"ALTERNATIVA
'90"
1.
"Alternativa '90" este o grupare politică ce-şi propune să contribuie
la constituirea, apărarea şi consolidarea regimului republican,
constituţional, parlamentar, pluripartidist din România.
2. "Alternativa '90" s-a
zămislit prin comunitate de credinţă şi acţiune, în spiritul cuceririlor
revoluţiei din decembrie 89 şi al mişcării protestatare de tineret din ultima
decadă a lui ianuarie 1990.
3. "Alternativa '90" este
deschisă acelor cetăţeni neînregimentaţi încă în partidele politice istorice
sau nou create. Ea doreşte să contribuie la elaborarea şi păstrarea intactă a
legalităţii şi moralităţii principiilor democratice, care constituie
fundamentul funcţionării noilor mecanisme ale puterii de stat.
4. "Alternativa '90" cheamă la
acţiune şi afirmare pe cetăţenii conştienţi de comandamentul esenţial al
edificării principiilor, structurilor şi mecanismelor, capabile să pună în
funcţiune complexul edificiu democratic al unui regim republican,
constituţional, parlamentar, pluripartidist.
"Alternativa '90" consideră
actuala etapă de tranziţie atît de importantă şi grea de răspundere, încît
doreşte să contribuie la declanşarea unui mare curent politic în care să fie
antrenaţi cetăţenii realmente preocupaţi,
nu de puterea politică, ci de destinul
democratic al ţării. Realizat prin dialog şi dezbatere, acest curent politic
îşi propune să obţină seturi de răspunsuri şi opţiuni la marile întrebări ale
etapei prin care trece societatea românească.
"Alternativa '90" va duce această acţiune clarificatoare
prin enunţarea unor preocupări fundamentale privind:
1. Sistemul electoral ale cărui baze se
pun prin legea electorală.
2. Definirea şi opţiunea pentru primul
parlament preconizat prin alegerile din mai 1990, cu trei variante posibile:
a. Parlament "constituant",
pentru statutarea pactului fundamental al naţiunii?
b. Parlament cu misiune succesivă,
"constituant", apoi "ordinar"?
c. Parlament nou ales, prin convocarea
unui la doilea scrutin, pe baza constituţiei adoptate?
3. Optimizarea Proiectului de Constituţie,
în spiritul dezideratelor Revoluţiei din decembrie '89, al realităţilor
societăţii şi al tradiţiilor istorice
româneşti pozitive, al preluării creatoare a unor experimente contemporane
externe, pentru a realiza sincronismul cu ele şi nu importul de modele.
4. Cunoaşterea şi înţelegerea tendinţelor
doctrinare pluripartidiste, pentru a mări şansa de opţiune conştientă la
programele partidelor, pentru a detecta filoanele realiste de cele nefondate sau
demagogice.
5. Elaborarea de programe minimale
succesive, în funcţie de evoluţia politică, în firească şi continuă modificare.
6. Elaborarea Platformei Program de
perspectivă.
1. "Alternativa '90" îşi
propune să realizeze un dialog cît
mai sincer, extins şi constructiv cu cetăţenii ţării, pentru a le determina o
poziţia activă, pentru a elimina neînţelegerile perturbatoare, pentru a
generaliza înţelegerea principiilor democraţiei reale, pentru a reface unitatea
de conştiinţă şi acţiune a celor angajaţi pe baricadele revoluţiei (decembrie
'89) şi ale democraţiei (ianuarie '90).
2. "Alternativa '90" va urmări corectitudinea desfăşurării
interimatului puterilor instituite, ca o garanţie pentru bazele (corecte, viitoare) ale democraţiei
în România.
3. "Alternativa '90" vizează polarizarea politică a
cetăţenilor temporar alăturaţi unor grupări care au manifestat în luna ianuarie
1990, din dorinţa fermă de libertate, adevăr şi democraţie, prin realizarea unei
mişcari politice unitare, puternice, legitime, coerente, investită să-şi reprezinte opţiunile în
dialogul de la masa interimară a deciziilor .
4. Membrii grupării vor continua să
urmărească respectarea drepturilor fundamentale ale omului, modul în care se
asigură în practică aceste drepturi, semnalînd abaterile, abuzurile,
nedreptăţile, tensiunile, pentru a fi aduse imediat la cunoştinţa puterilor
constituite în stat, prin intermediul
reprezentanţilor săi. În acelaşi timp, vor milita activ în locurile unde îşi
desfăşoară activitatea, pentru introducerea
şi apărarea principiilor democratice deja legiferate.
