Selecţii din jurnalul Ioan Roşca

 10 martie – 22 aprilie 1990

 

10? martie

Revista „Acum” – Rubricile intenţionate

 

1. Istoria eliberată (ciclu de dezvăluiri a adevăratelor evenimente din istoria Romāniei contemporane).

2. Doctrine politice – realităţi politice (prezentarea doctrinelor şi activităţii partidelor politice din Romānia democratică).

3. Şedinţe de parlament comentate (interbelic romānesc, actual european, curente din Romānia.

4. Dicţionarul politic.

5. Jurnale din carcerele comuniste.

6. Atmosfere (comentarea situaţiei existente īnainte de 22 decembrie īn anumite domenii de activitate. )

7. Lecţii de economie politică

8. Analiza situaţiei economiei

9. Tribuna partidelor

10. Cronica evenimentelor politice ale săptămīnii

11. Lupta cu inerţia (anchete privind modul de desfăşurare a … procesului revoluţionar īn societatea nemţeană)

12. Ofensiva culturii (actualitatea culturală militantă)

13. Analize sociologice şi psihologice

14. Arena confruntării opiniilor (teme diverse)

15. Umor negru īn situaţii…. albastre!

16. Reacţii la articole şi luări de poziţie din presă

17. Caietul alegătorului (informaţii diverse īn atenţia cetăţenilor)

18. Profiluri şi opinii (interviuri cu personalităţi, cu īntrebări privind actualitatea politică)

19. Realităţi contemporane (analiza situaţiei economice , sociale şi politice din alte ţări)

20. Galeria de monstruozităţi (ciclu cu descrierea unor tipuri de escrocherii, atrocităţi, laşităţi, trădări, etc. care se practicau īn vechiul regim)

21.La masa de dialog social

22. Rubrica libertăţii totale de opinie

23. Anunţuri practice, diverse, publicitare

24. Din activitatea asociaţiei „Dialog Piatra Neamţ”

25. Poşta redacţiei

26. Mecanismul de īndoctrinare – explicat

27. Dosarul intoleranţelor

28. Articole de fond

29. Invitaţii noştri (articole externe)

30. Şedinţa de judecată (un proces imaginar făcut sistemului canceros totalitar)

31. Critici la adresa guvernului (rubrică de opoziţie permanentă)

32. Actualitatea nemţeană

 

Principii pentru revistă

1. Tratarea fenomenelor, mecanismelor, situaţiilor, structurilor şi nu a persoanelor – folosite doar ca exemple, cu discernămīnt

2. Raportul fond (prioritar) / formă (cīt mai clară auditoriului şi mai atrăgătoare), rezolvat serios şi eficace

3. Evitarea academismului. Subiectele tratate sunt destinate lămuririi unor aspecte şi nu teoretizării lor. Nu e o revistă de afirmare a capacităţilor individuale ci de ajutare a opiniei publice.

4. Principiul revoluţionar: se continuă lupta pentru renaştere a sistemului societăţii. Fără compromis la şantaj.

5. Dialog efectiv, contradictoriu: temele de mare interes sunt tratate īn dezbateri deschise, fără concluzii unificatoare, lecţie de argumentare şi opinie liberă. Echilibru, nu consens.

6. Principiul deschiderii. Dialogul nu rămīne la nivelul asociaţiei ci se poartă cu toate eşaloanele implicate.

7. Principiul libertăţii exprimării opiniei responsabile, fără a accepta frīnarea cu sentinţe de radicalism.

8. Principiul echilibrului īntre pragmatic şi moral. Eticul īnaintea tacticului. Tacticul cu scopuri etice clare.

9.Principiul fundamentalităţii informării şi educării permanente a fiecăruia.

10. Solidaritatea reunind solitarii de bună intenţie.

11. Interdisciplinaritatea, abordare complexă, sistemică, multiunghiulară, revenire la unitatea diversităţii.

12. Caracterul dinamic, cu feed-back al tratării subiectelor. Capacitatea de a reveni, retuşa, reformula, renunţa, etc. fără orgolii, fixisme, complexe. Adevărul e o necontenită căutare şi schimbare.

13. Raportul sintetic /explicit (metaforic /clar) rezolvat īn sensul maximei clarităţi, ajungīndu-se la caracterul discuţiei orale.

14. Independenţa īntre articole, care se īncadrează īnsă īn blocul de principii al publicaţiei.

15. Scopul nu scuză mijloacele. Mijloacele şi scopul trebuie să se autojustifice.

16. Lupta pentru ca activitatea politică să fie obligată să intre pe un făgaş moral, democratic, constructiv, īnnoitor.

17. Emanciparea e o problemă a īntregii societăţi. Se poate face cīte ceva īn acest sens la orice nivel al piramidei dezvoltării intelectuale. Vīrful nu se īnalţă fără lăţirea bazei.

18. Activitatea PCR a fost de tip antiuman, despotic fascist. Ea trebuie demascată ca atare, pentru a uşura apărarea societăţii de atacuri canceroase similare.

19. Cei care au profitat ieri, făcīnd pactul de agresiune a fiinţei romāneşti, nu au azi dreptul la īncredere şi poziţii de decizie. Trebuie să dovedească īn timp că au reuşit īn eforturile lor sincere de reeducare. Agresorii trebuie depistaţi şi pedepsiţi conform legii.

20. Acţionarii ( proprietarii revistei) nu au nici-un drept de a influenţa colectivul de concepţie şi redacţie. Sunt liberi să-şi retragă fondurile dacă sunt nemulţumiţi.

21. Īn cazul conflictelor de opinii, oportunitatea unui articol se decide prin vot īn colectivul redacţional şi de concepţie.

22. Promovarea luptei pentru respectarea valorilor, a principiilor selecţiei prin valoare, a emancipării societăţii, refuzīndu-se colectivismele paralizante. Pentru o societate a echilibrului īntre democraţie şi competenţă (refuzīndu-se dictatura masei sau a elitei).

