Ce este fenomenul
Pitesti ?
1. Sensul restrins
Expresia "fenomenul
Pitesti" apare intr-o carte a lui Virgil Ierunca dedicata relatarii si
analizei experimentului de "reeducare" la care puterea comunista a
expus detinutii politici . Cartea se bazeaza pe marturiile unor
supravietuitori, marturii cuprinse si in alte lucrari similare. Chiar eu,
zguduit de relatarea unui fost detinut politic pe care s-a intimplat sa il
intilnesc (Nicolai Popa), am publicat o astfel de marturie in acest grup.
Recomand lectura acestei literaturi,
care nu poata fi inlocuita cu "rezumate" fara riscul
caricaturizarii. Aici voi semnala doar
tema principala, sintetizata in expresia "fenomenul Pitesti" si pe
care o consider esentiala pentru intelegerea mecanismelor comunismului si a
tensiunilor postcomuniste.
Intre anii 1950- 1952, responsabilii
sistemului de lagare in care fusesera incarcerati toti romanii capabili de
rezistenta fata de instaurarea comunismului, au pus la punct o operatiune de
"reeducare". Inceputul s-a facut in penitenciarul de la Pitesti, in
care fusesera masati opozantii studenti ...
Scenariul era urmatoarul:
In aceeasi celula erau plasati (ca din intimplare) doua categorii
de prizonieri: "reeducatii" si "banditii nereeducati".
"Reeducatii" (din motive ce vor transpare imediat) erau infiltrati
printre ceilalti, ascunzindu-si ideile, cautind prietenii si destainuiri. Un
timp in celula domnea concordia anticomunista.
Apoi, dupa ce se creau suficente
legaturi si se dezvaluiau suficente ginduri tainice, BRUSC, se declansa
represiunea. La un semnal, reeducatii, scotind bitele de prin ungherele in care
le fusesera pregatite, se repezeau asupra nereeducatilor si incepeau sa-i
macelareasca. Efecul de groaza era
sporit (de partea victimelor) de perplexitate. Incapabili sa inteleaga cine-i
ataca si de ce, sa perceapa sensul a ceea ce se intimpla, dezarmati material si
psihic "banditii" se prabuseau sub loviturile date cu o stupefianta
ferocitate, de cei ce fusesera pina in acel moment cei mai buni prieteni.
Dupa ce prima rezistenta fizica si
morala era astfel depasita prin efect de surpriza, urma "tratamentul"
. Timp de zile, saptamini, luni la nevoie, schinjuirea victimelor din celula
continua. Nu pot descrie aceste chinuri . Inventivitatea tortionara a
intrecut orice ..."record". Cel ce refuza
"convertirea" era batut necontenit, pus sa-si manince fecalele,
...etc. Multi relateaza ca partea cea mai greu de suportat era sa asiste la
schinjuirea colegilor. Batai colective, batai individuale. Fara pauza, fara
speranta, fara sfirsit.
Ce li se cerea celor batuti pentru a
inceta supliciul: Sa renege tot ce crezusera pina atunci (politica, religia,
mama...). Sa se declare onvinsi de superioritatea comunismului si reeducati in
spiritul sau. Sa spuna tot ceea ce reusisera sa ascunda la anchetele
securitatii si sa denunte pe cei ce eventual scapasera de arest. Sa povesteasca
orice element incriminator pe care l-au aflat in discutiile cu prietenii. In
sfisit, si esential: SA SE DECLARE DISPONIBILI PENTRU REEDUCAREA ALTOR PRIZONIERI.
In fata acestei adevarate lepadari de
sine, oamenii au pus in joc intreaga lor capacitate de rezistenta. Aici era
tocmai cheia experimentului: demonstrarea fragilitatii omului, a faptului ca
forta are rezerve pentru a infringe rezistenta. Daca in stare de luciditate
oamenii refuzau, ei trebuiau adusi la punctul "de topire", la care fluidizata, fiinta devine maleabila.
De aceea, bataile au fost administrate fara rezerve, pina la capatul fizic al
rezistentei. Unii au murit. Unul a reusit sa se sinucida (in general aceasta
scapare nu era posibila). In rest insa, in marea lor majoritate, subiectii au
fost trecuti dincolo de omenesc. Si au sfirsit prin a consemna (ma feresc de a
spune accepta), placizi, anulati, desprinderea de constiinta.