5. "Alternativa '90" va
lupta pentru evitarea producerii unei crize în societatea
românească, prin apariţia unei scindări artificiale, punînd în opoziţie o parte
din populaţie ("activii"), cu o alta ("pasivii"), în fond
însufleţiţi de aceleaşi idealuri şi speranţe.
Această confruntare nocivă, a fost produsă de eterogenitatea presiunilor care s-au exercitat asupra FSN şi de aceea,
o parte din militanţi, se văd obligaţi să transforme mişcarea spontană în una
clar politică, care să permită dialogul cu instituţiile puterii în condiţii
civilizate, pentru a nu mai fi puşi în situaţia de a se confrunta cu
concetăţenii în conflicte de stradă.
6. "Alternativa '90" va
milita pentru pentru apărarea
principiilor şi drepturilor colective
ale acestei grupări, cu sete de înnoire profundă, de orice abuz care i-ar
îngrădi libertatea de expresie (televiziune, presă, reuniuni, mitinguri
organizate). "Alternativa '90" nu mai doreşte să-şi trimită reprezentanţii din stradă, în urma unor
manifestaţii obositoare, ci vrea să-i aibă permanent la masa tratativelor!
7. "Alternativa '90" îşi
propune să contracareze tendinţele de dezinformare şi de
manipulare a opiniei publice, de deviaţie faţă de adevăr sau faţă de dorinţele
poporului, ale reprezentanţilor din organismele puterii.
8. "Alternativa '90"
doreşte să contribuie la realizarea
unui echilibru dinamic al societăţii româneşti care să permită desfăşurarea
proceselor de înnoire a structurilor societăţii. În acest proces, va urmări
juxtapunerea dintre tactică şi morală, necesitatea evitării dereglării
economice trebuind să fie corelată cu respectarea principiilor dreptăţii şi
obligaţia de împlinire a idealurilor Revoluţiei!
9. "Alternativa '90" militează pentru demontarea structurii
parazitare care a asigurat dezastrul societăţii româneşti în numele poftei
pentru putere, disimulată într-un comunism pseudodoctrinar în ultimii 45 de
ani.
10. "Alternativa '90" va milita pentru
asigurarea unor condiţii clare, unitare, ferme care vizează eliminarea din
poziţiile de decizie a persoanelor care şi-au demonstrat imoralitatea în
vechiul regim şi nu mai pot fi creditate (cel puţin o perioadă de timp) cu
încredere cetăţenească desăvîrşită. Numai astfel se vor crea garanţii reale
pentru ca reconstrucţia să nu fie compromisă de obstrucţia, inerţia,
incompetenţa sau teama de clarificări compromiţătoare ale foştilor conducători.
Acest proces de înlocuire, să fie iniţiat şi reglementat de forurile actuale
guvernamentale, pe baza unor principii generale, coerente, drepte, umaniste şi
etice. Pentru aceasta va folosi toate pîrghiile create pentru a determina şi sprijini:
- reorganizarea conducerilor
întreprinderilor cu oameni doriţi şi votaţi democratic;
- trierea personalului din fostul aparat
de represiune şi înlocuirea celor compromişi cu cu cadre noi, tinere, din rezervorul luptătorilor pe baricadele
revoluţiei, care şi-a probat capacităţile cerute de misiunea de apărare a
legalităţii şi drepturilor cetăţeneşti. Prin această primenire se va rezolva
atît o parte din cererile de locuri de muncă cît şi recalificarea în munci
productive a unor membri compromişi ai amintitului aparat;
- trierea
şi înlocuirea persoanelor compromise, cu elemente competente şi
necompromise din aparatul de justiţie, cu rol crescînd în etapa făuririi
eşafodajului legislativ al noului regim şi în misiunea de arbitraj în primele
alegeri libere şi democratice;
- eliminarea decretelor ceauşiste care
paralizau activitatea economică şi transformau în calvar viaţa cetăţeanului
român şi a instituţiilor sale. Aceasta este o obligaţie a puterii legislative
şi executive provizorii, şi nu un merit care să constituie un "capital
politic" în etapa alegerilor.
