Selecţii din jurnalul Ioan Roşca
10 martie 22
aprilie 1990
10? martie
Revista
Acum Rubricile intenţionate
1. Istoria eliberată (ciclu de
dezvăluiri a adevăratelor evenimente din istoria Romāniei
contemporane).
2. Doctrine politice realităţi politice
(prezentarea doctrinelor şi activităţii partidelor politice din
Romānia democratică).
3. Şedinţe de parlament comentate
(interbelic romānesc, actual european, curente din Romānia.
4. Dicţionarul politic.
5. Jurnale din carcerele comuniste.
6. Atmosfere (comentarea situaţiei existente
īnainte de 22 decembrie īn anumite domenii de activitate. )
7. Lecţii de economie politică
8. Analiza situaţiei economiei
9. Tribuna partidelor
10. Cronica evenimentelor politice ale săptămīnii
11. Lupta cu inerţia (anchete privind modul
de desfăşurare a
procesului revoluţionar īn societatea
nemţeană)
12. Ofensiva culturii (actualitatea culturală
militantă)
13. Analize sociologice şi psihologice
14. Arena confruntării opiniilor (teme
diverse)
15. Umor negru īn situaţii
. albastre!
16. Reacţii la articole şi luări de
poziţie din presă
17. Caietul alegătorului (informaţii
diverse īn atenţia cetăţenilor)
18. Profiluri şi opinii (interviuri cu
personalităţi, cu īntrebări privind actualitatea politică)
19. Realităţi contemporane (analiza
situaţiei economice , sociale şi politice din alte ţări)
20. Galeria de monstruozităţi (ciclu cu
descrierea unor tipuri de escrocherii, atrocităţi,
laşităţi, trădări, etc. care se practicau īn vechiul
regim)
21.La masa de dialog social
22. Rubrica libertăţii totale de opinie
23. Anunţuri practice, diverse, publicitare
24. Din activitatea asociaţiei Dialog Piatra
Neamţ
25. Poşta redacţiei
26. Mecanismul de īndoctrinare explicat
27. Dosarul intoleranţelor
28. Articole de fond
29. Invitaţii noştri (articole externe)
30. Şedinţa de judecată (un proces
imaginar făcut sistemului canceros totalitar)
31. Critici la adresa guvernului (rubrică de
opoziţie permanentă)
32. Actualitatea nemţeană
Principii
pentru revistă
1. Tratarea fenomenelor, mecanismelor,
situaţiilor, structurilor şi nu a persoanelor folosite doar ca
exemple, cu discernămīnt
2. Raportul fond (prioritar) / formă (cīt mai clară auditoriului şi mai
atrăgătoare), rezolvat serios şi eficace
3. Evitarea academismului. Subiectele tratate sunt
destinate lămuririi unor aspecte şi nu teoretizării lor. Nu e o
revistă de afirmare a capacităţilor individuale ci de ajutare a
opiniei publice.
4. Principiul revoluţionar: se continuă
lupta pentru renaştere a sistemului societăţii. Fără
compromis la şantaj.
5. Dialog efectiv, contradictoriu: temele de mare
interes sunt tratate īn dezbateri deschise, fără concluzii
unificatoare, lecţie de argumentare şi opinie liberă. Echilibru,
nu consens.
6. Principiul deschiderii. Dialogul nu rămīne la nivelul asociaţiei ci se poartă cu
toate eşaloanele implicate.
7. Principiul libertăţii exprimării
opiniei responsabile, fără a accepta frīnarea
cu sentinţe de radicalism.
8. Principiul echilibrului īntre pragmatic şi
moral. Eticul īnaintea tacticului. Tacticul cu scopuri etice clare.
9.Principiul fundamentalităţii
informării şi educării permanente a fiecăruia.
10. Solidaritatea reunind solitarii de bună
intenţie.
11. Interdisciplinaritatea, abordare
complexă, sistemică, multiunghiulară,
revenire la unitatea diversităţii.
12. Caracterul dinamic, cu feed-back al
tratării subiectelor. Capacitatea de a reveni, retuşa, reformula,
renunţa, etc. fără orgolii, fixisme,
complexe. Adevărul e o necontenită căutare şi schimbare.
13. Raportul sintetic /explicit (metaforic /clar)
rezolvat īn sensul maximei clarităţi, ajungīndu-se
la caracterul discuţiei orale.
14. Independenţa īntre articole, care se
īncadrează īnsă īn blocul de principii al publicaţiei.
15. Scopul nu scuză mijloacele. Mijloacele
şi scopul trebuie să se autojustifice.
16. Lupta pentru ca activitatea politică
să fie obligată să intre pe un făgaş moral,
democratic, constructiv, īnnoitor.
17. Emanciparea e o problemă a īntregii
societăţi. Se poate face cīte ceva īn acest
sens la orice nivel al piramidei dezvoltării intelectuale. Vīrful nu se īnalţă fără
lăţirea bazei.
18. Activitatea PCR a fost de tip antiuman,
despotic fascist. Ea trebuie demascată ca atare, pentru a uşura
apărarea societăţii de atacuri canceroase similare.
19. Cei care au profitat ieri, făcīnd
pactul de agresiune a fiinţei romāneşti, nu au azi dreptul la
īncredere şi poziţii de decizie. Trebuie să dovedească īn
timp că au reuşit īn eforturile lor sincere de reeducare. Agresorii
trebuie depistaţi şi pedepsiţi conform legii.
20. Acţionarii ( proprietarii revistei) nu au
nici-un drept de a influenţa colectivul de concepţie şi
redacţie. Sunt liberi să-şi retragă fondurile dacă
sunt nemulţumiţi.
21. Īn cazul conflictelor de opinii, oportunitatea
unui articol se decide prin vot īn colectivul redacţional şi de concepţie.
22. Promovarea luptei pentru respectarea
valorilor, a principiilor selecţiei prin valoare, a emancipării
societăţii, refuzīndu-se colectivismele paralizante. Pentru o societate a
echilibrului īntre democraţie şi competenţă (refuzīndu-se dictatura masei sau a elitei).