 

Comisii de lucru (īn activitatea asociaţiei)

I. Revista

Autori articole

Autori reportaje şi interviuri

Legătura cu sursele externe

Redactori

Tehnoredactori

Multiplicarea

Vīnzarea şi distribuirea

Probleme administrative economice

Comisia de dezbateri de fond

Relaţii cu publicul şi autorităţi

II. Dialoguri

1. Clubul de dezbateri economice

2. Clubul de dezbateri sociale

3. Clubul de dezbateri politice

4. Clubul de dezbateri spirituale

5. Clubul de dezbateri interdisciplinare , de sistem

Observaţii

1a. Sedinţa de dezbatere pe teme precizate cu materiale pregătite, īntre membrii clubului şi invitaţi (specialişti)

b. Şedinţe pe specialităţi (medicină, īnvăţămīnt, etc.) organizate de membrii clubului antrenīnd componenţi ai eşalonului interesat (teme precizate)

c. Asociaţii şi eşaloane invitate la masa rotundă (partide, sindicate, autorităţi) īn dezbateri deschise.

d. Dialog cu asociaţii similare (invitaţi, instruiri la Bucureşti – Iaşi, etc., şedinţe comune) din ţară şi străinătate.

e. Vizite de dialog la īntreprinderile din judeţ

2. Toate comisiile vor căuta căi de valorificare a activităţii:

- dialogul īn sine

- extragerea unor concluzii īn formă scrisă şi publicarea īn revistă a aspectelor interesante

- dosare de concluzii şi propuneri către forurile competente

III. Educarea opiniei publice

Conferenţiari

Organizatori conferinţă. Atragere public

Asigurarea protocolului

Agenţi de racolare a invitaţilor

Comisia de pregătire a tematicii şi de dezbatere şi valorificare a rezultatelor (chiar īn revistă)

Publicare īn alte reviste a articolelor rezultate din dezbatere

IV. Lupta cu inerţia. Sondaje de opinie

1. Anchete sociale (cetăţeni, īntreprinderi, etc.

2. Supravegherea activităţii autorităţilor (interpelări)

3. Strīngerea sesizărilor şi orientarea lor către foruri competente, urmărind răspunsul

4. Urmărirea normalizării activităţii sindicale

5. Organizarea unor mitinguri de protest, īn cazul īn care se fac abuzuri şi se refuză rezolvarea lor prin dialog

6. Cursuri de informare a opiniei publice. Eventual, un panou īn oraş. Eventual – o transmisie radio sau tv folosind releul.

7. Asigurarea condiţiilor pentru ca la Neamţ alegerile să găsească un climat matur, responsabil, civilizat – īn colaborare cu partidele.

8. Mese rotunde īntre reclamanţi şi reclamaţi

 

Teme de dialog

1. Dialog īntre reprezentanţii partidelor privind activitatea electorală.

2. Despre mecanismele comunismului. (sīmbătă)

3. Ilegalizarea PCR

4. Opinii privind evoluţia aparatului represiv (vineri)

5. Despre pluralism şi consens

6. Ritmul restructurării

7. Renaşterea societăţii civile

8. Etică sau tactică (joi)

9. Lovitură de stat sau revoluţie (casetă plus sondaj)

10. Revoluţie sau stabilitate

11. Moduri de a munci

12. Problemele ridicate de militarii de la Timişoara

13. Problema generaţiilor

14. Analiza activităţii guvernului

15. Poziţia intelectualilor faţă de situaţia politică

16. Trepte ale vinovăţiei generale: remedii; pedepse

17. Apolitism, politicianism, civism politic

18. Criza īnţărcării din vechile metehne

19. despre pedeapsa cu moartea

20 . Limitele libertăţii de expresie

21. Disidenţa - analiză

22. Organizarea dialogului social

23. Democraţie sau dreptate

24. Despre ţăran

25. Miracolul tehnic şi viciile sale

26. Despre alegeri

27. Legitimitatea actualei conduceri

28. Despre privatizare

29. Despre piaţa liberă

30. Pătrunderea capitalului străin

31. Direcţiile de evoluţie ale economiei

32. Orientarea educaţiei şi īnvăţămīntului

33. Credinţă, necesităţi spirituale

34. Manifestaţiile publice

35. Pragmatism şi emancipare spirituală

36. Calea a treia

37. Plecarea sau revenirea īn ţară

38. Libertate şi extremism

39. Activitatea parlamentului

40. Opoziţia

41. Metode de demontare a structurilor abuzive şi nesănătoase

42. Muncă - redefinire

43. Separarea puterilor īn stat

44. Pedeapsă, penitenţă, apărare

45. Īncearcă comunismul să se salveze?

46. A fost comunismul o ideologe sau doar o mască pentru abuzurile de putere?

47. Curaj şi laşitate

48. vidul de putere şi de valori utilizabile

49. Pesimism şi optimism politic

50. Mecanisme de vaccinare a societăţii īmpotriva recăderii sub un flagel ca acela care a distrus-o

51. Atomii de tiranie; repartiţia responsabilităţii sub Ceauşescu

52. Contradicţia

53. Blazarea, o formă de rezistenţă, de acceptare sau de īnfrīngere?

54. Educarea omului democratic

55. Abstractizarea de la eficacitate la diversiune

56. Copacul social, de la omul rădăcină, la omul floare

57. Democratizarea culturii

58. Dictatura majorităţii şi a elitei; democraţie majoritară sau decizie calificată

59. Profesionalismul, egoism sau generozitate

60. Specializare si interdisciplinaritate

61. Inteligenţa ca simţ; problemele ridicate de dereglarea, atrofierea şi dezvoltarea ei

62. Gīndire şi afectivitate; implicaţii politice

63. Morala, un subiect auxiliar?

64. Joc şi responsabilitate

65. Īntre structuri stabilizate şi societăţi browniene

66. Īntre cenzură şi kitch

67. Utilizarea istoriei

68. Scopul şi mijloacele īn politică

69. Socialism şi sexualitate

70. Problema demografică

71. Cum se găseşte echilibrul social?

72. Ce-ar merita salvat din ideologia stīngii?

73. Poziţia bisericii faţă de dictatură

74. Poziţia armatei faţă de dictatură

75. Poziţia proletariatului faţă de dictatură

76. Poziţia intelectualilor faţă de dictatură

77. Poziţia securităţii faţă de dictatură

78. Organizarea mişcării sindicale

79. Demontarea mafiei şi inchiziţiei

80. Posibilităţile de evoluţie ale judeţului

81. Votul secret

82. Ce este stīnga şi dreapta?

83. Ce-am fi putut face sub Ceauşescu?

84. Cum poate fi făcută revoluţie īn Piatra Neamţ?

85. Rolul īnvăţămīntului īn mecanismul comunist

86. Profesionalism?

 

Notă

-Dacă lupta politică ţine de cīteva idei forţă (vezi comuniştii cu proprietatea tuturor), atunci de ce nu se profită de momentul psihologic actual (ura faţă de fostul sistem şi abuzurile sale ) , īncercīnd acum dărīmarea lor , nu mai tīrziu, cīnd atuul psihologic se va răsturna (eventuale nereuşite fireşti īn īncercarea de īnsănătoşire capitalistă a ţării.

