a lăuda distrugerea
fiinţei noastre
Cei ce ne-au făcut să ne spionăm unii
pe alţii
Sunt printre noi!!!
Şi ne vorbesc despre stabilitate.
Ne dojenesc pentru pofta de revoluţie.
Īşi oferă serviciile specializate.
Se miră de lipsa noastră de respect pentru experienţa lor.
Ne ameninţă cu zīmbete insinuante.
Ne jignesc camarazii combatanţi.
Ne temperează pornirea spre schimbare.
Īşi mustră copiii pentru nerecunoştinţă.
Scriu explicīndu-ne cīt
le-a fost de greu
Īşi regrupează rīndurile, prin tactici
noi.
Ne cer să nu ne răzbunăm , descotorosindu-ne de ei, din
poziţiile de conducere.
Vor să-şi conducă turma credincioşilor hipnotizaţi
către prăpastia terorii.
Īşi acoperă urmele cu concursul colaboraţioniştilor.
Se apără muşcīnd, parīnd orice atac care i-ar scoate la lumină.
Īşi folosesc reţeaua de dezinformare, producīnd
o jerbă de diversiuni.
Īşi pun la adăpost chiverniseala acestor ani fructuoşi,
fiind dispuşi să devină proprietari şi
īntreprinzători.
Lovesc īn martorii care le-ar putea crea necazuri.
Se infiltrează īn apele tulburi ale noului val.
Pīndesc ziua noii cruciade a forţei.
Vor democraţie pentru a se putea bucura liniştiţi de
fructele furtului şi omenie pentru a nu suferi pedepsele de rigoare.
Şi sunt pe cale
.de a cīştiga
alegerile!
Un alt apel către
lichele
1. Īn numele celor 3 milioane de romāni compromişi prin asocierea la PCR, la care i-aţi īndemnat, condiţionīndu-le astfel posibilităţile de
afirmare.
2. Īn numele celor aduşi īn stadiul de a-şi suspecta propriul
frate, obligat să piardă bucuria solidarităţii umane, retrăgīndu-se īn singurătate şi dedublare.
3. Īn numele tuturor cetăţenilor pe care i-aţi obligat
să-ţi trădeze condiţia umană lăsīndu-i
īn viaţă doar cu preţul degradării morale.
4. Īn numele talentelor silite să se prostitueze sau să se stingă.
5. Īn numele celor folosiţi ca vite de povară, cărora
le-aţi furat roadele muncii pentru a putea īntreţine enorma
căpuşă a supraveghetorilor
6. Īn numele celor izolaţi de lumea civilizată, pentru a nu
evada, prin spirit, din carantina īndobitocitoare la care ne-aţi obligat.
7. Īn numele celor siliţi să fugă din propria
ţară, devenită puşcărie.
8. Īn numele subiecţilor marelui tratament psihiatric
9. Īn numele umilinţei pe care ne-aţi impus-o cu cinism,
silindu-ne să vă lăudăm pentru că ne distrugeţi.
10. Īn numele durerii celor torturaţi, īnspăimīntaţi,
desfiinţaţi, pentru a nu vă opune rezistenţă.
11. Īn numele tăcerii celor ucişi īn lagărele de
exterminare.
12. Īn numele unei ţări lovită fără milă,
victimă a trădării voastre.
13. Īn numele speciei umane pe care aţi īncercat să o
modificaţi īntr-o rasă productivă (omul nou), condusă de
o minoritate stăpīnitoare.
14. Īn numele celor 50 de ani furaţi istoriei ţării şi
a celorlalţi, necesari convalescenţei.
15. Īn numele supravieţuitorilor acestui enorm dezastru, taraţi
de o gigantică paletă de sechele: blazare, lene, mediocritate,
intoleranţă, pseudo-educaţie, colectivism, nevoie de stăpīn, lipsă de personalitate.
16. Īn numele speranţei că binele va īnvinge īn lupta cu atīt de eficacea răutate.