Comisii de
lucru (īn activitatea asociaţiei)
I. Revista
Autori articole
Autori reportaje şi interviuri
Legătura cu sursele externe
Redactori
Tehnoredactori
Multiplicarea
Vīnzarea şi distribuirea
Probleme administrative economice
Comisia de dezbateri de fond
Relaţii cu publicul şi
autorităţi
II. Dialoguri
1. Clubul de dezbateri economice
2. Clubul de dezbateri sociale
3. Clubul de dezbateri politice
4. Clubul de dezbateri spirituale
5. Clubul de dezbateri interdisciplinare , de
sistem
Observaţii
1a. Sedinţa de
dezbatere pe teme precizate cu materiale pregătite, īntre membrii clubului
şi invitaţi (specialişti)
b. Şedinţe pe specialităţi
(medicină, īnvăţămīnt, etc.)
organizate de membrii clubului antrenīnd
componenţi ai eşalonului interesat (teme precizate)
c. Asociaţii şi eşaloane invitate
la masa rotundă (partide, sindicate, autorităţi) īn dezbateri
deschise.
d. Dialog cu asociaţii similare
(invitaţi, instruiri la Bucureşti Iaşi, etc.,
şedinţe comune) din ţară şi străinătate.
e. Vizite de dialog la īntreprinderile din
judeţ
2. Toate comisiile vor căuta căi de
valorificare a activităţii:
- dialogul īn sine
- extragerea unor concluzii īn formă
scrisă şi publicarea īn revistă a aspectelor interesante
- dosare de concluzii şi propuneri către
forurile competente
III. Educarea opiniei publice
Conferenţiari
Organizatori conferinţă. Atragere public
Asigurarea protocolului
Agenţi de racolare a invitaţilor
Comisia de pregătire a tematicii şi de
dezbatere şi valorificare a rezultatelor (chiar īn revistă)
Publicare īn alte reviste a articolelor rezultate
din dezbatere
IV. Lupta cu inerţia. Sondaje de opinie
1. Anchete sociale (cetăţeni,
īntreprinderi, etc.
2. Supravegherea activităţii
autorităţilor (interpelări)
3. Strīngerea
sesizărilor şi orientarea lor către foruri competente,
urmărind răspunsul
4. Urmărirea normalizării
activităţii sindicale
5. Organizarea unor mitinguri de protest, īn cazul
īn care se fac abuzuri şi se refuză rezolvarea lor prin dialog
6. Cursuri de informare a opiniei publice.
Eventual, un panou īn oraş. Eventual o transmisie radio sau tv folosind releul.
7. Asigurarea condiţiilor pentru ca la
Neamţ alegerile să găsească un climat matur, responsabil,
civilizat īn colaborare cu partidele.
8. Mese rotunde īntre reclamanţi şi reclamaţi
Teme de
dialog
1. Dialog īntre reprezentanţii partidelor
privind activitatea electorală.
2. Despre mecanismele comunismului. (sīmbătă)
3. Ilegalizarea PCR
4. Opinii privind evoluţia aparatului
represiv (vineri)
5. Despre pluralism şi consens
6. Ritmul restructurării
7. Renaşterea societăţii civile
8. Etică sau tactică (joi)
9. Lovitură de stat sau revoluţie
(casetă plus sondaj)
10. Revoluţie sau stabilitate
11. Moduri de a munci
12. Problemele ridicate de militarii de la
Timişoara
13. Problema generaţiilor
14. Analiza activităţii guvernului
15. Poziţia intelectualilor faţă de
situaţia politică
16. Trepte ale vinovăţiei generale:
remedii; pedepse
17. Apolitism, politicianism, civism politic
18. Criza īnţărcării din vechile
metehne
19. despre pedeapsa cu moartea
20 . Limitele libertăţii de expresie
21. Disidenţa - analiză
22. Organizarea dialogului social
23. Democraţie sau dreptate
24. Despre ţăran
25. Miracolul tehnic şi viciile sale
26. Despre alegeri
27. Legitimitatea actualei conduceri
28. Despre privatizare
29. Despre piaţa liberă
30. Pătrunderea capitalului străin
31. Direcţiile de evoluţie ale economiei
32. Orientarea educaţiei şi īnvăţămīntului
33. Credinţă, necesităţi
spirituale
34. Manifestaţiile publice
35. Pragmatism şi emancipare spirituală
36. Calea a treia
37. Plecarea sau revenirea īn ţară
38. Libertate şi extremism
39. Activitatea parlamentului
40. Opoziţia
41. Metode de demontare a structurilor abuzive
şi nesănătoase
42. Muncă - redefinire
43. Separarea puterilor īn stat
44. Pedeapsă, penitenţă,
apărare
45. Īncearcă comunismul să se salveze?
46. A fost comunismul o ideologe sau doar o
mască pentru abuzurile de putere?
47. Curaj şi laşitate
48. vidul de putere şi de valori utilizabile
49. Pesimism şi optimism politic
50. Mecanisme de vaccinare a societăţii
īmpotriva recăderii sub un flagel ca acela care a distrus-o
51. Atomii de tiranie; repartiţia
responsabilităţii sub Ceauşescu
52. Contradicţia
53. Blazarea, o formă de
rezistenţă, de acceptare sau de īnfrīngere?
54. Educarea omului democratic
55. Abstractizarea de la eficacitate la diversiune
56. Copacul social, de la omul
rădăcină, la omul floare
57. Democratizarea culturii
58. Dictatura majorităţii şi a
elitei; democraţie majoritară sau decizie calificată
59. Profesionalismul, egoism sau generozitate
60. Specializare si interdisciplinaritate
61. Inteligenţa ca simţ; problemele
ridicate de dereglarea, atrofierea şi dezvoltarea ei
62. Gīndire şi
afectivitate; implicaţii politice
63. Morala, un subiect auxiliar?
64. Joc şi responsabilitate
65. Īntre structuri stabilizate şi
societăţi browniene
66. Īntre cenzură şi kitch
67. Utilizarea istoriei
68. Scopul şi mijloacele īn politică
69. Socialism şi sexualitate
70. Problema demografică
71. Cum se găseşte echilibrul social?
72. Ce-ar merita salvat din ideologia stīngii?
73. Poziţia bisericii faţă de
dictatură
74. Poziţia armatei faţă de
dictatură
75. Poziţia proletariatului faţă de
dictatură
76. Poziţia intelectualilor faţă de
dictatură
77. Poziţia securităţii
faţă de dictatură
78. Organizarea mişcării sindicale
79. Demontarea mafiei şi inchiziţiei
80. Posibilităţile de evoluţie ale
judeţului
81. Votul secret
82. Ce este stīnga
şi dreapta?
83. Ce-am fi putut face sub Ceauşescu?
84. Cum poate fi făcută revoluţie
īn Piatra Neamţ?