-Rugăm membrii PCR, care vor să se desolidarizeze de acest punct trist din viaţa lor să o dovedească, făcīnd politică activă anticomunistă.

- Dramatic - sīntem la cheremul vinovaţilor, majoritari - trebuie să-i rugăm să ne lase să schimbăm sistemul, fără ai putea ameninţa.

 

 

14 ? martie

Tematica dialogului: etică şi tactică īn politică

1. Democraţie, eficienţă sau dreptate

2. Cum poate o minoritate să judece şi să pedepsească o majoritate puternică

3. Cum se răspunde cīnd adversarul loveşte sub centură

4. Ce efecte are tactica partidelor de espectativă īn parlament

5. Scopul scuză mijloacele?

6. Pedeapsa cu moartea?

7. Ilegalizarea PCR?

8. Dezamorsarea minei comuniste

9. Cum poate fi menţinut controlul pentru a se evita deviaţia morală?

10. Cazuri concrete: Ceauşescu, Iliescu, Mazilu, Coposu, Cīmpeanu, etc.

11. Pragmatism sau dreptate

12. Opoziţie de catifea după o revoluţie de sīnge?

Opinii

- 3 motive ca partidele să prefere eticul: ura poporului pentru trucuri, trauma prin care a trecut, lipsa unui sistem de echilibrare şi control. Dacă scoatem īn evidenţă greşelile partidelor, le slăbim puterea şi nu e bine. Dar ele nu trebuie să profite de īnţelegerea noastră.

- oprobiul faţă de politic, vine tocmai din contrapunerea lui eticului.

- tacticul poate fi acceptat dacă are mobiluri etice de rang secund, altfel irealizabile, eficacitatea subterfugiului īn lupta pentru apărarea dreptăţii, cere īnsă camuflare; de unde derivă condamnarea etică. Cum ar putea fi stabilit codul derogărilor etice admisibile, un echilibru īn acest sens?

- de alcătuit un cod al eticii politice, a căror īncălcare să fie sancţionată.

 

Programul dialogurilor pentru  o săptămīnă

Luni, 19 martie – Ordinea de zi a adunării asociaţiei Dialog, de pe 19 martie 1990

Sīmbătă, 17 martie – Comunism şi neocomunism

Vineri, 16 martie  - Evoluţia aparatului represiv

Joi, 15 martie – Soarta revoluţiei la Piatra Neamţ şi īn ţară

Miercuri, 14 martie – Despre manifestaţii

Marţi, 13 martie –problema generaţiilor şi a īnvierii

19 martie – Revoluţie sau lovitură de stat

 

Ordine de zi pentru adunarea Dialog

1. Probleme administrative; semnături diverse; īnscrieri; lectura documentelor adoptate

2. Dare de seamă: şedinţa de miercuri, dialoguri; īntīlnirea de marţi; Vatra Romānească;

3. Situaţia revistei

4. Situaţia īntīlnirilor de dialog

5. Conferinţele

6. Activitatea socială: sondaje de opinie, organizarea mitingului de duminică (ordinea , staţia, pancarte, purtătorii de cuvīnt, publicitate)

7. Vizionarea casetei CC PCR. Īntrebare pentru dialogul: revoluţie sau lovitură de stat:

a. este conducerea actuală reprezentanta revoluţiei sau a nomenclaturii?

b. care e persoana din film care v-a impresionat favorabil?

c. Iliescu a fost impus de revoluţie sau adoptat īn conducerea momentului?

d. de ce şi de cine au fost aduşi conducătorii comunişti „dizidenţi”?

Răspunsuri la īntrebare:

1. revoluţie din care a emanat un guvern – 5 voturi

2. revoluţie suprapusă cu o lovitură de stat – 8 voturi

3. lovitură de stat declanşīnd revoluţia – 4 voturi

4. revoluţie deturnată de guvernul instalat – 22 de voturi

5. alte opinii – 3 voturi

Total 42 de voturi

 

Anunţ miting - ciornă

 

 Duminică 25 martie, se īmplinesc 100 de zile de la declanşarea revoluţiei. Dorim ca cetăţenii oraşului nostru să nu rateze această ocazie, de a-şi exprima recunoştinţa faţă de eroicele jertfe ale compatrioţilor combatanţi.

 Fiecare va hotărī după cum īi dictează conştiinţa modul īn care consideră oportună această comemorare. Chiar membrii asociaţiei "Dialog" Piatra Neamţ, care şi-au pus problema organizării unei manifestări, nu au ajuns la un punct unic de vedere. De aceea , ei au pus la punct trei acţiuni, care exprimă tot atītea moduri de a-şi manifesta solidaritatea cu cei care au readus cu torţa trupului lor, lumina pe pămīntul romānesc!

a. Unii consideră necesară o ceremonie religioasă, de comemorare a martirilor Ea va avea loc la Monumentul Eroilor, īn jurul orei 13; procesiune cu lumīnări.

b. Alţii doresc să-şi exprime fidelitatea faţă de idealurile faţă de idealurile pentru care s-a murit īn decembrie şi hotărīrea de a lupta mai departe pentru ca jertfa lor să nu fie īn zadar, pentru a le continua năzuinţele, īnfrīngīnd tendinţele de blocare a suflului īnnoitor, la adăpostul pasivităţii - care paralizează oraşul nostru. Mitingul dedicat acestei celebrări "civile", va avea loc īn Piaţa Stefan cel Mare, la ora 10.

