ACUM

25 martie 1990, nr. 0, Dialog Piatra Neamt

Marile rascruci din istoria unui neam sint rare, dar ii determina existenta, asa precum deciziile, la intersectii, stabilesc traseul unei calatorii. Sintem azi intr-o astfel de pozitie, dar multi nu inteleg acest lucru si nu vor sa-si asume responsabilitatea participarii la procesul cautarii solutiilor.

Exista mai multe explicatii pentru atitudinea "retrasa", neparticipativa, egoista, in ultima instanta a unor cetateni care nu iau in seama obligatiile pe care le-a creat revolutia :

-indelungata suferinta fizica si morala a creat o naturala pofta de fericire, de bunastare, un apetit nesatios pentru drepturi;

-cei 45 de ani cit a durat atacul monstruos al organizatorilor lagarului romanesc zis "comunist" au deformat echilibrul cetateanului si al societatii;

-pentru a-si putea asigura supravietuirea, prizonierul sistemului era indemnat sa aleaga cai care-i patau constiinta, ii infringeau demnitatea, ii supuneau personalitatea, intinindu-l;

-intoxicirea ideologica pe cere au urmari t-o "educatia" indoctrinanta a fost pentru multi singura sursa de informare;

-vinovatilor le e frica de o societate construita pe principii noi, caci ea ar putea declansa mecanisme legale de judecare si pedepsire a abuzurilor;

-este dificila evadarea de sub tirania viciilor create si intretinute : preferinta pentru mediocritate, frica de represiune, atitudinea colectivista, pasivitatea, dedublarea, nevoia de supune fata de o autoritate ferma, lenea, lasitatea, egoismul;

-ratarea miracolului eliberator pe care 1-a produs revolutia in sufletele celor care s-au lasat cuprinsi de flacara ei.

Avem asadar de depasit barajul gigantic da prejudecati, inertii, complexe, vinovatii, deformari, pe care "comunismul" ni le-a lasat mostenire, stavila redutabila in calea drumului spre renastere.

Aceasta situatie ingrata pretinde un efort general, o angrenare a tuturor intr-o actiune solidara. Din pacate, pe linga motivarile mai sus enumerate, declansarea acestei campanii constructive este impiedicata de aparitia unor scindari pentru care nu se gaseste calea fireasca da rezolvare, evitindu-se degenararea lor in conflict :

-intre fostii purtatori de scaune si cei care vor sa-i indeparteze;

-intre doritorii de schimbare si de stabilitate;

-intre sustinatorii si contestatarii guvernului;

-intre doritorii de liberalizare si partizanii disciplinei centralizate;

-intre generatii;

-etc.

Desigur aparitia unor astfel de antagonisme este fireasca, intr-o societate care iese de sub anestezie regasind libertatea opozitiei intre interese sau opinii contrare. Tendinta de a bloca manifestarea acestor contradictii, de a regasi atmosfera "consensului", unitatea monolitica, este extrem de periculoasa. Ea ne readuce la orizont spectrul totalitarismului, sau conduce la grave crize, caci in lipsa (speram !) unui mecanism de represiune ca cel de care am avut parte, astfel de contradictii camuflate, pot acumula tensiuni care sa explodeze devastator. ,

Ne pronuntam asadar prentru sinceritate, luciditate si dialog civilizat, considerind ca numai discutia eliberata de orice restrictie in afara aceleia a respectului reciproc si a atitudinii constructive, poate conduce la acel echilibru dinamic de care o societate vie are nevoie !

*

Acesta este motivul pentru care am simtit necesara cautarea unor metode care sa ofere sanse optime pentru cunoasterea tuturor preocuparilor si opiniilor infiintind asociatia "DIALOG PIATRA NEAMT".
Iata o sinteza a principiilor sale:

Demnitate

Initiativa

Adevar

Libertate

Omenie

Generozitate

Activitatea noastra va cuprinde:

-intilniri destinate cunoasterii prin dialog;

-organizarea unor conferinte si dezbateri publice;

-editarea unor publicatii proprii;

-implicarea in viata orasului de la sondajul de opinii pina la luarea de pozitii fata de acele
realitati care ne vor solicita interventia.