11. "Alternativa '90" va
cere pedepsirea vinovaţilor în conformitate cu legile ţării, fără a se accepta
compromisuri sub impeiul ameninţării cu forţa, sau a manipulărilor şi
şantajului politic;
12. "Alternativa '90" va
lupta să pareze tendinţa de
remarginalizare a tinerei generaţii şi a aspiraţiilor sale. Tineretul trebuie
să accepte cu recunoştinţă sfaturile, ajutorul sau adeziunea maturităţii, în
măsura în care sprijinul său corespunde năzuinţelor de însănătoşire, de
renaştere a societăţii româneşti.
13. "Alternativa '90" consideră că activitatea CUN şi a
guvernului va trebui să evite angajarea netă a ţării în direcţii fundamentale
de politică internă şi externă (sau manipularea în acest sens), pînă cînd
alegerile vor da legitimitate constituţională şi parlamentară opţiunilor.
14. Refuzînd orice manifestare de
"expansiune electorală", "Alternativa '90" îşi
asumă, deocamdată, un rol de opoziţie leală,
ipostază din care va exercita presiuni politice pentru apărarea
dezideratelor celor înregimentaţi în grupare şi implicit, a principiilor la
care au aderat.
15.
"Alternativa '90" propune colaborarea constructivă a forului sindical (reprezentînd interesele
majorităţii) şi comisiile tehnice (reprezentînd opinia specialiştilor), nici-o
măsură neputînd fi adoptată dacă unul
din cele două eşaloane se împotriveşte.
16. Bazîndu-se pe explicabila dezorientare a cetăţeanului, grupuri grăbite pot profita de această
situaţie. Vehicularea ideii că ne confruntăm cu un "vid de capacitate de
conducere", care nu poate fi rezolvat decît prin apelul la
"experienţa" vechilor "strategi" comunişti, este pe cale de
a se impune mentalităţii publice. Acest afront, adus în primul rînd
intelighenţiei româneşti, bazat pe lipsa ei de incisivitate politică şi de
popularitate, impune o reacţie energică, constructivă şi unitară.
17. Transformarea şi oficializarea în
gruparea politică "Alternativa '90", nu va însemna renunţarea la activismul ei
manifest, ea fiind hotărîtă să-şi apere
idealurile, în mod public, civilizat dar explicit.
18."Alternativa '90" statuează,
din pornire, obligaţia tuturor
liderilor şi virtualilor săi parlamentari, de a ceda locul altora, noi, după
maxim patru ani, considerînd aceasta o garanţie a irigării cu idei noi, a
evitării formării unei "aristocraţii" politice, a transformării activităţii
politice în meserie, perturbînd intolerabil atît ţinuta morală a grupării, cît
şi activitatea ştiinţifică sau culturală a membrilor săi.
19.
"Alternativa '90" îşi propune să influenţeze opinia publică, educarea ei în scopul eliberării de complexe şi
reflexe perimate, contribuind la crearea unei mentalităţi independente de
gîndire, a unei maturităţi bazate pe cunoaştere şi bun simţ.
1. Principiul fundamental al realismului
Alternativa
noastră, nu consideră că cineva poate, sau are dreptul, la ora actuală, să
propună soluţii globale marilor probleme pe care le ridică renaşterea
societăţii româneşti, fără a parcurge în prealabil, etapele naturale a analizei
riguroase a situaţiei actuale, sintezei rezultatelor şi prospectării
posibilităţilor de soluţionare. Numai după aceea se poate trece la elaborarea
unor tactici operative , consultînd toate punctele de vedere şi toate modelele
pe care le oferă experienţa istorică.
Pe
de altă parte, susţinem necesitatea absolută a salvării societăţii româneşti
din starea gravă în care a adus-o cancerul organizării "comuniste",
schimbarea profundă, din rădăcină, a sistemului social artificial, bazat pe
dominaţie, manipulare şi teroare, care a deraiat evoluţia normală a naţiunii.
2.
Principiul analizei aprofundate.
Înainte de a trece la reconstrucţie, trebuie parcurse etape de
analiză în cadrul unor organisme specializate pe problemele:
-
situaţia exactă a economiei ţării;
- situaţia socială, intelectuală şi morală
a populaţiei;
- dorinţele, necesităţile şi
disponibilităţile cetăţenilor cu diverse preocupări;
- modelele de organizare care şi-au
demonstrat valoarea; se va analiza posibilitatea adaptărilor la specificul
românesc, astfel încît să-şi conserve eficacitatea în condiţiile particulare
ale sistemului societăţii noastre;
- posibilitatea valorificării experienţei
şi bogăţiei spirituale româneşti.