c. Cei revoltaţi de lipsa de rezonanţă a ideilor revoluţionare īn oraşul nostru, de pasivitatea generală, de remanenţa structurilor de conducere, de conservarea mentalităţilor din timpul dictaturii, de neruşinarea oportuniştilor, de lipsa de transparenţă privind demontarea aparatului represiv, de acoperirea īn continuare a listelor informatorilor, de diversiunile cu care se īncearcă intimidarea doritorilor de īnnoire, de marginalizarea tineretului, de lipsa generală de sinceritate, de intoleranţa faţă de libertatea opiniilor, de dezinformare la care sīntem supuşi, mai ales de către televiziune, de lipsa de claritate a poziţiei guvernului īn probleme grave (cum ar fi: represiunea din decembrie, activitatea securităţii, urmărirea vinovaţilor de abuz din fostul regim, numirea unor persoane grav compromise īn conducerea armatei, eliberarea deţinuţilor de drept comun, poziţia faţă de comunism, faţă de democraţia pluripartidistă, faţă de libertatea manifestărilor), de lipsa unor eforturi sincere de corectă informare şi de reeducare a populaţiei - vor să-şi exprime solidaritatea faţă de proclamaţia de la Timişoara, considerīnd cele 100 de zile, ca o continuitate şi acordīnd acestui oraş erou, statutul de capitală politică a ţării. Īn acest sens, ei vor face la ora 11 , o scurtă demonstraţie pe traseul: teatru, casa de cultură, muzeul de istorie, hotelul Ceahlău, teatru - unde vor citi declaraţia de la Timişoara, exprimīndu-şi adeziunea şi considerīnd aceasta ca cel mai profund omagiu adus eroilor acestui oraş.

 

Anunţuri miting ( 2 ciorne pentru ziarul Ceahlăul)

 

 Membrii asociaţiei "Dialog" P.N. Organizează un miting pe data de 25 .03.90, la Casa de Cultură şi la biserica lui Ştefan cel Mare. Procesiunea civilă şi religioasă , solidarizarea la idealurile pentru care şi-au dat viaţa eroii şi adeziunea faţă de principiile urmaşilor lor legitimi - revoluţionarii maturizaţi ai Timişoarei - sīnt forme de omagiere a primelor 100 de trepte din scara către libertate.

 

21 martie 1990

[ciornă pentru numărul 0 al revistei]

 

23 martie 1990

Anunţuri către presa locală - ciorne

1. Duminică 25 martie 1990, se īmplinesc 100 de zile de la marea explozie eliberatoare…

Considerăm că ar fi un semn de nerecunoştinţă pentru eroi dacă nu am celebra acest eveniment. Cu toţii am cīştigat īn urma jertfei celor care au īnvins frica. Simţim īnsă că, dincolo de drepturile recucerite, lupta lor ne-a adus şi obligaţii…Au dispărut lăsīndu-ne ştafeta dorului de libertate pe care nu avem voie să o lăsăm să se stingă.

Membrii asociaţiei "Dialog" P.N. Organizează un miting pe data de 25 .03.90, la Casa de Cultură şi la biserica lui Stefan cel Mare. Procesiunea civilă şi religioasă , solidarizarea la idealurile pentru care şi-au dat viaţa eroii şi adeziunea faţă de principiile urmaşilor lor legitimi - revoluţionarii maturizaţi ai Timişoarei - sīnt forme de omagiere a primelor 100 de trepte din scara către libertate.

2. Asociaţia „Dialog Piatra Neamţ” vă invită duminică 25 martie 1990, ora 11, la un miting organizat īn faţa Casei de cultură, urmat de o demonstraţie şi de oficierea unei slujbe religioase īn memoria eroilor revoluţiei din decembrie 1989 (care va avea loc la biserica Sf. Ioan). Grupul de iniţiativă din cadrul asociaţiei īşi manifestă prin această acţiune racordarea la idealurile celor care s-au jertfit, sincronizarea cu ora Timişoarei şi cu cea a Capitalei, adeziunea deplină la proclamaţia de la Timişoara şi dorinţa de a duce mai departe flacăra acestei revoluţii. Semnat, grupul de iniţiativă al Asociaţiei „Dialog Piatra Neamţ”.

 

Aprilie

 

Manifest 1 - ciornă

Cei care n-au şovăit să treacă de partea trupelor care ne-au cotropit ţara:

Cei care au organizat lagărele de exterminare a romānilor ce refuzau robia:

Cei care au distrus sănătatea fiinţei romāneşti:

Cei care au trecut de partea stăpīnilor trădīndu-şi omenia:

Cei care au pus la punct marea reţea de represiune, de īndobitocire, de supunere, de furt:

Cei care au ales calea egoismului, a laşităţii, a lenei, a vulgarităţii, a mediocrităţii, a intoleranţei, a minciunii:

Cei care au stins īn sufletele tinerilor curăţenia, īn cele ale maturilor , speranţa şi īn ale bătrīnilor, liniştea:

Cei care s-au īmpins īnainte īn concursul pentru scaune, fără nici-un scrupul:

Cei care şi-au sfătuit copiii să se supună pīnă la cea mai acută umilire:

Cei care n-au rezistat curii de dezumanizare:

 

 Sīnt printre noi!

 

 

Educaţia, azi  – text nepublicat

 Am crezut că de atīta ruşine

Vinovaţii nu vor mai ieşi din tăcere

Decīt pentru a le arăta copiilor lor

Calea cea dreaptă

 

Dar iată, o enormă hīdoşenie

Se iveşte pe noua pagină a istoriei!

 

 Laşul īşi sfătuie urmaşul să stea ascuns

Hoţul īşi atrage fiul, să īmpartă prada īn cīrdăşie

Mincinosul explică familiei cum trebuie īnţelese lucrurile

Fiara ascute dinţii celor mici

 

Şi văzīnd cīt de greu īşi bagă cei tineri minţile īn cap,

Vinovaţii īşi mustră copiii

 

Coşmar electoral – text nepublicat

Am visat azi noapte un groaznic viol, la care era supusă o urnă.

Mai īntīi şi-a băgat īn ea mīna un bătrīn activist.

Apoi un sinistru specialist "īn securitatea cetăţenilor".

Un mare mafiot a spurcat-o şi el cu un vot.

Şi apoi s-au repezit īn grup escrocii, laşii, mediocrii, canaliile... şi au votat īn ea.

 

Şi văzīnd-o cum trebuie să suporte toate aceste murdării, m-am repezit şi am smuls eticheta de pe ea, ca s-o apăr.

 

Am scris apoi , īn loc de democraţie... dreptate.

 

De ce nu e frontul partid - ciornă

- naşterea sa e ilicită [..]