85. Rolul īnvăţămīntului
īn mecanismul comunist
86. Profesionalism?
Notă
-Dacă lupta politică
ţine de cīteva idei forţă (vezi
comuniştii cu proprietatea tuturor), atunci de ce nu se profită de
momentul psihologic actual (ura faţă de fostul sistem şi
abuzurile sale ) , īncercīnd acum dărīmarea
lor , nu mai tīrziu, cīnd
atuul psihologic se va răsturna (eventuale nereuşite fireşti īn
īncercarea de īnsănătoşire capitalistă a ţării.
-Rugăm membrii PCR, care vor
să se desolidarizeze de acest punct trist din viaţa lor să o
dovedească, făcīnd politică
activă anticomunistă.
- Dramatic - sīntem la
cheremul vinovaţilor, majoritari - trebuie să-i rugăm să ne
lase să schimbăm sistemul, fără ai putea ameninţa.
14 ? martie
Tematica
dialogului: etică şi tactică īn politică
1. Democraţie, eficienţă sau
dreptate
2. Cum poate o minoritate să judece şi
să pedepsească o majoritate puternică
3. Cum se răspunde cīnd
adversarul loveşte sub centură
4. Ce efecte are tactica partidelor de
espectativă īn parlament
5. Scopul scuză mijloacele?
6. Pedeapsa cu moartea?
7. Ilegalizarea PCR?
8. Dezamorsarea minei comuniste
9. Cum poate fi menţinut controlul pentru a
se evita deviaţia morală?
10. Cazuri concrete: Ceauşescu,
Iliescu, Mazilu, Coposu, Cīmpeanu, etc.
11. Pragmatism sau dreptate
12. Opoziţie de catifea după o
revoluţie de sīnge?
Opinii
- 3 motive ca partidele să prefere eticul:
ura poporului pentru trucuri, trauma prin care a trecut, lipsa unui sistem de
echilibrare şi control. Dacă scoatem īn evidenţă
greşelile partidelor, le slăbim puterea şi nu e bine. Dar ele nu
trebuie să profite de īnţelegerea noastră.
- oprobiul
faţă de politic, vine tocmai din contrapunerea lui eticului.
- tacticul poate fi acceptat dacă are
mobiluri etice de rang secund, altfel irealizabile, eficacitatea subterfugiului
īn lupta pentru apărarea dreptăţii, cere īnsă camuflare; de
unde derivă condamnarea etică. Cum ar putea fi stabilit codul
derogărilor etice admisibile, un echilibru īn acest sens?
- de alcătuit un cod al eticii politice, a
căror īncălcare să fie sancţionată.
Programul
dialogurilor pentru o săptămīnă
Luni, 19 martie Ordinea de zi a adunării
asociaţiei Dialog, de pe 19 martie 1990
Sīmbătă, 17 martie Comunism
şi neocomunism
Vineri, 16 martie
- Evoluţia aparatului represiv
Joi, 15 martie Soarta revoluţiei la Piatra
Neamţ şi īn ţară
Miercuri, 14 martie Despre manifestaţii
Marţi, 13 martie problema generaţiilor
şi a īnvierii
19 martie Revoluţie sau lovitură de
stat
Ordine de
zi pentru adunarea Dialog
1. Probleme administrative; semnături
diverse; īnscrieri; lectura documentelor adoptate
2. Dare de seamă: şedinţa de
miercuri, dialoguri; īntīlnirea de marţi; Vatra
Romānească;
3. Situaţia revistei
4. Situaţia īntīlnirilor
de dialog
5. Conferinţele
6. Activitatea socială: sondaje de opinie,
organizarea mitingului de duminică (ordinea , staţia, pancarte,
purtătorii de cuvīnt, publicitate)
7. Vizionarea casetei CC PCR. Īntrebare pentru
dialogul: revoluţie sau lovitură de stat:
a. este conducerea actuală reprezentanta
revoluţiei sau a nomenclaturii?
b. care e persoana din film care v-a impresionat
favorabil?
c. Iliescu a fost impus
de revoluţie sau adoptat īn conducerea momentului?
d. de ce şi de cine au fost aduşi
conducătorii comunişti dizidenţi?
Răspunsuri la īntrebare:
1. revoluţie din care a emanat un guvern 5
voturi
2. revoluţie suprapusă cu o
lovitură de stat 8 voturi
3. lovitură de stat declanşīnd
revoluţia 4 voturi
4. revoluţie deturnată de guvernul
instalat 22 de voturi
5. alte opinii 3 voturi
Total 42 de voturi
Anunţ
miting - ciornă
Duminică 25 martie, se
īmplinesc 100 de zile de la declanşarea revoluţiei. Dorim ca
cetăţenii oraşului nostru să nu rateze această ocazie,
de a-şi exprima recunoştinţa faţă de eroicele jertfe
ale compatrioţilor combatanţi.
Fiecare va hotărī după cum
īi dictează conştiinţa modul īn care consideră
oportună această comemorare. Chiar membrii asociaţiei
"Dialog" Piatra Neamţ, care şi-au pus problema
organizării unei manifestări, nu au ajuns la un punct unic de vedere.
De aceea , ei au pus la punct trei acţiuni, care exprimă tot atītea moduri de a-şi manifesta solidaritatea cu cei
care au readus cu torţa trupului lor, lumina pe pămīntul
romānesc!
a. Unii consideră necesară o ceremonie religioasă, de
comemorare a martirilor Ea va avea loc la Monumentul Eroilor, īn jurul orei 13;
procesiune cu lumīnări.
b. Alţii doresc să-şi exprime fidelitatea faţă de
idealurile faţă de idealurile pentru care s-a murit īn decembrie
şi hotărīrea de a lupta mai departe pentru
ca jertfa lor să nu fie īn zadar, pentru a le continua năzuinţele,
īnfrīngīnd tendinţele de blocare a suflului
īnnoitor, la adăpostul pasivităţii - care paralizează
oraşul nostru. Mitingul dedicat acestei celebrări "civile",
va avea loc īn Piaţa Stefan cel Mare, la ora 10.