3. Principiul coerenţei sistemice
(sintezei de sincronizare)
Pe
baza rezultatelor analizei, se va trece la alcătuirea unor scheme generale care
să propună soluţii, doar avînd în vedere societatea în ansamblu, respectînd
conexiunile sale sistemice. Numai astfel de "planuri" pot fi
acceptate ca bază de pornire pentru procesul găsirii soluţiilor, deschis
schimburilor de strategie pe care le va impune contactul permanent cu
realitatea. Refuzăm tratarea viitorului societăţii româneşti în stilul
caracteristic dictaturii ("planuri directoare"), sau al
aventurismului politic (lozinci de maximă atractivitate).â
4. Principiul convieţuirii
profesionalismului cu democraţia
Deciziile care produc mutaţii în evoluţia societăţii pot fi luate
numai în urma unui acord între:
-specialişti (evitîndu-se ca masele,
dezinformate, să ia decizii greşite în numele principiului majorităţii);
- nespecialişti, implicaţi de decizie
(evitîndu-se impunerea opiniei calificate în mod dictatorial, transformarea ei
într-o sentinţă).
5. Principiul informării eficace şi al
dialogului permanent
Pentru a se evita transformarea echilibrului
într-o dictatură a majorităţii sau a elitei, este esenţial procesul de
informare corectă şi clară, şi de întreţinere a unui dialog permanent, pentru
exprimarea punctelor de vedere. Vom sprijini activ încercarea de înţelegere
prin dialog, ca pe o cale principală de rezolvare a tensiunilor societăţii.
6. Principiul mobilităţii soluţiilor
Procesul de stabilire a strategiei optime de evoluţie a societăţii
trebuie să fie viu, neformal, neînchistat în structuri statice. Propunem găsirea
unui model dinamic de organizare, capabil să evolueze împreună cu viaţa
societăţii, în ritmul alert specific societăţii moderne. Deciziile trebuie
confruntate necontenit cu reacţiile pe care le produc, fiind operate imediat
modificări în consecinţă. Enormul organism al societăţii nu poate fi încorsetat
în planuri rigide; conducerea trebuie să fie flexibilă, să corecteze deviaţiile
perturbatoare, să sprijine tendinţele cu efecte pozitive, veghind la păstrarea
unui echilibru.
7. Principiul libertăţii coerente
Se
va elibera iniţiativa particulară, dar se vor conserva şi pîrghii de armonizare
a tendinţelor individuale. Se vor pune la punct strategii de echilibrare a
tendinţelor antagonice ( fireşti în orice societate neîngheţată într-o
tiranie), a căror manifestare nestăpînită poate produce crize grave. Pentru
conservarea unei coerenţe a sistemului economic naţional, se vor prefera
metodele moderne, bazate pe folosirea calculatorului în locul birocraţiei
generatoare de corupţie.
8. Principiul conlucrării între cetăţenii
cu diverse preocupări
Se va contracara tendinţa de dezbinare
artificială între cetăţenii angrenaţi în diferite activităţi, urmărită cu
perfidie de fostul regim. Vom lupta pentru conştientizarea inexistenţei unei
linii ferme de demarcaţie , scindînd societatea în "pături" şi
"clase" - noţiuni perimate într-o societate modernă. Definim
activitatea productivă ca acea activitate care aduce folos existenţei omeneşti.
În această optică, cooperarea dintre "intelectualitate" şi
"poporul muncitor", trebuie considerată ca o colaborare între două
moduri de a munci.
9. Principiul primatului moralei asupra
tacticii
Scopul nu scuză mijloacele. Mijloacele şi scopul trebuie să facă
un tot armonios, să se justifice reciproc. Sensurile şi legităţile naturale ale
activităţii politice trebuie respectate cu stricteţe în cadrul valorilor
etice(coordonarea înţeleaptă a unei colectivităţi complexe nu trebuie să fie
paravanul cuceririi puterii de către o anumită grupare, doritoare de
privilegii). Vom lupta împotriva unor astfel de tendinţe, considerîndu-ne
obligaţi, în primul rînd , la onorarea acestor principii prin exemplul propriei
noastre activităţi.