Au fost desigur incercari de a
"trisa" din partea unor falsi convertiti. Ele se manifestau prin
incercarea de a-si lovi victimele-prieteni cu mila sau de a-i preveni de
pericol in faza de spionaj initial. Depistati, au fost macelariti cu cu o
cruzime inca (?) sporita.
Astfel, dupa ce noul lot de
"reeducati" era forjat intr-o celula, el era folosit pentru
propagarea in alte celule a experimentului. In citiva ani inchisoarea de la
Pitesti era "reeducata" si incepusera "exporturile" catre
alte inchisori politice.
Lesne de inteles ca
victimele-tortionari produse de acest sistem au enorme reticente in a descrie
ce li s-a intimplat. Tocmai aici e "eficacitatea" metodei de
represiune "brevetata" la Pitesti.
Nu voi vorbi aici despre modul in
care experimentul a fost amorsat (echipa lui Turcanu ) si nici cum a incetat in
forma sa extrema. Nici despre farsa judiciara pe care comunistii au inscenat-o
cu acest prilej. (a se vedea lucrarile aparute). Ci ma voi concentra asupra
continuarii lui in forma atenuata, dar generalizata la scara intregii Romanii.
2. Sensul larg
Asadar "baza principiala" a
experimentului de reeducare e urmatoarea: SA OBLIGI VICTIMA, PRIN PRESIUNI CARE SA-I DEPASEASCA POSIBILITATEA DE
REZISENTA, SA DEVINA PARTASA LA REPRIMAREA ALTORA.
Intelegind potentialul acestui
procedeu, comunistii, (dupa modelul deja testat de Stalin) l-au aplicat pentru
anihilarea capacitatii de rezistenta a poporului roman. Desigur formele au fost
mai putin brutale ca la Pitesti, mai subtile, rafinamentul a inlocuit forta
bruta, atunci cind a fost posibil. In general e vorba de inlocuirea reprimarii
cu amenintarea, (perspectiva ei), a durerii cu frica de durere. In fond acelasi
determinism. Procesul a fost amorsat
in forta, sub obladuirea trupelor sovietice de ocupatie. Dupa un timp efectele
terorii au inceput sa se propage in lant, incit nu a mai fost nevoie de
ocupatie militara. Pentru cazurile rebele de impotrivire reteaua represiva intervenea nemilos si ... didactic
(incit sa taie cheful de aventuri ). In ultima faza (azi) investitia in
degradare isi arata roadele, de maniera a permite represiunii o retragere in
espectativa.
Cei ce explica situatia din Romania
printr-un "fenomen tip Pitesti", se refera la acest mecanism de
propagare fortata a vinovatiei, care rezolva simultan mai multe probleme pentru
dictatura:
- slabeste capacitatea de rezistenta
a prizonierilor
-
creeaza premise solide pentru colaborationism
- creeaza o confuzie protectoare
- diminueaza riscul de pedeapsa in
cazul prabusirii regimului
Aceasta dimensiune (intoxicantia
morala) a dictaturii comuniste din Romania este definitorie. In general, o
dictatura urmareste exploatarea prizonierilor ei. Forta e folosita pentru a-i
mentine in captivitate. Asadar nu dimensiunea de lagar de munca si exterminare
e originala la comunism. Si nici aceea de mafie statala. Ci aceea de
"clinica" de alienare in masa, de intoxicare spirituala.
Comunistii au inteles un lucru
simplu: e mai usor sa domini o masa care nu se mai revolta decit sa o mentii la
respect in mod continuu. Decit sa
domini zilnic, prin forta, in lupta cu setea de libertate a captivilor, e mult
mai avantajos sa ii zdrobesti pina la deformare, sa ii modifici in interior, sa
ii programezi favorabil. De unde
preocuparea pentru ... creerea omului nou.
Activitatile directe de propaganda nu
sint decit virful aisbergului. Chiar daca eficacitatea unui bombardament
ideologic continuu nu trebuie subestimata, nu cred ca aceasta a fost principala
pirghie de intoxicare. Reeducarea prin partasie fortata are un rol inca
insuficent analizat.