c. Cei revoltaţi de lipsa de rezonanţă a ideilor
revoluţionare īn oraşul nostru, de pasivitatea generală, de
remanenţa structurilor de conducere, de conservarea
mentalităţilor din timpul dictaturii, de neruşinarea
oportuniştilor, de lipsa de transparenţă privind demontarea
aparatului represiv, de acoperirea īn continuare a listelor informatorilor, de
diversiunile cu care se īncearcă intimidarea doritorilor de īnnoire, de
marginalizarea tineretului, de lipsa generală de sinceritate, de
intoleranţa faţă de libertatea opiniilor, de dezinformare la care
sīntem supuşi, mai ales de către
televiziune, de lipsa de claritate a poziţiei guvernului īn probleme grave
(cum ar fi: represiunea din decembrie, activitatea securităţii,
urmărirea vinovaţilor de abuz din fostul regim, numirea unor persoane
grav compromise īn conducerea armatei, eliberarea deţinuţilor de
drept comun, poziţia faţă de comunism, faţă de
democraţia pluripartidistă, faţă
de libertatea manifestărilor), de lipsa unor eforturi sincere de
corectă informare şi de reeducare a populaţiei - vor
să-şi exprime solidaritatea faţă de proclamaţia de la
Timişoara, considerīnd cele 100 de zile, ca o
continuitate şi acordīnd acestui oraş erou,
statutul de capitală politică a ţării. Īn acest sens, ei
vor face la ora 11 , o scurtă demonstraţie pe traseul: teatru, casa
de cultură, muzeul de istorie, hotelul Ceahlău, teatru - unde vor
citi declaraţia de la Timişoara, exprimīndu-şi
adeziunea şi considerīnd aceasta ca cel mai
profund omagiu adus eroilor acestui oraş.
Anunţuri miting ( 2 ciorne pentru ziarul
Ceahlăul)
Membrii asociaţiei
"Dialog" P.N. Organizează un miting pe data de 25 .03.90, la
Casa de Cultură şi la biserica lui Ştefan cel Mare. Procesiunea
civilă şi religioasă , solidarizarea la idealurile pentru care
şi-au dat viaţa eroii şi adeziunea faţă de principiile
urmaşilor lor legitimi - revoluţionarii maturizaţi ai
Timişoarei - sīnt forme de omagiere a primelor
100 de trepte din scara către libertate.
21 martie
1990
[ciornă pentru numărul 0 al revistei]
23 martie
1990
Anunţuri către presa
locală - ciorne
1. Duminică 25 martie 1990, se īmplinesc 100 de zile de la marea
explozie eliberatoare
Considerăm că ar fi un semn de nerecunoştinţă
pentru eroi dacă nu am celebra acest eveniment. Cu toţii am cīştigat īn urma jertfei celor care au īnvins frica.
Simţim īnsă că, dincolo de drepturile recucerite, lupta lor ne-a
adus şi obligaţii
Au dispărut lăsīndu-ne
ştafeta dorului de libertate pe care nu avem voie să o
lăsăm să se stingă.
Membrii asociaţiei "Dialog" P.N. Organizează un miting
pe data de 25 .03.90, la Casa de Cultură şi la biserica lui Stefan cel Mare. Procesiunea civilă şi
religioasă , solidarizarea la idealurile pentru care şi-au dat
viaţa eroii şi adeziunea faţă de principiile urmaşilor
lor legitimi - revoluţionarii maturizaţi ai Timişoarei - sīnt forme de omagiere a primelor 100 de trepte din scara
către libertate.
2. Asociaţia Dialog Piatra Neamţ vă invită
duminică 25 martie 1990, ora 11, la un miting organizat īn faţa Casei
de cultură, urmat de o demonstraţie şi de oficierea unei slujbe
religioase īn memoria eroilor revoluţiei din decembrie 1989 (care va avea
loc la biserica Sf. Ioan). Grupul de iniţiativă din cadrul
asociaţiei īşi manifestă prin această acţiune
racordarea la idealurile celor care s-au jertfit, sincronizarea cu ora
Timişoarei şi cu cea a Capitalei, adeziunea deplină la
proclamaţia de la Timişoara şi dorinţa de a duce mai
departe flacăra acestei revoluţii. Semnat, grupul de
iniţiativă al Asociaţiei Dialog Piatra Neamţ.
Aprilie
Manifest 1
- ciornă
Cei care n-au şovăit să treacă de partea trupelor care
ne-au cotropit ţara:
Cei care au organizat lagărele de exterminare a romānilor ce refuzau
robia:
Cei care au distrus sănătatea fiinţei romāneşti:
Cei care au trecut de partea stăpīnilor trădīndu-şi omenia:
Cei care au pus la punct marea reţea de represiune, de īndobitocire,
de supunere, de furt:
Cei care au ales calea egoismului, a laşităţii, a lenei, a
vulgarităţii, a mediocrităţii, a intoleranţei, a
minciunii:
Cei care au stins īn sufletele tinerilor curăţenia, īn cele ale
maturilor , speranţa şi īn ale bătrīnilor,
liniştea:
Cei care s-au īmpins īnainte īn concursul pentru scaune, fără
nici-un scrupul:
Cei care şi-au sfătuit copiii să se supună pīnă la cea mai acută umilire:
Cei care n-au rezistat curii de dezumanizare:
Sīnt printre noi!
Educaţia,
azi text nepublicat
Am crezut
că de atīta ruşine
Vinovaţii nu vor mai ieşi din tăcere
Decīt pentru a le arăta copiilor lor
Calea cea dreaptă
Dar iată, o enormă hīdoşenie
Se iveşte pe noua pagină a istoriei!
Laşul
īşi sfătuie urmaşul să stea
ascuns
Hoţul īşi atrage fiul, să īmpartă prada īn cīrdăşie
Mincinosul explică familiei cum trebuie īnţelese lucrurile
Fiara ascute dinţii celor mici
Şi văzīnd cīt
de greu īşi bagă cei tineri minţile īn cap,
Vinovaţii īşi mustră copiii
Coşmar
electoral text nepublicat
Am visat azi noapte un groaznic viol, la care era supusă o urnă.
Mai īntīi şi-a băgat īn ea mīna un bătrīn activist.
Apoi un sinistru specialist "īn securitatea
cetăţenilor".
Un mare mafiot a spurcat-o şi el cu un vot.
Şi apoi s-au repezit īn grup escrocii, laşii, mediocrii,
canaliile... şi au votat īn ea.
Şi văzīnd-o cum trebuie să suporte
toate aceste murdării, m-am repezit şi am smuls eticheta de pe ea, ca
s-o apăr.
Am scris apoi , īn loc de democraţie...
dreptate.
De ce nu e
frontul partid - ciornă
- naşterea sa e ilicită [..]