10. Principiul organizării multipolare a
societăţii
Orice încercare de unificare a opiniei publice este o ameninţare
la adresa libertăţii noastre, o faţă neştiinţifică şi periculoasă. Respingem
ferm orice încercare de solidificare monolitică , care ne indică clar tendinţa
de reinstaurare a dictaturii. Sprijinim pluralitatea opiniilor, ajutată de un
mecanism bine pus la punct, de informare, dialog şi echilibrare. Dorim
echilibru între opinii, nu consens. De aceea sprijinim multipartidismul,
coaliţia guvernamentală (pe care o preferăm guvernării unipartide) şi o
opoziţie puternică.
11. Principiul inviolabilităţii
drepturilor omului
Drepturile fundamentale ale omului nu pot fi încălcate sub nici-un
pretext tactic. Ele trebuie să fie consfinţite în noua constituţie şi
respectate ca o garanţie a sănătăţii societăţii. Nu putem însă concepe această
sănătate în lipsa unui sistem bine precizat de obligaţii ale cetăţeanului
român, care să ofere securitate de conlucrare celorlalţi, între care îşi
desfăşoară existenţa.
12. Principiul democratizării posibilităţilor de dezvoltare
intelectuală
Orice cetăţean român are dreptul la împlinire spirituală. Pentru a
garanta efectiv acest drept, societatea trebuie să pună la punct structuri
informaţionale şi educaţionale eficace, care să înzestreze individul cu
aparatul de percepţie care să-i permită să se bucure de bunurile spirituale
oferite de societate. Intelectul nu este o opţiune, ci o dimensiune
fundamentală a omenescului, a cărei atrofiere echivalează cu pierderea unui
organ de simţ. Cultura are faţă de societatea productivă care-i asigură
arderile, obligaţia de a găsi metode pentru a uşura accesul oamenilor de
diverse profesiuni la cuceririle spirituale.
13. Principiul poziţiei centrale a
educaţiei
Se
bazează pe mai multe considerente:
- educaţia este singura cale de formare a
unor conştiinţe democratizate interior, asigurînd societatea de mîine, baza
umană pentru construirea unei democraţii reale;
- ea asigură cetăţenilor posibilitatea de
participare la viaţa societăţii şi de racordare a existenţei lor la pulsul
normal al vieţii spirituale contemporane;
- este nu numai un mijloc, ci şi un scop
la societăţii, asigurînd dreptul fundamental la cunoaştere;
- este o activitate productivă, urmărind
valorificarea celei mai importante resurse materiale a ţării: "aurul
cenuşiu".
14. Principiul legitimităţii dorinţei de
înfrumuseţare şi semnificare a existenţei
Lipsită de astfel de năzuinţe, piramida socială şi armonia
individuală decăzînd într-o stare de degradare patologică, cu urmări
dezastruoase (ultimii 45 de ani o dovedesc cu prisosinţă). Considerăm că setea de
a afla, dorinţa de înţelegere a semnificaţiilor şi rosturilor existenţei, sînt
calităţile omenescului de cea mai mare specificitate. Respingem orice tendinţă
de desconsiderare a acestor cerinţe sufleteşti, orice încercare de stingere a
apetitului uman pentru cunoaştere, orice tentativă de a impune un anumit
răspuns parţial dogmatic. În această problemă dreptul de a alege al fiecăruia
este inalienabil.
15. Principiul întreţinerii permanente a
calificării profesionale
Pentru
apărarea efectivă a şanselor instalării unui climat de competitivitate
constructivă, creatoare, susţinem necesitatea continuării procesului
educaţional, pe toată perioada activă a vieţii unui cetăţean. Trebuie oferite
condiţii optime de informare, recalificare, perfecţionare. În acelaşi timp,
dorim instituirea unui mecanism eficace de testare a capacităţii cuiva de a
rezolva onorabil sarcinile pe care le are, pentru a se evita atît de
periculoasa "scleroză cu înţepenire pe post", obstacol de temut în
calea afirmării potenţialului tinerii generaţii şi a modernizării necontenite a
societăţii.
16. Principiul promovării şi respectării
competenţei
Dorim ca el să fie respectat atunci cînd se selectează cadrele de
conducere din orice domeniu de activitate. Avem în vedere atît calităţile
profesionale cît şi morale, pe care , după experienţa prin care am trecut, nu
le mai putem considera nesemnificative. Dorim de asemenea , remunerarea
salariaţilor în funcţie de calitatea şi valoarea prestaţiei, respingînd orice
formă de "colectivism", care să permită unora să-şi ascundă
incapacitatea sau lenea în spatele rezultatelor colegilor de echipă.