- capturarea revoluţiei

- folosirea poziţiei guvernamentale

- guvernare iresponsabilă

- acoperirea urmelor vinovaţilor

- tăierea deschiderii spre vest

- īmpiedicarea procesului de transformare revoluţionară

- lucru īn forţă: ameninţarea

- monolitizarea societăţii

- apărarea structurilor şi mentalităţilor comuniste

 [..]

 

22 ? aprilie

[Articole concepute pentru campania electorală, respinse de presa locală (īn ciornă)]

 

Lămuriri despre Ion Iliescu – text nepublicat

Am fost atenţionat că la sediul CPUN – Municipiu, s-a primit o anonimă care denunţă faptul că mi-am permis să critic şeful statului , pe preşedintele Ion Iliescu. Faptul a produs ilaritate, dar mie mi se pare totuşi teribil că mai exist㠄tovarăşi” solidari cu morala lui Stalin, libertatea cetăţeanului de a critica pe cine doreşte fiind considerată ca o ameninţare la adresa „stabilităţii”.

Am simţit necesar să răspund public „acuzaţiei” ce mi s-a adus , deoarece:

- discuţiile privind prezenţa lui Ion Iliescu la cīrma ţării au angrenat o mare masă de cetăţeni, dar presa evită acest subiect, cu acel regretabil talent comunist de a se feri de orice temă fierbinte, „periculoasă”.

- persoanele a căror concepţie este reflectată īn acest apel la cenzură sunt numeroase, formīnd „opinia publică majoritar㔠– un adevărat pericol pentru libertate! Cei care ne dau lecţii de cuminţenie sunt aceeaşi care, cu zecile de mii, umpleau stadionul Ceahlău la manifestările omagiale şi trasau cu corpurile lor dīra lozincilor īnjositoare īn faţa hotelului Ceahlău, fără să crīcnească, manifestīndu-şi zgomotos adeziunea īn public, dizidenţa īn momentele de beţie şi pesimismul ironic, īn cele de intimitate. Vajnicii organizatori şi animatori ai procesiunilor de autoflagelare morală, de īnjosire monumentală, au reapărut, oferindu-şi serviciile propagandistice specializate, dispuşi să-şi orienteze tirul īmpotriva noilor duşmani ai poporului, să aclame noii stăpīni.

Trăim o gigantică ruşine: colaboraţioniştii terorii īn numele democraţiei, din avanposturile din care n-am ştiut să-i alungăm, profitīnd copios de dezinformarea la care a fost expus cetăţeanul romān īn procesul de formare a „omului nou”  sunt pe cale de a cuceri „opinia publică”, de a ne impune o morală a cuminţeniei, interzicīnd revoluţiei accesul īn judeţul nostru!

Intervin pentru a semnala acestora un fenomen periculos: revoluţia s-a strecurat şi-n sufletele unor pietreni, contaminīndu-i cu dorinţa irezistibilă de īnnoire profundă, curăţitoare. Reclamaţia surprinde corect cazul meu, individ care nu īnţeleg cīt de multă nevoie de linişte au vinovaţii pentru a se reface, pentru a-şi reorganiza rīndurile, modernizīndu-şi metodele.

Īn numele dreptului la opinie şi din  dorinţa de a uşura dialogul īntre partizanii şi opozanţii domnului Iliescu (dispută care desigur va fi rezolvată democratic prin vot) , vă voi prezenta motivele care mă fac să mă tem de prezenţa domniei sale la cīrma ţării:

Īntreaga viaţă a domnului Iliescu a fost dedicată apărării intereselor partidului comunist. Un revoluţionar de profesie, mai precoce chiar decīt Ceauşescu, urmīnd traseul clasic de „pregătire” al propagandistului, inclusiv „cura de la Moscova”, īn urma căreia a fost considerat „vaccinat” şi capabil de īnrolare īn frontul sinistru al microbului comunist care a devastat organismul ţării. A parcurs cu sīrguinţă căile către posturile din vīrful ierarhiei de partid (secretar cu propaganda al CC, prim secretar UTC, secretar de partid la Iaşi şi Timişoara) fără a-şi exprima niciodată opoziţia faţă de sistemul social canceros care era infiltrat īn inima ţării. Este adevărat că ideile sale se īnscriau īn zona „comunismului cu faţă umană”, fapt care īmpreună cu alte calităţi l-au făcut indezirabil pentru Ceauşesu, care l-a considerat un contracandidat periculos, īndepărtīndu-l.

De peste 15 ani, īn culisele CCPCR, numele lui Ion Iliescu a fost şoptit de toţi cei care, sesizīnd pericolul de prăbuşire a  īntregului eşafodaj datorită exceselor, visau la o rocadă, īn care Iliescu să preia cīrma partidului, asigurīndu-i ieşirea din criză prin īmbunătăţirea tacticilor.

Acest vis e pe cale de a se īmplini! Din păcate,īn loc să-şi rişte fotoliile īncercīnd operaţia de aducere a lui Iliescu īn prim plan, strategii comunişti „dizidenţi” au preferat să aştepte ca poporul s㠖şi mistuie tiranul plătind cu sīngele copiilor pentru ca ei să-şi poată instala favoritul, la adăpostul „ceţei revoluţionare”, oferindu-i şi o excelentă aureolă de martir revoluţionar şi de reparator al greşelilor predecesorului său, ca mīnă a dreptăţii.

Comunistul Ceauşescu a făcut nişte greşeli, comunistul Iliescu vine din urmă şi le repară, umplīnd inimile de recunoştinţă! O tehnică banală, dar dureros de eficace! Nimeni nu mai sesizează că īndreptările sunt datorate revoluţiei, martirilor ei, căci noul conducător semnează senin decrete populare: „Iliescu”şi nu „un reprezentant al revoluţiei romāne”.

Īn rezumat, deşi meritele dlui Iliescu īl recomandă pentru postul de prim secretar al partidului comunist romān, pe care l-a slujit cu o sinceră abnegaţie, militīnd consecvent pentru īmbunătăţirea activităţii sale, nu văd absolut nici-un motiv pentru care să preia conducerea unei ţări, īn urma unei revoluţii anticomuniste.