- capturarea revoluţiei
- folosirea poziţiei guvernamentale
- guvernare iresponsabilă
- acoperirea urmelor vinovaţilor
- tăierea deschiderii spre vest
- īmpiedicarea procesului de transformare revoluţionară
- lucru īn forţă: ameninţarea
- monolitizarea societăţii
- apărarea structurilor şi mentalităţilor comuniste
[..]
22 ? aprilie
[Articole
concepute pentru campania electorală, respinse de presa locală (īn
ciornă)]
Lămuriri despre Ion Iliescu
text nepublicat
Am fost atenţionat că la sediul CPUN
Municipiu, s-a primit o anonimă care denunţă faptul că
mi-am permis să critic şeful statului , pe preşedintele Ion Iliescu. Faptul a produs ilaritate, dar mie mi se pare
totuşi teribil că mai există tovarăşi solidari cu
morala lui Stalin, libertatea cetăţeanului
de a critica pe cine doreşte fiind considerată ca o ameninţare
la adresa stabilităţii.
Am simţit necesar să răspund public
acuzaţiei ce mi s-a adus , deoarece:
- discuţiile privind prezenţa lui Ion Iliescu la cīrma ţării
au angrenat o mare masă de cetăţeni, dar presa evită acest
subiect, cu acel regretabil talent comunist de a se feri de orice temă
fierbinte, periculoasă.
- persoanele a căror concepţie este
reflectată īn acest apel la cenzură sunt numeroase, formīnd opinia publică majoritară un
adevărat pericol pentru libertate! Cei care ne dau lecţii de
cuminţenie sunt aceeaşi care, cu zecile de mii, umpleau stadionul
Ceahlău la manifestările omagiale şi trasau cu corpurile lor dīra lozincilor īnjositoare īn faţa hotelului
Ceahlău, fără să crīcnească,
manifestīndu-şi zgomotos adeziunea īn public,
dizidenţa īn momentele de beţie şi pesimismul ironic, īn cele de
intimitate. Vajnicii organizatori şi animatori ai procesiunilor de
autoflagelare morală, de īnjosire monumentală, au reapărut,
oferindu-şi serviciile propagandistice specializate, dispuşi
să-şi orienteze tirul īmpotriva noilor duşmani ai poporului,
să aclame noii stăpīni.
Trăim o gigantică ruşine:
colaboraţioniştii terorii īn numele democraţiei, din
avanposturile din care n-am ştiut să-i alungăm, profitīnd copios de dezinformarea la care a fost expus
cetăţeanul romān īn procesul de formare a omului nou sunt pe cale de a cuceri opinia
publică, de a ne impune o morală a cuminţeniei, interzicīnd revoluţiei accesul īn judeţul nostru!
Intervin pentru a semnala acestora un fenomen
periculos: revoluţia s-a strecurat şi-n sufletele unor pietreni, contaminīndu-i cu
dorinţa irezistibilă de īnnoire profundă, curăţitoare.
Reclamaţia surprinde corect cazul meu, individ care nu īnţeleg cīt de multă nevoie de linişte au vinovaţii
pentru a se reface, pentru a-şi reorganiza rīndurile,
modernizīndu-şi metodele.
Īn numele dreptului la opinie şi din dorinţa de a uşura dialogul īntre
partizanii şi opozanţii domnului Iliescu
(dispută care desigur va fi rezolvată democratic prin vot) , vă
voi prezenta motivele care mă fac să mă tem de prezenţa
domniei sale la cīrma ţării:
Īntreaga viaţă a domnului Iliescu a fost dedicată apărării intereselor
partidului comunist. Un revoluţionar de profesie, mai precoce chiar decīt Ceauşescu, urmīnd traseul clasic de pregătire al
propagandistului, inclusiv cura de la Moscova, īn urma căreia a fost
considerat vaccinat şi capabil de īnrolare īn frontul sinistru al
microbului comunist care a devastat organismul ţării. A parcurs cu sīrguinţă căile către posturile din vīrful ierarhiei de partid (secretar cu propaganda al CC,
prim secretar UTC, secretar de partid la Iaşi şi Timişoara)
fără a-şi exprima niciodată opoziţia faţă de
sistemul social canceros care era infiltrat īn inima ţării. Este
adevărat că ideile sale se īnscriau īn zona comunismului cu faţă
umană, fapt care īmpreună cu alte calităţi l-au făcut
indezirabil pentru Ceauşesu, care l-a considerat
un contracandidat periculos, īndepărtīndu-l.
De peste 15 ani, īn culisele CCPCR, numele lui Ion
Iliescu a fost şoptit de toţi cei care, sesizīnd pericolul de prăbuşire a īntregului eşafodaj datorită
exceselor, visau la o rocadă, īn care Iliescu
să preia cīrma partidului, asigurīndu-i
ieşirea din criză prin īmbunătăţirea tacticilor.
Acest vis e pe cale de a se īmplini! Din
păcate,īn loc să-şi rişte fotoliile īncercīnd
operaţia de aducere a lui Iliescu īn prim plan,
strategii comunişti dizidenţi au preferat să aştepte ca
poporul să şi mistuie tiranul plătind cu sīngele
copiilor pentru ca ei să-şi poată instala favoritul, la
adăpostul ceţei revoluţionare,
oferindu-i şi o excelentă aureolă de martir revoluţionar
şi de reparator al greşelilor predecesorului său, ca mīnă a dreptăţii.
Comunistul Ceauşescu
a făcut nişte greşeli, comunistul Iliescu
vine din urmă şi le repară, umplīnd
inimile de recunoştinţă! O tehnică banală, dar dureros
de eficace! Nimeni nu mai sesizează că īndreptările sunt
datorate revoluţiei, martirilor ei, căci noul conducător
semnează senin decrete populare: Iliescuşi
nu un reprezentant al revoluţiei romāne.
Īn rezumat, deşi meritele dlui Iliescu īl recomandă pentru postul de prim secretar al
partidului comunist romān, pe care l-a slujit cu o sinceră abnegaţie,
militīnd consecvent pentru
īmbunătăţirea activităţii sale, nu văd absolut
nici-un motiv pentru care să preia conducerea unei ţări, īn urma
unei revoluţii anticomuniste.