17. Principiul echilibrării tendinţelor
exclusivist pragmatice
Considerăm că specificul fiinţei româneşti nu permite alunecarea
societăţii pe calea goanei oarbe după bunăstare materială, lipsită de
conservarea unor mobiluri sufleteşti. Sugerăm chiar cercetarea posibilităţii de
a înzestra activitatea productivă cu o dimensiune care să răspundă cerinţelor
afective ale lucrătorului, pentru a contracara fenomenul de înstrăinare
dezumanizantă pe care societăţile evoluate l-au consemnat ca pe un grav
pericol.
18. Principiul racordării României la
activitatea mondială
Această operaţie poate fi făcută cu discernămînt selectiv, cu
respect pentru calitate şi valoare. Se va renunţa la cenzură , dar nu şi la
poziţia activă, critică, faţă de atacurile kitch-ului, care pot periclita
posibilităţile constructive ale culturii, dacă operează nestingherite de o
opoziţie explicită. Dorim reintrarea ţării în circuitul mondial de valori,
reintegrarea în sistemul general al umanităţii, oferind acestui sistem
rezultatele eforturilor româneşti.
19. Principiul cooperării în condiţii de
păstrare a independenţei
În
relaţiile economice externe , ne pronunţăm pentru o politică echilibrată, care
să realizeze un compromis între necesitatea ajutorului extern în efortul de
reconstrucţie a unei societăţi sănătoase şi principiul neatîrnării, care ne
obligă să evităm acele acţiuni care ar putea produce înfeudarea ţării, dîndu-se
posibilitatea exercitării de presiuni din exterior, în numele unor determinări
economice.
20. Principiul promovării păcii
România va sprijini activ politica de destindere şi de sudare a
comunităţii umane internaţionale, cu rezerva la care ne obligă experienţa; nu
putem considera justificată aplicarea principiului non-intervenţiei, în
situaţiile în care întreaga comunitate internaţională asistă la distrugerea
unei naţiuni căzute pradă microbului devastator al tiraniei. Militînd pentru
pace, România trebuie să-şi întărească şi modernizeze capacitatea de apărare
(compromisă de acţiunea trădătoare a fostei dictaturi), pentru a nu transforma
obţiunea pentru pace într-o sinucidere.
21. Principiul neutralităţii totale
În
politica externă, România are dreptul, după atîtea suferinţe, la o neutralitate
totală, care să o transforme într-o Elveţie a estului, scoţînd-o din capcana
oricăror "geostrategii".
22. Principiul respectării simbolului
"22"
Idealurile pentru care şi-au dat viaţa eroii, nu pot fi părăsite.
Ar fi o trădare intolerabilă, condamnînd societatea românească la sentinţa de
imoralitate monumentală.
COMITETUL DE
INITIATIVĂ AL GRUPĂRII POLITICE
ALTERNATIVA '90
3 februarie 1990
Art. 1. "Alternativa '90" îşi propune să creeze cadrul
organizatoric şi legal, sub forma dialogului, în scopul afirmării
personalităţii individuale, a consolidării pluralismului politic, a obţinerii
eficienţei activităţii economice.
Art.2. "Alternativa '90" este o mişcare cu caracter social şi
politic deschisă tuturor celor care doresc să contribuie activ la Reconstrucţia
României, pornind de la respectarea principiilor eticii şi moralei în relaţiile
interumane, a respectării drepturilor şi libertăţilor universale ale omului, a
criteriului competenţei în promovarea valorilor, a principiului democraţiei ca
formă de organizare a vieţii social-politice.
Art.3
Prin Statut şi Platforma program, "Alternativa '90" oferă o alternativă
de conştiinţă celor neînregimentaţi în curente politice, mişcarea avîndu-şi
originea în demonstraţiile pentru instaurarea principiilor democratice din
24-28 ianuarie 1990.
Art.4. Sub aspect moral, "Alternativa '90" recunoaşte
legitimitatea tineretului ca înfăptuitor al Revoluţiei din decembrie 1989 şi
afirmă obligaţia morală ce revine tuturor de a respecta idealurile pentru care
au luptat şi s-au jertfit tinerii României.