 Īn acelaşi timp, educaţia al cărui produs este, nu lasă să se īntrevadă şanse reale de convertire la optica de care ţara are nevoie pentru a evada din lagărul comunist şi a se reīntoarce īn Europa liberă! Mi se pare uluitor ca sarcina de a dezinfecta Romānia să fie dată unui astfel de profesionist , pe care va trebui să-l aşteptăm (Brucan ne-a prevenit….) să īnveţe să fie altcineva decīt a fost o viaţă īntreagă… Nu văd nici-un motiv ca să nu pornim la drum cu o călăuză care să ştie cărările spre libertate, nu să le descopere de acum īncolo, pe pielea noastră!Aceasta cu atīt mai mult cu cīt dl. Iliescu este de o credinţă notorie faţă de valorile comunismului!

Tradiţiile revoluţionare ale PCR īi apar īnfrumuseţate de figura tatălui său, īn aşa măsură īncīt evită să ne spună c㠄ilegalitatea” a fost o stare īn care statul romān a fost obligat īn 1924 să treacă o reţea de spionaj şi destabilizare plătită şi comandată de la Moscova īn scopul destabilizării ţării! Amnezia de care suferă īl īmpiedică să facă publică o sinteză a atrocităţilor comise de susnumitul „partid” īn perioada 1945-1962, cīnd prietenii armatei sovietice au făcut curat īn īntreaga societate romānească, decapitīnd-o, exterminīnd rezistenţii făţiş sau potenţiali, instalīndu-se la putere la adăpostul groazei pe care au impus-o populaţiei!

Referirile domniei sale la tradiţiile luminoase ale PCR, īntinate de trădătorul Ceauşescu sunt de neīnţeles pentru cei īn cunoştinţă de cauză. Cum şi el se află printre aceştia (ce a făcut oare īn acea perioadă?) nu-mi rămīne decīt să le consider o impertinenţă!

Mai general, īmi apare o insolenţă īnsăşi prezenţa sa īn poziţie de purtător al steagului unei revoluţii, de pe care simbolul credinţelor sale a fost īnlocuit cu o gaură! Īnţeleg perfect de ce acest fapt stīrneşte iritare īn mediile īn care s-a făcut revoluţia (Timişoara, Bucureşti, etc.) unde nu poate place nimănui această ciudat㠄preluare” a ştafetei revoluţionare.

Īnţeleg mai puţin neruşinarea cu care „vitejii” necombatanţi din celelalte oraşe se opun cererii autorilor revoluţiei de a nu fi deposedaţi de ea; ei vor să-şi arate recunoştinţa faţă de noul şef pentru că au primit toate veştile bune ca pe o pomană guvernamentală. Şi pentru că această bucurie a gudurării faţă de putere nu le-a fost arsă de flacăra eliberatoare a luptei.

 

Sunt printre noi – text nepublicat

Cei  ce ne-au ucis bunicii, părinţii, fraţii şi, mai nou, copiii

Cei ce au distrus organismul unei ţări ce urma a da īn floare

Cei ce au instalat īn suflete teroarea, laşitatea, dedublarea, umilinţa, īndobitocirea, moartea

Cei ce ne-au transformat īn prizonierii unui lagăr perfect,

Cei ce ne-au murdărit conştiinţa obligīndu-ne să o vindem pentru stropul supravieţuirii, degradīndu-ne

Cei ce ne-au extirpat din suflet iubirea, generozitatea, umanismul

Cei ce ne-au īnchis canalul prin care intra parfumul evoluţiei speciei umane

Cei ce ne-au furat roadele muncii folosindu-le pentru a ne īngenunchea mai bine

Cei ce ne-au condamnat la īndobitocire, cultivīndu-ne pentru capacitatea de a produce

Cei ce au introdus principiul nonvalorii şi al antiselecţiei, răsturnīnd legile naturii şi scoţīndu-ne din armonia lucrurilor cu viaţa

Cei ce ne-au obligat la umilinţa supremă de a lăuda distrugerea fiinţei noastre

Cei  ce  ne-au făcut să ne spionăm unii pe alţii

Sunt printre noi!!!

 

Şi ne vorbesc despre stabilitate.

Ne dojenesc pentru pofta de revoluţie.

Īşi oferă serviciile specializate.

Se miră de lipsa noastră de respect pentru experienţa lor.

Ne ameninţă cu zīmbete insinuante.

Ne jignesc camarazii combatanţi.

Ne temperează pornirea spre schimbare.

Īşi mustră copiii pentru nerecunoştinţă.

Scriu explicīndu-ne cīt le-a fost de greu

Īşi regrupează rīndurile, prin tactici noi.

Ne cer să nu ne răzbunăm , descotorosindu-ne de ei, din poziţiile de conducere.

Vor să-şi conducă turma credincioşilor hipnotizaţi către prăpastia terorii.

Īşi acoperă urmele cu concursul colaboraţioniştilor.

Se apără muşcīnd, parīnd orice atac care i-ar scoate la lumină.

Īşi folosesc reţeaua de dezinformare, producīnd o jerbă de diversiuni.

Īşi pun la adăpost chiverniseala acestor ani fructuoşi, fiind dispuşi să devină proprietari şi īntreprinzători.

Lovesc īn martorii care le-ar putea crea necazuri.

Se infiltrează īn apele tulburi ale noului val.

Pīndesc ziua noii cruciade a forţei.

Vor democraţie pentru a se putea bucura liniştiţi de fructele furtului şi omenie pentru a nu suferi pedepsele de rigoare.

Şi sunt pe cale….de a cīştiga alegerile!

 

Un alt apel către lichele – text nepublicat

1. Īn numele celor 3 milioane de romāni compromişi prin asocierea  la „PCR”, la care i-aţi īndemnat, condiţionīndu-le astfel posibilităţile de afirmare.

2. Īn numele celor aduşi īn stadiul de a-şi suspecta propriul frate, obligat să piardă bucuria solidarităţii umane, retrăgīndu-se īn singurătate şi dedublare.

3. Īn numele tuturor cetăţenilor pe care i-aţi obligat să-ţi trădeze condiţia umană lăsīndu-i īn viaţă doar cu preţul degradării morale.

4. Īn numele talentelor silite să se prostitueze sau să se stingă.

5. Īn numele celor folosiţi ca vite de povară, cărora le-aţi furat roadele muncii pentru a putea īntreţine enorma căpuşă a supraveghetorilor…

6. Īn numele celor izolaţi de lumea civilizată, pentru a nu evada, prin spirit, din carantina īndobitocitoare la care ne-aţi obligat.