Vă cer:
1. Să nu īndrăzniţi să vă mai susţineţi
părerile, arătīndu-vă
remuşcarea printr-o perioadă de tăcere.
2. Să nu folosiţi cadrul democratic pe care īl vom obţine
datorită īnfrīngerii voastre , pentru a ne obstacula calea spre renaştere şi libertate.
3. Să aveţi bunul simţ de a nu participa la alegeri nici
măcar ca alegători. Nu vă putem obliga, dar dacă aţi
face-o ar fi un prim semn de bună intenţie.
4. Să īncetaţi diversiunile menite să vă acopere urmele
şi să ne devieze de la drumul ce trece prin etapa dreptate.
5. Să nu ne mai şoptiţi despre stabilitate.[]
Ajutor
Subsemnatul Roşca Ioan, 32 de ani, inginer electronist şi
matematician, fac un apel disperat tuturor celor ce mă vor īnţelege:
daţi-mi voie să rămīn īn această
ţară, căreia īi aparţin īn totalitate!
Nu mă obligaţi să iau drumul exilului, tăindu-mi
rădăcinile din care-mi extrag sănătatea, echilibrul,
videle!
Īnainte de 22 decembrie 1989 am rezistat acestei tentaţii , deoarece
ea īmi apărea ca o manifestare de laşitate, de egoism, deoarece
simţeam obligaţia de a rămīne aici,
īmpreună cu tovarăşii mei de puşcărie, apărīndu-ne şansa de eliberare.
Simţeam pe atunci că oricīt de feroce
ar fi represiunea şi presiunea cu care stăpīnii
ne tratau, am īn jurul meu un ocean de tovarăşi de
suferinţă, de oameni uniţi de gīndul
dezrobirii. Şi era suficient pentru mine pentru a nu cade īn păcatul
trădării, al compromisului, al slăbiciunii, al blazării, al
amoralităţii.
Acum īnsă, iată, situaţia mea e mult mai grea: sunt
ameninţat să-mi pierd din nou libertatea, de data aceasta cu
concursul celor pe care i-am crezut tovarăşi de suferinţă!
Sunt īn pericolul de a-mi pierde īncrederea īn semenii mei, apărīnd
dureroase īndoieli cu privire la sentimentul de solidaritate de odinioară!
Căci unii dintre suferinzi par a nu fi dorit decīt
să ocupe locul călăilor!
Alţii ar fi fost mulţumiţi cu extrem de puţini (mīncare, căldură, muzică, excursii), ceea ce
īnseamnă că Ceauşescu a sabotat un
sistem , altfel perfect viabil. Aceştia coboară preţul omului la
vama valorilor.
Bătrīni care şi-au pierdut īncrederea īn
nobleţea fiinţei umane
.
Tineri care nici nu au cucerit-o
O lume devastată , oferind imaginea unui hīdos
vid sufletesc!
Şi toate acestea par a fi adevăratul rezultat al operaţiei
comuniste, par a scoate la iveală prezenţa omului nou, de-abia acum
dovedită, cīnd s-au prăbuşit
pereţii cămăşii de forţă şi sufletele au
ieşit la lumina crudă a libertăţii de acţiune.
Indolenţa, lenea, mediocritatea, complexul, agresivitatea, egoismul,
intoleranţa, dezeducarea, supuşenia,
colectivismul, au răsărit eliberate de formalismul propagandei
oficiale şi ne rīnjesc, rănindu-ne.
Este insuportabil, mirosul sugerează că am dezgropat un cadavru.
Vreau să cred că toate acestea sunt o reminescenţă
depăşibilă, o farsă ineficace a convalescenţei.
Dar iată că opinia majorităţii īncepe să
devină clară, ea ne va condamna la continuarea prizonieratului īn
numele dreptului fiecăruia de a opta, care va permite sămīnţei
implantate de sistem īn sufletele oamenilor noi să facă rod , născīnd atitudini pe potrivă, obstaculīnd
eliberarea ţării.