Art.5. Adeziunea la "Alternativa '90" se face pe baza
identificării concepţiilor personale cu principiile mişcării sau prin aderarea
la aceste principii după analizarea şi acceptarea lor ca fiind în acord cu
convingerile proprii. Aderenţii pot opta pentru statutul de membru sau membru
simpatizant.
Art.6. Structura organizatorică are în vedere criterii teritoriale, prin
constituirea de "Filiale Teritoriale" ale "Alternativei
'90".
Art.7. Toate Filialele constituite, indiferent de numărul membrilor, au
dreptul de reprezentare în structurile organizatorice la nivel naţional.
Art.8. Criteriul numeric de reprezentare va fi stabilit funcţie de
numărul membrilor "Alternativei '90" la data respectivă.
Art.9. Filiala teritorială este formată din membri şi membri
simpatizanţi.
Art.10. Structura organizatorică a filialelor teritoriale este formată
din: Membrii cu atribuţii permanente, Comisii teritoriale pe probleme, şi
Consiliul teritorial.
Art.11. Structura organizatorică la nivel naţional este formată din:
Membrii coordonatori cu atribuţii permanente, Comisii naţionale pe probleme, şi
Consiliul Directorial şi Director delegat.
Art.12. Consiliile şi Comisiile teritoriale, Comisiile naţionale şi
Consiliul Directorial vor desemna purtători de cuvînt în baza unor mandate de
competenţă.
Art.13. Statutele de "membru simpatizant" sau "membru al
Alternativei '90", se obţin conform Art. 5, după analizarea şi aprobarea
cererii de aderare de către comisia teritorială de resort.
Art.14. Sînt consideraţi "membri cu atribuţii permanente" ,
casierii, responsabilii cu evidenţa, economiştii, juriştii,
stenodactilografele, etc. (în cazul în care aceste activităţi sînt îndeplinite
de persoane care au aderat la "Alternativa '90").
Art.15. Comisiile teritoriale pe probleme
Numărul comisiilor depinde de numărul activităţilor Filialei teritoriale
şi de durata acestei activităţi. În cazul activităţilor cu durată limitată în
timp, comisiile aferente pot fi dizolvate.
Numărul membrilor comisiilor este determinat de specificul activităţii
respective.
Art.16. Consiliul teritorial
Coordonează activitatea grupării în perioada dintre adunările generale
ale Filialelor teritoriale.
Este constituit din cîte doi reprezentanţi ai Comisiilor teritoriale pe
probleme şi membrii cu atribuţii permanente ai Filialei teritoriale.
Art.17. Purtători de cuvînt
Purtătorii de cuvînt sînt desemnaţi conf. art.12, în baza unui mandat de
competenţă pe probleme şi/sau pe durată determinată de timp.
În calitate de purtător de cuvînt , ei au competenţe numai în limitele
mandatului, fiind interzisă exprimarea punctelor de vedere personale, chiar
dacă se face această precizare în momentul exprimării lor.
Art.18. Membrii coordonatori cu atribuţii permanente
Fac parte din Consiliul Directorial şi asigură coordonarea activităţii
membrilor cu atribuţii permanEnte definiţi conf. art.11.
Art.19. Comisiile naţionale pe probleme
Coordonează activitatea Comisiilor
teritoriale.
Prevederile art.12 se aplică şi pentru Comisiile naţionale.
Art.20. Consiliul Directorial
Coordonează întreaga activitate a "Alternativei '90". Este
format din cîte doi reprezentanţi ai Comisiilor naţionale pe probleme şi
Membrii coordonatori cu atribuţii permanente.
Art. 21. Directorul - delegat
Este
delegat de membrii Consiliului Directorial prin mandat de competenţă pe durată
determinată de timp.
Art.22. Validarea activităţii şi a
componenţei structurilor organizatorice teritoriale (conf. art.10) se face de
Adunarea Generală a membrilor Filialei teritoriale.
Adunarea Generală se întruneşte anual, sau în mod extraordinar la
cererea Consiliului teritorial.
Art.23. Consiliile teritoriale vor desemna reprezentanţi proporţional cu
numărul membrilor Filialei, pentru reprezentarea la lucrările Consiliului
Naţional.
Art.24. Validarea activităţii şi a componenţei structurilor
organizatorice naţionale(conf. art.11) se face de Consiliul Naţional.