7. Īn numele celor siliţi să fugă din propria ţară, devenită puşcărie.

8. Īn numele subiecţilor marelui tratament psihiatric

9. Īn numele umilinţei pe care ne-aţi impus-o cu cinism, silindu-ne să vă lăudăm pentru că ne distrugeţi.

10. Īn numele durerii celor torturaţi, īnspăimīntaţi, desfiinţaţi, pentru a nu vă opune rezistenţă.

11. Īn numele tăcerii celor ucişi īn lagărele de exterminare.

12. Īn numele unei ţări lovită fără milă, victimă a trădării voastre.

13. Īn numele speciei umane pe care aţi īncercat să o modificaţi īntr-o rasă productivă („omul nou”), condusă de o minoritate stăpīnitoare.

14. Īn numele celor 50 de ani furaţi istoriei ţării şi a celorlalţi, necesari convalescenţei.

15. Īn numele supravieţuitorilor acestui enorm dezastru, taraţi de o gigantică paletă de sechele: blazare, lene, mediocritate, intoleranţă, pseudo-educaţie, colectivism, nevoie de stăpīn, lipsă de personalitate.

16. Īn numele speranţei că binele va īnvinge īn lupta cu atīt de eficacea răutate.

 

Vă cer:

 

1. Să nu īndrăzniţi să vă mai susţineţi „părerile”, arătīndu-vă remuşcarea printr-o perioadă de tăcere.

2. Să nu folosiţi cadrul democratic pe care īl vom obţine datorită īnfrīngerii voastre , pentru a ne obstacula calea spre renaştere şi libertate.

3. Să aveţi bunul simţ de a nu participa la alegeri nici măcar ca alegători. Nu vă putem obliga, dar dacă aţi face-o ar fi un prim semn de bună intenţie.

4. Să īncetaţi diversiunile menite să vă acopere urmele şi să ne devieze de la drumul ce trece prin etapa „dreptate”.

5. Să nu ne mai şoptiţi despre stabilitate.[]

 

Ajutor – text nepublicat

 

Subsemnatul Roşca Ioan, 32 de ani, inginer electronist şi matematician, fac un apel disperat tuturor celor ce mă vor īnţelege: daţi-mi voie să rămīn īn această ţară, căreia īi aparţin īn totalitate!

Nu mă obligaţi să iau drumul exilului, tăindu-mi rădăcinile din care-mi extrag sănătatea, echilibrul, videle!

Īnainte de 22 decembrie 1989 am rezistat acestei tentaţii , deoarece ea īmi apărea ca o manifestare de laşitate, de egoism, deoarece simţeam obligaţia de a rămīne aici, īmpreună cu tovarăşii mei de puşcărie, apărīndu-ne şansa de eliberare.

Simţeam pe atunci că oricīt de feroce ar fi represiunea şi presiunea cu care stăpīnii ne tratau, am īn jurul meu un ocean de tovarăşi de suferinţă, de oameni uniţi de gīndul dezrobirii. Şi era suficient pentru mine pentru a nu cade īn păcatul trădării, al compromisului, al slăbiciunii, al blazării, al amoralităţii.

Acum īnsă, iată, situaţia mea e mult mai grea: sunt ameninţat să-mi pierd din nou libertatea, de data aceasta cu concursul celor pe care i-am crezut tovarăşi de suferinţă! Sunt īn pericolul de a-mi pierde īncrederea īn semenii mei, apărīnd dureroase īndoieli cu privire la sentimentul de solidaritate de odinioară!

Căci unii dintre suferinzi par a nu fi dorit decīt să ocupe locul călăilor!

Alţii ar fi fost mulţumiţi cu extrem de puţini (mīncare, căldură, muzică, excursii), ceea ce īnseamnă că Ceauşescu a sabotat un sistem , altfel perfect viabil. Aceştia coboară preţul omului la vama valorilor.

Bătrīni care şi-au pierdut īncrederea īn nobleţea fiinţei umane….

Tineri care nici nu au cucerit-o…

O lume devastată , oferind imaginea unui hīdos vid sufletesc!

Şi toate acestea par a fi adevăratul rezultat al operaţiei comuniste, par a scoate la iveală prezenţa „omului nou”, de-abia acum dovedită, cīnd s-au prăbuşit pereţii cămăşii de forţă şi sufletele au ieşit la lumina crudă a libertăţii de acţiune.

Indolenţa, lenea, mediocritatea, complexul, agresivitatea, egoismul, intoleranţa, dezeducarea, supuşenia, colectivismul, au răsărit eliberate de formalismul propagandei oficiale şi ne rīnjesc, rănindu-ne.

Este insuportabil, mirosul sugerează că am dezgropat un cadavru.

Vreau să cred că toate acestea sunt o reminescenţă depăşibilă, o farsă ineficace a convalescenţei.

Dar iată că opinia majorităţii īncepe să devină clară, ea ne va condamna la continuarea prizonieratului īn numele dreptului fiecăruia de a opta, care va permite sămīnţei implantate de sistem īn sufletele „oamenilor noi” să facă rod , născīnd atitudini pe potrivă, obstaculīnd eliberarea ţării.

Oamenii s-au obişnui cu vechii stăpīni, depind de ei, pot fi uşor hipnotizaţi cu undele pe care s-au obişnuit să primească ordinele. Ei preferă pe cei mai buni, mai „de treab㔠indivizi din fosta conducere a lagărului, īn locul unor autentici fii ai libertăţii.

Dreptul lor, dar eu, care nu cred că romānii sunt proşti, ci dezinformaţi şi neeliberaţi īncă, īi rog pe semenii mei să mediteze mult īnainte de a decide prin votul lor soarta ţării.

 Căci e bine să ştie că nu voi fi probabil deloc singular, atunci cīnd īn cazul victoriei neocomunismului, voi părăsi ţara!

Nu pot fi obligat să-i aştept pe „domnii” Iliescu, Brucan, Bīrlădeanu, Roman, etc. să īnveţe treptat, pe pielea mea ce e democraţia. Nu pot fi obligat să depind īn continuare de un īntreg aparat structurat  pe criteriul amoralităţii, care face casă bună cu incompetenţa. Nici să trăiesc cu frica īn spate că īn orice clipă pot fi eliminat sau īnchis īn urma unei īnscenări, dacă voi īndrăzni să deranjez „stăpīnirea”. Nici să asist la transformarea vechilor escroci īn proprietari şi īntreprinzători, īn baza prăzii acumulate prin abuz de putere şi vindere sub preţ a demnităţii.