Īn
acelaşi timp, educaţia al cărui produs este, nu lasă
să se īntrevadă şanse reale de convertire la optica de care
ţara are nevoie pentru a evada din lagărul comunist şi a se
reīntoarce īn Europa liberă! Mi se pare uluitor ca sarcina de a dezinfecta
Romānia să fie dată unui astfel de profesionist , pe care va trebui
să-l aşteptăm (Brucan ne-a prevenit
.)
să īnveţe să fie altcineva decīt a
fost o viaţă īntreagă
Nu văd nici-un motiv ca să nu
pornim la drum cu o călăuză care să ştie
cărările spre libertate, nu să le descopere de acum īncolo, pe
pielea noastră!Aceasta cu atīt mai mult cu cīt dl. Iliescu este de o
credinţă notorie faţă de valorile comunismului!
Tradiţiile revoluţionare ale PCR īi apar
īnfrumuseţate de figura tatălui său, īn aşa
măsură īncīt evită să ne
spună că ilegalitatea a fost o stare īn care statul romān a fost
obligat īn 1924 să treacă o reţea de spionaj şi
destabilizare plătită şi comandată de la Moscova īn scopul
destabilizării ţării! Amnezia de care suferă īl
īmpiedică să facă publică o sinteză a atrocităţilor
comise de susnumitul partid īn perioada 1945-1962, cīnd
prietenii armatei sovietice au făcut curat īn īntreaga societate
romānească, decapitīnd-o, exterminīnd
rezistenţii făţiş sau potenţiali, instalīndu-se
la putere la adăpostul groazei pe care au impus-o populaţiei!
Referirile domniei sale la tradiţiile
luminoase ale PCR, īntinate de trădătorul Ceauşescu
sunt de neīnţeles pentru cei īn cunoştinţă de cauză.
Cum şi el se află printre aceştia (ce a făcut oare īn acea
perioadă?) nu-mi rămīne decīt
să le consider o impertinenţă!
Mai general, īmi apare o insolenţă
īnsăşi prezenţa sa īn poziţie de purtător al steagului
unei revoluţii, de pe care simbolul credinţelor sale a fost īnlocuit
cu o gaură! Īnţeleg perfect de ce acest fapt stīrneşte
iritare īn mediile īn care s-a făcut revoluţia (Timişoara,
Bucureşti, etc.) unde nu poate place nimănui această
ciudată preluare a ştafetei revoluţionare.
Īnţeleg mai puţin neruşinarea cu
care vitejii necombatanţi din celelalte oraşe se opun cererii
autorilor revoluţiei de a nu fi deposedaţi de ea; ei vor
să-şi arate recunoştinţa faţă de noul şef
pentru că au primit toate veştile bune ca pe o pomană
guvernamentală. Şi pentru că această bucurie a
gudurării faţă de putere nu le-a fost arsă de flacăra
eliberatoare a luptei.
Sunt printre noi text nepublicat
Cei ce ne-au ucis bunicii, părinţii,
fraţii şi, mai nou, copiii
Cei ce au distrus organismul unei ţări
ce urma a da īn floare
Cei ce au instalat īn suflete teroarea,
laşitatea, dedublarea, umilinţa, īndobitocirea, moartea
Cei ce ne-au transformat īn prizonierii unui
lagăr perfect,
Cei ce ne-au murdărit conştiinţa obligīndu-ne să o vindem pentru stropul
supravieţuirii, degradīndu-ne
Cei ce ne-au extirpat din
suflet iubirea, generozitatea, umanismul
Cei ce ne-au īnchis canalul prin care intra
parfumul evoluţiei speciei umane
Cei ce ne-au furat
roadele muncii folosindu-le pentru a ne īngenunchea mai bine
Cei ce ne-au condamnat la īndobitocire, cultivīndu-ne pentru capacitatea de a produce
Cei ce au introdus principiul nonvalorii şi
al antiselecţiei, răsturnīnd
legile naturii şi scoţīndu-ne din armonia
lucrurilor cu viaţa
Cei ce ne-au obligat la
umilinţa supremă de a lăuda distrugerea fiinţei noastre
Cei ce ne-au făcut să ne spionăm unii
pe alţii
Sunt printre noi!!!
Şi ne vorbesc despre stabilitate.
Ne dojenesc pentru pofta de revoluţie.
Īşi oferă serviciile specializate.
Se miră de lipsa noastră de respect
pentru experienţa lor.
Ne ameninţă cu zīmbete
insinuante.
Ne jignesc camarazii combatanţi.
Ne temperează pornirea spre schimbare.
Īşi mustră copiii pentru
nerecunoştinţă.
Scriu explicīndu-ne cīt le-a fost de greu
Īşi regrupează rīndurile,
prin tactici noi.
Ne cer să nu ne răzbunăm ,
descotorosindu-ne de ei, din poziţiile de conducere.
Vor să-şi conducă turma credincioşilor
hipnotizaţi către prăpastia terorii.
Īşi acoperă urmele cu concursul
colaboraţioniştilor.
Se apără muşcīnd,
parīnd orice atac care i-ar scoate la lumină.
Īşi folosesc reţeaua de dezinformare, producīnd o jerbă de diversiuni.
Īşi pun la adăpost chiverniseala acestor
ani fructuoşi, fiind dispuşi să devină proprietari şi
īntreprinzători.
Lovesc īn martorii care le-ar putea crea necazuri.
Se infiltrează īn apele tulburi ale noului
val.
Pīndesc ziua noii cruciade a
forţei.
Vor democraţie pentru a se putea bucura
liniştiţi de fructele furtului şi omenie pentru a nu suferi
pedepsele de rigoare.
Şi sunt pe cale
.de a cīştiga
alegerile!
Un alt apel către lichele text nepublicat
1. Īn numele celor 3 milioane de romāni
compromişi prin asocierea la PCR,
la care i-aţi īndemnat, condiţionīndu-le
astfel posibilităţile de afirmare.
2. Īn numele celor aduşi īn stadiul de
a-şi suspecta propriul frate, obligat să piardă bucuria
solidarităţii umane, retrăgīndu-se īn
singurătate şi dedublare.
3. Īn numele tuturor cetăţenilor pe care
i-aţi obligat să-ţi trădeze condiţia umană lăsīndu-i īn viaţă doar cu preţul
degradării morale.
4. Īn numele talentelor silite să se
prostitueze sau să se stingă.
5. Īn numele celor folosiţi ca vite de
povară, cărora le-aţi furat roadele muncii pentru a putea
īntreţine enorma căpuşă a supraveghetorilor
6. Īn numele celor izolaţi de lumea
civilizată, pentru a nu evada, prin spirit, din carantina īndobitocitoare
la care ne-aţi obligat.