Oamenii s-au obişnui cu vechii stăpīni,
depind de ei, pot fi uşor hipnotizaţi cu undele pe care s-au
obişnuit să primească ordinele. Ei preferă pe cei mai buni,
mai de treabă indivizi din fosta conducere a lagărului, īn locul
unor autentici fii ai libertăţii.
Dreptul lor, dar eu, care nu cred că romānii sunt proşti, ci
dezinformaţi şi neeliberaţi īncă, īi rog pe semenii mei
să mediteze mult īnainte de a decide prin votul lor soarta
ţării.
Căci e bine să ştie
că nu voi fi probabil deloc singular, atunci cīnd
īn cazul victoriei neocomunismului, voi părăsi ţara!
Nu pot fi obligat să-i aştept pe domnii Iliescu,
Brucan, Bīrlădeanu,
Roman, etc. să īnveţe treptat, pe pielea mea ce e democraţia. Nu
pot fi obligat să depind īn continuare de un īntreg aparat structurat pe criteriul amoralităţii, care
face casă bună cu incompetenţa. Nici să trăiesc cu
frica īn spate că īn orice clipă pot fi eliminat sau īnchis īn urma
unei īnscenări, dacă voi īndrăzni să deranjez stăpīnirea. Nici să asist la transformarea
vechilor escroci īn proprietari şi īntreprinzători, īn baza
prăzii acumulate prin abuz de putere şi vindere sub preţ a
demnităţii.
Nici să aştept īnsănătoşirea societăţii
un număr de ani suficient pentru a-mi consuma ce mi-a mai rămas din
timpul de creaţie, stăpīnindu-mi pofta de
exprimare pentru a nu irita o asistenţă decisă să apere īn
continuare dreptul mediocrităţii de a frīna
valorile.
Instituţiei angajate de către guvern īn pregătirea
atacurilor la persoană , īi furnizez cīteva
date:
- am fost etichetat īntotdeauna ca nonconformist, fiind suportat cu greu
datorită rezultatelor şcolare şi profesionale (premii la
concursuri naţionale şi internaţionale de matematică,
lucrări de specialitate, inovaţii, studii diverse, reviste)
- nu am avut nici-o legătură cu aparatul de represiune. Am
refuzat să intru īn PCR, renunţīnd din
cauza asta la susţinerea doctoratului. Am refuzat să mă īncadrez
īn atmosfera īntreprinderilor socialiste, renunţīnd
la cursa pentru afirmare ierarhică şi chiar profesională,
plătindu-mi independenţa printr-o muncă
disproporţionată faţă de recompensă.
Am īnsă mulţumirea de a nu trebui să-mi cer scuze pentru
nici-un compromis politic, am ales renunţarea la īmplinirea unor
aspiraţii profesionale pentru a nu plăti īn modul cunoscut.
Aşa că nu mă veţi putea compromite decīt
minţind.
Ştiaţi că
īn perioada 1921-1924 PCR a fost o agentură a Uniunii Sovietice,
condusă de la Moscova astfel īncīt să
producă destabilizarea statului romān pentru a se ajunge la dezmembrarea
sa, fapt pentru care a fost trecut īn ilegalitate?
această agenţie care a īncercat să manipuleze
dorinţele muncitorilor de dreptate socială īntr-o direcţie
antinaţională, nu a avut mare succes căci īn 1944, PCR avea sub
1000 de membri, majoritatea de alte naţionalităţi?
trupele sovietice care ne-au ocupat ţara īn 1944, au adus un grup de
trădători de neam pe care i-au folosit pentru a distruge societatea
existentă şi a clădi o alta, aservită Uniunii Sovietice?
formarea cadrelor specializate īn trecerea forţată la comunism
a continuat la Moscova, şcoala trădării naţionale producīnd generaţii de lideri de care din păcate
nu am scăpat nici după revoluţie?