Precizez ca voi selecta dintre
mecanismele de atragere in cirdasie vinovata doar pe cele in care victima a
fost supusa unei presiuni. Cazurile de complicitate liber asumata (si ele cu un
rol esential) nu fac obiectul acestei analize.
Trebuie insa sa observam ca linia de demarcatie intre aceste doua tipuri
de colaborationism e fragila. In general, dupa ce cineva a facut rabat de la
constiinta, sub presiune, e disponibil pentru compromisuri ulterioare, aparent
liber consimtite !:
Sa revedem citeva ipostaze curente :
- Judecator dind sentinte in spiritul
faradelegii legalizate, sau in litera ei sau chiar ca urmare a unor indicatii
Tovarasesti. Dind ani grei de temnita celor ce lupta pentru libertate...
- Avocat terorizat al apararii ce ...
isi condamna clientii (proscrisi de partid) in plin proces ...
- Jurist acceptind rolul de
legitimator al abuzului si liberului arbitru... Scriind tratate de drept al
muncii ... in lagar!
-
Procuror instrument al terorizarii legalizate...
-
Politist intorcind capul de la infractiunile celor alesi si acceptind sa
insceneze infractiuni imaginare...
- Cetatean strins cu usa pentru a se
lansa in patriotica ocupatie de delatiune. Si acceptind pentru a putea iesi in
strainatate. Si acceptind pentru a evita o condamnare Si acceptind pentru a-si
imbunatati standardul mizerabil de viata. Si acceptind de frica de a nu fi
considerat dusmanos...
- Chemare in concentrare a unui
rezervist, undeva departe pentru citeva luni, ca raspuns al unei atitudini
negative a acestuia la locul de munca (raportata de director sau secretar sau
delator, judecata de activist, rezolvata de comisariat ...)
-
Economist avizind aberatii catastrofice pentru a nu apare refractar...
Acceptind preponderenta "orientarilor"...
-
Medic salutind infometarea ca "alimentatie rationala" si
multumind partidului pentru "conditiile din spitale"; intorcind ochii
de la incubatorul in care copii prematur nascuti au murit prin intreruperea
curentului; participind la haituirea femeii ce a avortat din disperare...
- Psihiatri participind neputinciosi
la innebunirea anumitor pacienti...
- Functionar pe care nu-l priveste
injustitia regulamentului pentru a carui aplicare isi ia salarul; ducind la
indeplinire lucruri care ii ranesc consttiinta...
- Primar, sau activist,fecior al
satului, exprimindu-si entuziasmul fata de ideea sistematizarii, ce urmeaza sa
inmorminteze casele si ocupantii lor...
- Taran predind "de buna voie " pamintul parintilor sai; tacind
cuminte toamna, cind ramine fara nimic, semnind "contracte" de
vinzare de animale catre stat la preturi sub cheltuielile de crestere...
- Taranca legindu-si vaca de pom si
lasind-o sa moara de foame, pentru a scapa de povara cresterii ei si de
interdictia de a o taia ...
- Specialist tehnic doritor de
implinire profesionala si acceptind inscrierea in partid pentru a nu-si taia
sansele.
- Sedinta (de partid sau "a
oamenirilor muncii") in care cel valoros dar neslugarnic e infierat de
colectiv; coleg revoltat de nedreptate, tacind pentru a nu-si periclita propria
pozitie.
- Vizita unui activist in productie
soldata cu aberante indicatii; tehnician inghitindu-si protestul sub un
umilitor "Sa traiti!" sau o dureroasa tacere...
- Cercetatori gudurindu-se dupa
fonduri la un partid a carui doctrina e primatul valoric al inculturii...
- Preot slujind pentru sanatatea
partitului si conducatorilor sai iubiti de frica sa nu vada biserica definitiv
inchisa...
- Duhovnic raportind spovedanii la
securitate...
- Paroh incuviintind darimarea
lacasilor de cult, sau reprimarea populatiei...
-
Militar de cariera tinut din scurt si umilit de ofiterii securisti...;
multumind pentru reorientarea specialitatii sale catre ... muncile cimpului...