7. Īn numele celor siliţi să fugă
din propria ţară, devenită puşcărie.
8. Īn numele subiecţilor marelui tratament
psihiatric
9. Īn numele umilinţei pe care ne-aţi
impus-o cu cinism, silindu-ne să vă lăudăm pentru că
ne distrugeţi.
10. Īn numele durerii celor torturaţi, īnspăimīntaţi, desfiinţaţi, pentru a nu
vă opune rezistenţă.
11. Īn numele tăcerii celor ucişi īn
lagărele de exterminare.
12. Īn numele unei ţări lovită
fără milă, victimă a trădării voastre.
13. Īn numele speciei umane pe care aţi
īncercat să o modificaţi īntr-o rasă productivă (omul
nou), condusă de o minoritate stăpīnitoare.
14. Īn numele celor 50 de ani furaţi istoriei
ţării şi a celorlalţi, necesari convalescenţei.
15. Īn numele supravieţuitorilor acestui
enorm dezastru, taraţi de o gigantică paletă de sechele:
blazare, lene, mediocritate, intoleranţă, pseudo-educaţie,
colectivism, nevoie de stăpīn, lipsă de
personalitate.
16. Īn numele speranţei că binele va
īnvinge īn lupta cu atīt de eficacea răutate.
Vă cer:
1. Să nu īndrăzniţi să vă
mai susţineţi părerile, arătīndu-vă
remuşcarea printr-o perioadă de tăcere.
2. Să nu folosiţi cadrul democratic pe
care īl vom obţine datorită īnfrīngerii
voastre , pentru a ne obstacula calea spre
renaştere şi libertate.
3. Să aveţi bunul simţ de a nu
participa la alegeri nici măcar ca alegători. Nu vă putem
obliga, dar dacă aţi face-o ar fi un prim semn de bună
intenţie.
4. Să īncetaţi diversiunile menite
să vă acopere urmele şi să ne devieze de la drumul ce trece
prin etapa dreptate.
5. Să nu ne mai şoptiţi despre
stabilitate.[]
Ajutor text nepublicat
Subsemnatul Roşca Ioan, 32 de ani, inginer
electronist şi matematician, fac un apel disperat tuturor celor ce mă
vor īnţelege: daţi-mi voie să rămīn
īn această ţară, căreia īi aparţin īn totalitate!
Nu mă obligaţi să iau drumul
exilului, tăindu-mi rădăcinile din care-mi extrag
sănătatea, echilibrul, videle!
Īnainte de 22 decembrie 1989 am rezistat acestei
tentaţii , deoarece ea īmi apărea ca o manifestare de laşitate,
de egoism, deoarece simţeam obligaţia de a rămīne
aici, īmpreună cu tovarăşii mei de puşcărie, apărīndu-ne şansa de eliberare.
Simţeam pe atunci că oricīt
de feroce ar fi represiunea şi presiunea cu care stăpīnii
ne tratau, am īn jurul meu un ocean de tovarăşi de
suferinţă, de oameni uniţi de gīndul
dezrobirii. Şi era suficient pentru mine pentru a nu cade īn păcatul
trădării, al compromisului, al slăbiciunii, al blazării, al
amoralităţii.
Acum īnsă, iată, situaţia mea e
mult mai grea: sunt ameninţat să-mi pierd din nou libertatea, de data
aceasta cu concursul celor pe care i-am crezut tovarăşi de
suferinţă! Sunt īn pericolul de a-mi pierde īncrederea īn semenii
mei, apărīnd dureroase īndoieli cu privire la
sentimentul de solidaritate de odinioară!
Căci unii dintre suferinzi par a nu fi dorit decīt să ocupe locul călăilor!
Alţii ar fi fost mulţumiţi cu
extrem de puţini (mīncare, căldură,
muzică, excursii), ceea ce īnseamnă că Ceauşescu
a sabotat un sistem , altfel perfect viabil. Aceştia coboară
preţul omului la vama valorilor.
Bătrīni care şi-au pierdut
īncrederea īn nobleţea fiinţei umane
.
Tineri care nici nu au cucerit-o
O lume devastată , oferind imaginea unui hīdos vid sufletesc!
Şi toate acestea par a fi adevăratul
rezultat al operaţiei comuniste, par a scoate la iveală prezenţa
omului nou, de-abia acum dovedită, cīnd s-au
prăbuşit pereţii cămăşii de forţă
şi sufletele au ieşit la lumina crudă a libertăţii de
acţiune.
Indolenţa, lenea, mediocritatea, complexul,
agresivitatea, egoismul, intoleranţa, dezeducarea,
supuşenia, colectivismul, au răsărit eliberate de formalismul
propagandei oficiale şi ne rīnjesc,
rănindu-ne.
Este insuportabil, mirosul sugerează că
am dezgropat un cadavru.
Vreau să cred că toate acestea sunt o reminescenţă depăşibilă, o
farsă ineficace a convalescenţei.
Dar iată că opinia majorităţii
īncepe să devină clară, ea ne va condamna la continuarea
prizonieratului īn numele dreptului fiecăruia de a opta, care va permite sămīnţei implantate de sistem īn sufletele
oamenilor noi să facă rod , născīnd
atitudini pe potrivă, obstaculīnd eliberarea
ţării.
Oamenii s-au obişnui cu vechii stăpīni, depind de ei, pot fi uşor
hipnotizaţi cu undele pe care s-au obişnuit să primească
ordinele. Ei preferă pe cei mai buni, mai de treabă indivizi din
fosta conducere a lagărului, īn locul unor autentici fii ai libertăţii.
Dreptul lor, dar eu, care nu cred că romānii
sunt proşti, ci dezinformaţi şi neeliberaţi īncă, īi
rog pe semenii mei să mediteze mult īnainte de a decide prin votul lor
soarta ţării.
Căci e
bine să ştie că nu voi fi probabil deloc singular, atunci cīnd īn cazul victoriei neocomunismului, voi
părăsi ţara!
Nu pot fi obligat să-i aştept pe
domnii Iliescu, Brucan, Bīrlădeanu, Roman, etc. să īnveţe treptat,
pe pielea mea ce e democraţia. Nu pot fi obligat să depind īn
continuare de un īntreg aparat structurat
pe criteriul amoralităţii, care face casă bună cu
incompetenţa. Nici să trăiesc cu frica īn spate că īn orice
clipă pot fi eliminat sau īnchis īn urma unei īnscenări, dacă
voi īndrăzni să deranjez stăpīnirea.