Consiliul Naţional se constituie din delegaţi ai Filialelor teritoriale,
prin reprezentare proporţională cu numărul membrilor, şi membrii cu atribuţii
de coordonare permanentă şi ai Consiliului Directorial.
Consiliul Naţional se întruneşte anual, de regulă după întrunirea
Adunărilor Generale ale Filialelor teritoriale sau în mod extraordinar la
cererea Consiliului Directorial.
Art.25. Organul suprem de decizie al mişcării este constituit de
Congresul "Alternativei '90".
La lucrările Congresului participă delegaţi ai Filialelor teritoriale
prin reprezentare proporţională. Membrii cu atribuţii permanente teritoriale şi
naţionale, membrii Comisiilor Naţionale pe probleme şi ai Consiliului
Directorial.
Art. 26. Membrii simpatizanţi au următoarele drepturi:
a.
Să participe, în principiu, la toate acţiunile şi manifestările organizate de Comisiile pe probleme.
b.
Să-şi exprime punctul de vedere în cadrul dialogurilor organizate.
c.
Membrii simpatizanţi nu au drept de vot la adoptarea hotărîrilor.
Art.27. Membrii "Alternativei '90" au următoarele drepturi:
a.
Drepturile prevăzute la art.26 pct. a şi b.
b.
Dreptul de vot la adoptarea hotărîrilor.
c.
Dreptul de a fi aleşi în structurile organizatorice.
d.
Drepturile de a beneficia de avantajele şi protecţia oferite de
"Alternativa '90".
e.
Dreptul ca, în condiţii de excepţie, să ceară suspendarea dreptului de a participa
la dialog , a membrilor simpatizanţi,
sau interzicerea accesului acestora în anumite situaţii.
Art.28. Membrii simpatizanţi au următoarele obligaţii:
a.
Să respecte disciplina stabilită prin regulamentele de funcţionare a structurilor
organizatorice şi a manifestărilor "Alternativei '90".
b.
Să se supună prevederilor art.23, pct.c.
c.
Să militeze în spiritul STATUTULUI şi
PLATFORMEI PROGRAM.
Art.29. Membrii
"Alternativei '90", au următoarele obligaţii:
a.
Obligaţiile prevăzute la art. 28, pct. a şi c.
b.
Să ducă la îndeplinire în mod corespunzător atribuţiile şi responsabilităţile
pe care şi le-au asumat sau cu care au fost investiţi.
c.
Să achite la termen obligaţiile materiale care le revin.
Art. 30. Patrimoniul "Alternativei '90" se constituie din
cotizaţiile membrilor, subvenţii, donaţii, precum şi din alte venituri
rezultate din activităţile şi manifestările organizate.
Art. 31. Toţi membrii "Alternativei '90", sînt egali în
drepturi, indiferent de activitatea
desfăşurată, a atribuţiilor asumate sau a oricăror altor criterii. Competenţele
de decizie sau de acţiune, dreptul de reprezentare, etc. necesare în
desfăşurarea activităţii interne, cît
şi în relaţiile în afara mişcării, se stabilesc prin delegare, conf. art. 17.
Art. 32. În virtutea art.
precedent, toate listele şi evidenţele
membrilor, a comisiilor, etc. se vor întocmi respectînd ordinea alfabetică.
Eventualele precizări privitoare la
calitatea de membru cu atribuţii permanente, sau membru al unei comisii, etc. se vor face în dreptul numelui din
lista respectivă.
Art. 33. Toate prevederile prezentului Statut vor fi supuse
dialogului deschis tuturor membrilor
"Alternativei '90", definitivarea lui făcîndu-se pe baza opţiunilor
rezultate.
Art.34. Validarea statutului va fi făcută prin vot general, direct, tip
referendum.
Art.35. Pînă la validarea structurilor organizatorice statutare, s-a
constituit un comitet de iniţiativă pentru
întocmirea documentelor necesare legalizării (colectarea adeziunilor,
statut, platformă program, etc.) ţi iniţierea comisiilor pe probleme pentru
activitatea de perspectivă imediată.
Art. 36. Poate obţine statut de membru al comitetului de iniţiativă oricine
îşi asumă responsabilitatea rezolvării unor probleme de pe agenda de lucru a
comitetului.
COMITETUL DE INIŢIATIVĂ AL "ALTERNATIVEI '90"