Desi sint unul dintre initiatorii si sprijinitorii consecventi ai Aliantei Civice;
Desi impartasesc opiniile, exprimate in Declaratia Apel lansata de Alianta Civica la 25 august 1991;
Desi nu exclud, si chiar sper, ca strategia adoptata de conducerea ei sa fie realista si fructuoasa;
Desi dorinta de a parasi tara pentru a ma sustrage unei conditii moral-politice pe care nu o pot accepta m-a indepartat de cimpul bataliei pentru eliberarea si emanciparea societatii romanesti,
ma vad silit, ca membru fondator al A.C., sa ma delimitez de pozitia exprimata in Apelul lansat.
Precizez ca, pentru mine:
-
fidelitatea fata de
cauza revolutiei inceputa la
16 decembrie 1989, tradata de cei ce conduc in numele ei;
-
modul inacceptabil in
care s-au desfasurat alegerile"
din 1990, pe care le-am respins categoric si oficial inca din 3 mai 1990 (vezi
"Dreptatea", 11 mai, 1990;
- sirul faradelegilor comise de actuala putere, care ar determina orice instanta nepartinitoare sa ii retraga dreptul de a conduce destinul poporului roman;
- actuala situatie politica internationala, care face intolerabila victoria puciului neocomunist din iunie '90, fac imposibila recunoasterea oricarei legitimitati a actualei conduceri politice si, in consecinta, nu ingaduie ca acesteia sa-i mai fia adresata decit o singura cerere: demisia imediata.
De-abia unei noi conduceri, necompromise, credibila ca organizatoare a unui interimat democratic i se pot adresa cereri de genul celor continute in Apel, scotindu-se in evidenta necesitatea:
-paralizarii activitatii organizatiilor terorist-represive (de genul "securitatii");
-
instituirii unui
control public eficace al activitatii structurilor de putere din stat;
-
indepartarea fostilor
activisti si securisti si a complicilor lor din pozitiile de decizie;
-
deconspirarii
informatorilor securitatii pentru a nu mai putea fi folositi ca intunecati
agenti
electorali sau ca provocatori;
- dezintoxicarii cetatenilor de cura ideologica si de
deformarea mentalitatii produsa de
comunism, folosind in primul rind o televiziune eliberata.
Toate aceste operatii ale eliberarii din chinga aparatului represiv securisto-comunist trebuie respectate pentru a putea vorbi de alegeri democratica.
Cu riscul de a irita din nou pe cei carora indraznesc sa le reamintesc confirmarea fostelor mele previziuni considerate "defetiste" sau "radicale", sperind sa ma insel, pornind insa de la realitatile cu care vin in contact, atentionez Alianta Civica asupra erorii de a spera intr-o victoria a fortelor democratice in alegeri, tinute in actualele conditii. Este nu numai o iluzie, ci si o capcana, caci poate adauga inca o treapta da pseudolegitimare enormei mistificari prin care incearca sa supravietuiasca mafia securisto-comunista.
Ma vad silit sa repet declaratia facuta la 3 mai 1990 (cu aceleasi justificari), respingind moralitatea si validitatea noilor "alegeri", carora nu le voi recunoaste consecintele, indiferent de rezultat.
In acest fel, conditia mea de cetatean fortat al statului neocomunist roman (semnalata si in interventia la mitingul din Piata Universitatii din 21 decembrie, '90) se va perpetua, insuportabil, silindu-ma sa apelez la orice mijloc pentru a evada din conditia de prizonier la care sint astazi condamnat.
Ioan ROSCA
presedintele Asociatiei "Dialog - Piatra Neamt"
membru fondator al Aliantei Civice
grevist
al foamei din Piata Universitatii
Dreptatea, 5 septembrie
1991