«R. L.» în haine strîmte

In ziarul „România liberă" din 4 ianuarie 1991 dl. Anton Uncu preciza (în articolul „Radu Câmpeanu şi.. regula dialogului") spre folosul tuturor cititorilor că „România Liberă nu este organ de presă nici al G.D.S., nici al Alianţei Civice...". Această frază sună din capul locului destul de ciudat, dacă recitim măcar numerele „R. L.” in care au apărut Declaraţia de constituire şi carta Alianţei Civice. Să presupunem/acceptăm însă că afirmaţia domnului Uncu e reală, că publicarea celor două documente esenţiale ale A.C. (şi a multor altor anunţuri şi luări de poziţii mai puţin importante) reprezintă doar o formă normală de ajutor - din partea unui ziar deja consolidat - pentru o structură în curs de organizare.

Să presupunem/acceptăm că atitudinea ziarului „R. L." este dominată de fair-play ; să presupunem/acceptăm că ziarul acesta ştie totdeauna să respecte regula jocului, făcînd distincţie între poziţia proprie şi aceea a colaboratorului, şi indicînd precis care este sursa unei informaţii.

Să nu mai presupunem însă degeaba aceste lucruri ; să nu bănuim “R. L." de prea mult fair-play ; căci în numărul din 8 ianuarie 1991, ziarul „strecoară" - în pagina 5 - o propunere „cetăţenească", semnată de Ion Roşca, inginer din Piatra Neamţ ; o propunere „pentru un guvern de uniune naţională", primul pas către acest guvern fiind deschiderea unei liste a celor disponibili pentru interimat". Pînă aici, nimic straniu, nimic incorect. Dar aceasta e doar aparenţa. Căci dl. Ion Roşca din Piatra Neamţ nu este un simplu cetăţean nemulţumit de Putere ; el este ACELAŞI dl. Ion Roşca din Piatra Neamţ care la prima zi a Conferinţei Naţionale a Alianţei Civice (13 decembrie 1990) făcea (vorbind imediat înainte de dl.Vasile Datcu din Brăila) trei propuneri : 1) demiterea imediată a conducerii actuale a României ; 2) Alianţa Civică să asigure interimatul ; 3)ca sîmbătă 15 decembrie să se publice deja propunerea pentru lista guvernului soluţiei alternative.

Că este vorba de acelaşi dl. Roşca, de aceleaşi propuneri, ar fi trebuit să ştie măcar dl. P. M. Băcanu, prezent (chiar foarte prezent !) şi el la conferinţa Alianţei Civice.

Că nu e deloc corect ca o opinie politică să apară deghizată/ascunsă într-un ziar ce se pretinde a fi „independent" şi aceasta ar fi putut/ trebuit să ştie dl. P. M. Băcanu. (A-ceastă lipsă de corectitudine este perfect echivalentă cu folosirea uniformei inamice, sau a altei deghizări neconforme cu regulile unanim recunoscute ale conflictului militar, în timp de război ; să fac altă analogie nu pot, pentru că, deşi nu am nimic împotriva unei idei/formulări de opoziţie, nu pot fi de acord cu tentativa de a păcăli ; nu pot fi de acord cu mistificarea, cu înşelarea cititorului.)

Şi e clar pentru oricine că prezentarea ideilor unui personaj important al A.C. sub o altă etichetă (sau sub o etichetă incompletă) înseamnă şi o încercare de a folosi de mai multe ori una şi aceeaşi formulare, ca şi cum ar veni concomitent din mai multe părţi, ca şi cum ea ar reprezenta o cotă-parte reală (şi importantă) din vocea poporului.

Şi e la fel de clar că nedeclararea, pe faţă, a adevăratei/completei calităţi - aceea de membru al A.C. - care-1 determină pe dl. Ion Roşca să facă în mod repetat propunerile mai sus enunţate are şi semnificaţia faptului că se recunoaşte (şi de către A.C. şi de către „R. L.") că nici ideea de Alianţă Civică, şi mai ales maniera nefericită în care această idee (teoretic generoasă) a fost pusă în practică (punere în practică ce s-a dovedit falimentară şi a şi fost, la nivel teoretic, complet „demolată" de dl. Brucan), nu mai e deloc convenabilă ca postament, ca bază de lansare a unei formulări ; ceea ce determină camuflarea calităţii reale şi complete a emiţătorului în spatele unei identităţi nemarcate - încă - de faliment.

FLORIN DIACONU