Nici să aştept īnsănătoşirea societăţii un număr de ani suficient pentru a-mi consuma ce mi-a mai rămas din timpul de creaţie, stăpīnindu-mi pofta de exprimare pentru a nu irita o asistenţă decisă să apere īn continuare dreptul mediocrităţii de a frīna valorile.

Instituţiei angajate de către guvern īn pregătirea atacurilor la persoană , īi furnizez cīteva date:

- am fost etichetat īntotdeauna ca nonconformist, fiind suportat cu greu datorită rezultatelor şcolare şi profesionale (premii la concursuri naţionale şi internaţionale de matematică, lucrări de specialitate, inovaţii, studii diverse, reviste)

- nu am avut nici-o legătură cu aparatul de represiune. Am refuzat să intru īn PCR, renunţīnd din cauza asta la susţinerea doctoratului. Am refuzat să mă īncadrez īn atmosfera īntreprinderilor socialiste, renunţīnd la cursa pentru afirmare ierarhică şi chiar profesională, plătindu-mi independenţa printr-o muncă disproporţionată faţă de recompensă.

Am īnsă mulţumirea de a nu trebui să-mi cer scuze pentru nici-un compromis politic, am ales renunţarea la īmplinirea unor aspiraţii profesionale pentru a nu plăti īn modul cunoscut.

Aşa că nu mă veţi putea compromite decīt minţind.

 

Ştiaţi cㅖ text nepublicat

…īn perioada 1921-1924 PCR a fost o agentură a Uniunii Sovietice, condusă de la Moscova astfel īncīt să producă destabilizarea statului romān pentru a se ajunge la dezmembrarea sa, fapt pentru care a fost trecut īn ilegalitate?

…această agenţie care a īncercat să manipuleze dorinţele muncitorilor de dreptate socială īntr-o direcţie antinaţională, nu a avut mare succes căci īn 1944, PCR avea sub 1000 de membri, majoritatea de alte naţionalităţi?

…trupele sovietice care ne-au ocupat ţara īn 1944, au adus un grup de trădători de neam pe care i-au folosit pentru a distruge societatea existentă şi a clădi o alta, aservită Uniunii Sovietice?

…formarea „cadrelor” specializate īn trecerea forţată la comunism a continuat la Moscova, şcoala trădării naţionale producīnd generaţii de lideri de care din păcate nu am scăpat nici după revoluţie?

…īn lipsa unor comunişti de profesie, grupul de aventurieri a folosit fără scrupule toate elementele declasate ale societăţii pentru a īnlocui structura de organizare pe care ţara o avea īn momentul respectiv?

…reprimarea rezistenţei romāneşti a fost posibilă datorită prezenţei trupelor sovietice care au ocupat practic Romānia pīnă īn 1958?

…au fost arestaţi, schingiuţi, īnchişi īn puşcărie şi lagăre de exterminare toţi aceia care rezistau sau ar fi putut rezista asaltului distructiv al bandei „comuniste”?

…au fost atrase īn această acţiune distructivă masele populare, cu ajutorul unei propagande īnşelătoare, speculīndu-se nemulţumirile diverselor pături sociale, cărora li s-au promis şi chiar oferit la īnceput, condiţii de viaţă superioară ca preţ al distrugerii suprastructurii societăţii?

…s-a practicat zdrobirea  tuturor forţelor anticomuniste pe etape, īntīi membrii partidelor, apoi  intelectualii, apoi ţăranii  cărora li s-a luat cu  forţa tot ce aveau, apoi muncitorii  care au fost condamnaţi la o supunere oarbă şi intoxicaţi  de o propagandă nimicitoare, de către grupul activiştilor care-i conduceau?

…s-a reuşit intimidarea tuturor īn faţa evidentei lipse de scrupule a noilor stăpīni, care au pus la punct un enorm aparat represiv ?

…s-au īntărit rīndurile mercenarilor puterii cu persoane dispuse să execute orice ordin pentru a profita de avantaje?

… s-a pornit o campanie de intoxicare ideologică cu scopul deformării speciei umane pe teritoriul romānesc, astfel īncīt să devină o rasă productivă uşor manipulabilă, prin formarea aşa-zisului „om nou”, un simplu executant de ordine, veşnic flămīnd şi fără personalitate?

…cei care au vrut să supravieţuiască au  fost siliţi  să se „descurce” prin pătarea conştiinţei, degradare morală şi compromisuri, toate avīnd īn comun frica?

… s-a condiţionat posibilitatea de afirmare profesională de intrarea īn PCR, compromiţindu-se astfel milioane de oameni?

 

Dacă nu, treziţi-vă fraţilor şi făceţi-vă datoria de a vă informa, īnainte de a vă pronunţa, decizīnd viitorul ţării!

Doamnelor sentimentale, nu hotărīţi soarta copiilor voştri īn funcţie de calitatea unui surīs!

Domnilor microbişti, renunţaţi la superficialitate: acesta nu e meci, e marea alegere, un nod al istoriei noastre! Completaţi-vă repede cunoştinţele, căutaţi adevărul, ca să nu vă īncărcaţi conştiinţa  cu un dezastru pentru care iresponsabilitatea nu va fi o scuză.

 

Dacă da, atunci de ce nu vreţi să īnţelegeţi enormul pericol pe care īl prezintă pentru ţară, rămīnerea la cīrma ei a autorilor acestui dezastru criminal? De ce acceptaţi ideea de a-i lăsa să ne redea cu porţia, ca pe un cadou, libertatea, demnitatea, sănătatea, viaţa?Cum puteţi avea īncredere īn aceste călăuze? Sau vă e frică de fapt de enorma lor  forţă, de faptul că, dacă nu facem cu ei un compromis, ne vor reduce la tăcere?

 

Cea mai periculoasă ni se pare relaxarea celor care , ştiind toate acestea, se pot īmbăta cu teoria „ireversibilităţii” aşteptīnd īmpărţirea porţiilor de libertate.

Ar fi trebuit ca atīta suferinţă să fie recompensată măcar de o maturizare, de o īnvăţătură: teroarea este foarte eficace, nu poate fi īnvinsă fără luptă!