Nici să asist la transformarea vechilor escroci īn proprietari şi
īntreprinzători, īn baza prăzii acumulate prin abuz de putere şi
vindere sub preţ a demnităţii.
Nici să aştept
īnsănătoşirea societăţii un număr de ani
suficient pentru a-mi consuma ce mi-a mai rămas din timpul de
creaţie, stăpīnindu-mi pofta de exprimare
pentru a nu irita o asistenţă decisă să apere īn continuare
dreptul mediocrităţii de a frīna valorile.
Instituţiei angajate de către guvern īn
pregătirea atacurilor la persoană , īi furnizez cīteva
date:
- am fost etichetat īntotdeauna ca nonconformist,
fiind suportat cu greu datorită rezultatelor şcolare şi
profesionale (premii la concursuri naţionale şi internaţionale
de matematică, lucrări de specialitate, inovaţii, studii
diverse, reviste)
- nu am avut nici-o legătură cu aparatul
de represiune. Am refuzat să intru īn PCR, renunţīnd
din cauza asta la susţinerea doctoratului. Am refuzat să mă
īncadrez īn atmosfera īntreprinderilor socialiste, renunţīnd
la cursa pentru afirmare ierarhică şi chiar profesională,
plătindu-mi independenţa printr-o muncă
disproporţionată faţă de recompensă.
Am īnsă mulţumirea de a nu trebui
să-mi cer scuze pentru nici-un compromis politic, am ales renunţarea
la īmplinirea unor aspiraţii profesionale pentru a nu plăti īn modul
cunoscut.
Aşa că nu mă veţi putea compromite
decīt minţind.
Ştiaţi că
text nepublicat
īn perioada 1921-1924 PCR a fost o agentură
a Uniunii Sovietice, condusă de la Moscova astfel īncīt
să producă destabilizarea statului romān pentru a se ajunge la
dezmembrarea sa, fapt pentru care a fost trecut īn ilegalitate?
această agenţie care a īncercat să
manipuleze dorinţele muncitorilor de dreptate socială īntr-o
direcţie antinaţională, nu a avut mare succes căci īn 1944,
PCR avea sub 1000 de membri, majoritatea de alte naţionalităţi?
trupele sovietice care ne-au ocupat ţara īn
1944, au adus un grup de trădători de neam pe care i-au folosit
pentru a distruge societatea existentă şi a clădi o alta,
aservită Uniunii Sovietice?
formarea cadrelor specializate īn trecerea
forţată la comunism a continuat la Moscova, şcoala
trădării naţionale producīnd
generaţii de lideri de care din păcate nu am scăpat nici
după revoluţie?
īn lipsa unor comunişti de profesie, grupul
de aventurieri a folosit fără scrupule toate elementele declasate ale
societăţii pentru a īnlocui structura de organizare pe care ţara
o avea īn momentul respectiv?
reprimarea rezistenţei romāneşti a fost
posibilă datorită prezenţei trupelor sovietice care au ocupat
practic Romānia pīnă īn 1958?
au fost arestaţi, schingiuţi,
īnchişi īn puşcărie şi lagăre de exterminare toţi
aceia care rezistau sau ar fi putut rezista asaltului distructiv al bandei
comuniste?
au fost atrase īn această acţiune
distructivă masele populare, cu ajutorul unei propagande
īnşelătoare, speculīndu-se
nemulţumirile diverselor pături sociale, cărora li s-au promis
şi chiar oferit la īnceput, condiţii de viaţă
superioară ca preţ al distrugerii suprastructurii
societăţii?
s-a practicat zdrobirea tuturor forţelor anticomuniste pe etape,
īntīi membrii partidelor, apoi intelectualii, apoi ţăranii cărora li s-a luat cu forţa tot ce aveau, apoi muncitorii care au fost condamnaţi la o supunere
oarbă şi intoxicaţi de o
propagandă nimicitoare, de către grupul activiştilor care-i
conduceau?
s-a reuşit intimidarea tuturor īn faţa
evidentei lipse de scrupule a noilor stăpīni,
care au pus la punct un enorm aparat represiv ?
s-au īntărit rīndurile
mercenarilor puterii cu persoane dispuse să execute orice ordin pentru a
profita de avantaje?
s-a pornit o campanie de intoxicare
ideologică cu scopul deformării speciei umane pe teritoriul romānesc,
astfel īncīt să devină o rasă
productivă uşor manipulabilă, prin formarea aşa-zisului om
nou, un simplu executant de ordine, veşnic flămīnd
şi fără personalitate?
cei care au vrut să
supravieţuiască au fost
siliţi să se descurce prin
pătarea conştiinţei, degradare morală şi compromisuri,
toate avīnd īn comun frica?
s-a condiţionat posibilitatea de afirmare
profesională de intrarea īn PCR, compromiţindu-se
astfel milioane de oameni?
Dacă nu, treziţi-vă fraţilor
şi făceţi-vă datoria de a vă
informa, īnainte de a vă pronunţa, decizīnd
viitorul ţării!
Doamnelor sentimentale, nu hotărīţi
soarta copiilor voştri īn funcţie de calitatea unui surīs!
Domnilor microbişti, renunţaţi la superficialitate:
acesta nu e meci, e marea alegere, un nod al istoriei noastre!
Completaţi-vă repede cunoştinţele, căutaţi
adevărul, ca să nu vă īncărcaţi conştiinţa cu un dezastru pentru care iresponsabilitatea
nu va fi o scuză.
Dacă da, atunci de ce nu vreţi să
īnţelegeţi enormul pericol pe care īl prezintă pentru
ţară, rămīnerea la cīrma
ei a autorilor acestui dezastru criminal? De ce acceptaţi ideea de a-i
lăsa să ne redea cu porţia, ca pe un cadou, libertatea,
demnitatea, sănătatea, viaţa?Cum puteţi avea īncredere īn
aceste călăuze? Sau vă e frică de fapt de enorma lor forţă, de faptul că, dacă
nu facem cu ei un compromis, ne vor reduce la tăcere?
Cea mai periculoasă ni se pare relaxarea
celor care , ştiind toate acestea, se pot īmbăta cu teoria ireversibilităţii
aşteptīnd īmpărţirea porţiilor de
libertate.
Ar fi trebuit ca atīta
suferinţă să fie recompensată măcar de o maturizare,
de o īnvăţătură: teroarea este foarte eficace, nu poate fi
īnvinsă fără luptă!