Am denumit revista "ACUM" pentru a exprima singurul consens la care am dori sa adere colaboratorii: imperativul urgentei cautari a solutiilor.

In locul obisnuitului "program" al publicatiei, vom exemplifica in continuare citeva dintre intreba-rile care ne framinta, a caror analiza ne pare necesara... acum !

*

De ce s-au facut manifestatiile din 1990 ? Sint ele justificate ? Au un efect pozitiv ? De ce au fost prezentate deformat motivele si desfasurarea lor ? Reprezinta aceasta o inertie a lucratorilr de stil vechi neeliminati sau o campanie manipulata de guvern ? Cum ar putea fi eliberata televiziunea ?

A fost tirania o boala a individului Ceausescu ? A grupului cu care a colaborat ? Sau a devenit o componenta subtil inserata in structura psihologica a multor cetateni ? Cum poate fi vindecat omul de tendinte tiranice ? Cum ne putem apara de devierea societatii de dictatura ? Este contradictia intre interese si opinii naturala ? Cum putem sa o mentinem intr-un cadru civilizat, rezolvind-o prin dialog ? Care este tratamentul impotriva egoismului ? Cum se poate ajunge la toleranta fata de celalalt, aproapele tau?

Este mai importanta stabilitatea sau schimbarea revolutionara a societatii noastre? ? Pot fi ele impletite astfel incit sa gasim un echilibru dinamic, in care schimbarea sa opereze profund, repede, dar nedistructiv ? Putem impleti democratia si dreptatea? Incit sa permitem ca vinovatii si nevinovatii sa influenteze negativ alegerile in lipsa unei campanii sanatoase de clarificare ? Cum trebuie abordata campania politica: sub semnul moralei, a tacticii sau a educatiei ? Putem sa mai consideram ca scopul scuza mijloacele sau ele trebuie sa se autojustifice?

Cum am putea reface cit mai repede handicapul marii dezinformari la care cetateanul a fost expus ? Care ar fi procesul de dezintoxicare ideologica ? Putem incepe o insanatosire rapida cu ajutorul informarii corecte, limpezi si la obiect ? Sau sechelele pe care le mosteneste deformarea operata in "omul nou" vor face ca aceleasi trepte, probe, argumente sa provoace reactii contrare la indivizi diferit pregatiti ? Putem elibera in timp util cetateanul de sub tirania interioara?

Cum luptam impotriva "mostenirilor" rasadite in constiinte de fostii nostri stapini ? Cum se contracareaza lenea, mediocritatea, blazarea, lasitatea, dedublarea, egoismul, supusenia ? Cum blocam mecanismul perfid ai antievolutiei, antiselecliei, antiprofesionalismului ? Cum creem cadre propice pentru a uda floarea valorii, a personalitatii si competentei creatoare ?

Este profesionalismul fostilor conducatori util sau dimpotriva, paralizant, frinind societatea, marind inertia ? Este real vidul de competenta la care fac aluzie actualii lideri sau e o incercare de blocare a potentialului revolutionar al tinerei generatii, purtatoare de energie si competenta ? Nu e oare aparenta criza de personalitati, tinerele talente nefiind cunoscute datorita marginalizarii lor? Vom fi siliti sa alegem pe cei mai putin rai dintre fostii "oameni politici" sau putem gasi o calie de afirmare rapida a potentialului valorilor necunoscute, neafisate inca ? Pot comunistii ceda stafeta sau se vor agata cu disperare de pozitie pentru a nu fi trasi la raspundere de inlocuitorii lor ?

