Scene penibile în faţa Prefecturii

Primirea la Piatra Neamţ a domnului Ion Iliescu nu a fost lipsită de incidente. Masaţi lîngă Telefoane, un grup de opozanţi l-a întîmpinat pe Preşedinte cu huiduieli, cu strigăte de: „Mincinosul!”, „Salamul şi bastonul!”, agitînd nişte crenvurşti înfipţi în crenguţe de trandafir. Grupul nu a avut nici-o pancartă care să-i ateste explicit apartenenţa politică, fiind format, după cîte ne-am putut da seama, de reprezentanţi sau simpatizanţi ai mai multor formaţiuni de opoziţie. La sosirea Preşedintelui, ei s-au manifestat atît de zgomotos, încît au dominat fondul sonor al pieţei.

Atitudinea lor a stărnit reacţia vehementă a simpatizanţilor domnului Ion Iliescu, aflaţi la faţa locului într-un număr mult mai mare. După intrarea oaspeţilor şi oficialilor locali în sediul Prefecturii, afară au continuat altercaţiile, degenerînd, uneori, pînă la violenţă, stăpînite, totuşi, de poliţie. Între cele două tabere n-a fost, de fapt, un dialog în care să se fi opus argumente. Nu fiindcă au lipsit încercări în acest sens – parte din opozanţi căutînd să-şi motiveze gestul – dar pentru că li s-a răspuns cu insulte şi înjurături deja cunoscute: „Drogaţilor!”, „Huliganilor!”, „Vînduţilor!”, „La muncă!”. În final, grupul simpatizanţilor a prevalat, strigînd cu aplomb: -„Iliescu! Iliescu! „ - într-o manieră care ne-a făcut să înţelegem ce puternice ne sunt reflexele condiţionate.

Deşi lipsit de anvergură, incidentul a demonstrat, dacă mai era nevoie, incapacitatea noastră de a dialoga cu intoleranţa agresivă, exclusivismul[] care rămîne profundă. Nici de o parte, nici din cealaltă – nici cu huiduieli, nici cu înjurături – nu se []tranşa gravele probleme cu care ne confruntăm toţi românii.

(C. LAMATIC, L. MARTIN) , Ceahlaul, septembrie 1992