īn lipsa unor comunişti de profesie, grupul de aventurieri a folosit
fără scrupule toate elementele declasate ale societăţii
pentru a īnlocui structura de organizare pe care ţara o avea īn momentul
respectiv?
reprimarea rezistenţei romāneşti a fost posibilă
datorită prezenţei trupelor sovietice care au ocupat practic Romānia pīnă īn 1958?
au fost arestaţi, schingiuţi,
īnchişi īn puşcărie şi lagăre de exterminare toţi
aceia care rezistau sau ar fi putut rezista asaltului distructiv al bandei
comuniste?
au fost atrase īn această acţiune distructivă masele
populare, cu ajutorul unei propagande īnşelătoare, speculīndu-se nemulţumirile diverselor pături
sociale, cărora li s-au promis şi chiar oferit la īnceput,
condiţii de viaţă superioară ca preţ al distrugerii
suprastructurii societăţii?
s-a practicat zdrobirea tuturor
forţelor anticomuniste pe etape, īntīi membrii
partidelor, apoi intelectualii, apoi
ţăranii cărora li s-a
luat cu forţa tot ce aveau, apoi
muncitorii care au fost condamnaţi
la o supunere oarbă şi intoxicaţi de o propagandă nimicitoare, de
către grupul activiştilor care-i conduceau?
s-a reuşit intimidarea tuturor īn faţa evidentei lipse de
scrupule a noilor stăpīni, care au pus la punct
un enorm aparat represiv ?
s-au īntărit rīndurile mercenarilor puterii
cu persoane dispuse să execute orice ordin pentru a profita de avantaje?
s-a pornit o campanie de intoxicare ideologică cu scopul
deformării speciei umane pe teritoriul romānesc, astfel īncīt să devină o rasă productivă
uşor manipulabilă, prin formarea aşa-zisului om nou, un simplu
executant de ordine, veşnic flămīnd şi
fără personalitate?
cei care au vrut să supravieţuiască au fost siliţi să se descurce prin pătarea
conştiinţei, degradare morală şi compromisuri, toate avīnd īn comun frica?
s-a condiţionat posibilitatea de afirmare profesională de
intrarea īn PCR, compromiţindu-se astfel
milioane de oameni?
Dacă nu, treziţi-vă fraţilor şi făceţi-vă datoria de a vă informa,
īnainte de a vă pronunţa, decizīnd viitorul
ţării!
Doamnelor sentimentale, nu hotărīţi
soarta copiilor voştri īn funcţie de calitatea unui surīs!
Domnilor microbişti, renunţaţi la superficialitate: acesta
nu e meci, e marea alegere, un nod al istoriei noastre! Completaţi-vă
repede cunoştinţele, căutaţi adevărul, ca să nu
vă īncărcaţi conştiinţa cu un dezastru pentru care iresponsabilitatea
nu va fi o scuză.
Dacă da, atunci de ce nu vreţi să īnţelegeţi
enormul pericol pe care īl prezintă pentru ţară, rămīnerea la cīrma ei a
autorilor acestui dezastru criminal? De ce acceptaţi ideea de a-i
lăsa să ne redea cu porţia, ca pe un cadou, libertatea,
demnitatea, sănătatea, viaţa?Cum puteţi avea īncredere īn
aceste călăuze? Sau vă e frică de fapt de enorma lor forţă, de faptul că, dacă
nu facem cu ei un compromis, ne vor reduce la tăcere?
Cea mai periculoasă ni se pare relaxarea celor care , ştiind
toate acestea, se pot īmbăta cu teoria ireversibilităţii aşteptīnd īmpărţirea porţiilor de
libertate.
Ar fi trebuit ca atīta suferinţă
să fie recompensată măcar de o maturizare, de o
īnvăţătură: teroarea este foarte eficace, nu poate fi
īnvinsă fără luptă!