Care e peisajul real, harta vinovatiei la ora "actuala ? Cum pot fi stabilite gradatii corecte, care sa ofere micilor vinovati sansa reabilitam iar celor mari sansa ispasirii, conform legilor civile si morale ? De ce incearca guvernul sa mentina "amnezia sub 22" intirziind inadmisibil incriminarea celor responsabili de transformarea tarii noastre intr-un lagar ? Sa fie oare aceasta atitudine motivata de numarul mare si de pozitia puternica a vinovatilor ? Traim sub amenintare si santaj ? Care e demarcarea justa intre oportunism si oportunitate? Iertarea tradarii constiintei pentru mentinerea privi legiilor poate merge pina la acceptarea tupeului cu care respectivii isi apara pozitiile de capusa ? Cit timp trebuie acordat pentru ca cei compromisi sa dovedeasca, prin fapte, ca au trecut cu bine de cura reeducarii, putinduli-se acorda din nou incredere ?

A fost comunismul cu adevarat o ideologie sau un paravan pentru un grup de escroci ? Sint membri simpli PCR victime credule ale propagandei la care au fost supusi sau aderarea lor oportunista nu are un suport interior, o credinta? Poate neocomunismul gasi teren prielnic de recruidescenta la cei care se considera amenintati de transformarea radicala a societatii? Ce-ar merita de salvat din ideile "de stinga", astfel incit sa echilibreze liberalizarea cu un anumit cod de dreptate sociala ? Au fost activistii platiti ai PCR-ului indivizi angrenati in activitati antisociale ? Putem vorbi de "fascismul rosu", ilegalizindu-l ca si pe cel "verde^" ?

Unde trebuie fixata granita libertatii individuale? Nu exista pericolul ca marea masa a celor atinsi de viroza ideologica comunista sa considere extremism orice atitudine care le ameninta inertia ?

Care e rolul educatiei in procesul revolutiei spirituale ? Cum putem apara activitatea culturala de elitismul izolationist si de obtuzitatea ignorantei ? Nu trece oare linia frontului de recucerire a calitatii fiintei romanesti si de pregatire a individului pentru democratie, prin sala de clasa ?

Nu este perimata si daunatoare tleza luptei de clasa, pe care comunistii au folosi t-o pentru dezbinare ? Preocuparile utile existentei umane nu sint oare diverse moduri de a munci ? Este necesar un razboi intre sistemele care compun organismul social?

Profesionalismul poate actiona eficace si sub semnul generozitatii colaborative, iesind de sub aripa individualismului pragmatic ? Este suficient ca tehnicianul sa-si aduca contributia "productiva" sau este bine ca el sa participe si la viata sociala, culturala si politica a tarii ?

Este politica un pericol sau o necesitate ? Cum se poate evita ca politica sa nu devieze intr-o lupta pentru privilegii ? Este apolitismul o solutie pentru momentul actual?

Cum trebuie organizat aparatul care sa mentina ordinea publica si sa apere interesele statului ? Fot fi folositi in acest sens fostii componenti ai aparatului represiv ? Daca da, prin ce rnecanism de triere ? Daca nu, prin ce mecanism de inlocuire ? s.a.m.d

*

Speram ca harta de mai sus sa dea un raspuns acelora care se arata mirati de nelinistile noastre, sugerindu-ne tactica asteptarii "pina cind se vor lamuri lucrurile".

Am dori ca eventuala coincidenta cu unele framintari ale dumneavoastra sa va indemne la contact, la initiativa, la dialog.

Asteptam cererile de participare la dezbateri pe teme ca cele semnalate. Sa incercam sa revenim impreuna, asa cum am suferit!

*

Aparitia numarului 0 al revistei noastre in ziua in care se implinesc 100 de zile de la declansarea exploziei eliberatoare este un omagiu adus eroilor revolutiei.

Invingind frica, ei ne-au lasat in pastrare stafeta dorului de libertate, pe care nu avem dreptul sa o lasam sa se stinga !

De aceea am organizat un miting de comemorare si de solidarizare fata de Proclamatia de la Timisoara, publicata in aceasta saptamina, si pe care o consideram o legitima emanatie a revolutiei, o expresie a unor idealuri atit de fierbinti incit au putut impinge martirii la jertfa suprema. Speram ca ne veti ajuta ca aceasta manifestatie sa fie la inaltimea simbolului pe care il omagiaza

Ioan Rosca, presedinte Dialog Piatra Neamt,

25 martie 1990