- Profesor explicind copiilor
valorile si realizarile comunismului, rastalmacind istoria, respectind cenzuri
usturatoare in spatiul culturii romanesti, predind de la "cartoful
sovietic, cel mai mare din lume", pina la "viciile imperialismului
romanesc"...
- Profesor (universitar) de stiinte
iesit "in campanie" de recoltare, ingitindu-si revolta in fata
staulelor in care ii sint cazati elevii (studentii) de valoare si a
"intrecerilor in recoltat"
- Parinte trimitindu-si copii pe cimp
in ploaie sau ninsoare sa "recolteze", sau pe stadion sa faca
porumbei de recunostinta din corpurile
lor fragede -din frica de repercursiunile unui refuz...
- Parinte ascunzindu-le copiilor adevarul si lasindu-i in voia
propagandei de partid, de frica urmarilor unei eventuale indiscretii produse de
candoare...
- Parinte invatindu-si copilul minciuna,
lasitatea, siretenia si egoismul din dorinta de a-i da osansa de
supravietuire...
- Studenti jucind jocul ambiguu al
"haiului" in cadrul sedintelor ASC...
- Elevi aflati intr-o prelungita cura
de supunere; tunsi si mustruluiti in maniera prepenitenciara ...; invatind
realismul "libertatii ca necesitate inteleasa"...
- Pionieri si soimi ai patriei intr-o
continuu ritual de proslavire a partidului...
- Actor recitind cu ochii aproape in
lacrimi poezii de slava "conducatorilor iubiti" pentru a nu pierde
accesul la o scena de prestigiu...
- Poet filtrindu-si inspiratia de
maniera a preveni reactia cenzurii...
- Autor de piese de teatru conforme
orientarilor ultimei plenare...
- Scriitor acceptind introducerea
unor fraze ce ii repugna si eliminarea celor pe care le iubeste, pentru a face
sa "se strecoare" unele adevaruri...
-
Violonist cintind in suba intr-un concert omagiu...
- Telespectator buimacit in fata unui
program rezumat la 2 ore de "formare a omului nou" dar exprimindu-si
scirba in surdina de frica vecinului...
- Comitet a unui concurs oarecare
primind indicatia privind modul in care urmeaza sa premieze...
- Om din public aplaudind lucruri
care il calca pe nervi de frica de a nu fi reperat in lipsa lui de entuziasm si
luat la intrebari...
- Lucrator obosit chemat duminica
sa-si manifeste recunostinta si entuziasmul in cadrul unor ritualuri diverse de
supunere (mitinguri, sedinte, munca patriotica, primiri )...
- Locatar degerat ramas fara gaz in
mijlocul iernii, inghitindu-si ura si frigul cu intelepciune resemnata;
acceptind chiar cresterea intretinerii pentru un fals consum...
- Prieten tacind in timp ce Celalalt,
intrat in dizgratia partidului e bestelit sau pedepsit; evitindu-l apoi din
pudoare si prudenta...
- Frate delimitindu-se de "ruda
fugita in strainatate", infierind-o pentru a mai diminua minia partidului...
- Cumparator invatind siretlicurile
afacerilor "pe din dosul tejghelei", invatind sa-si asigure hrana in
defavoarea celorlalti hamesiti...
- Miri falsi acceptind sa joace nunta
traditionala cu ocazia vizitelor de lucru...
- Credinciosi ascunzindu-si credinta
si facind parada de ateism ...
- Victime ale diverselor abuzuri,
tacind de frica reinceperii represiunii...
- Ginditor cautind teoretizari care
sa-i permita sa-si neglijeze conditia de prizonier...
etc ...
Cele de mai sus nu isi propun un
dicurs deduciv ci inductiv. In plus precizez ca orice generalizare e de evitat,
ca putem revedea si un lung sir de manifestari de demnitate si rezistenta. Am
incercat doar sa improspatez memoria celor ce nu vad de ce fenomenul Pitesti ar
fi semnificativ si nu inteleg situatia de azi din Romania. Am incercat sa
explic de ce unii ca mine apara cu atita ...incrincenare ideea necesitatii unei
clarificari purificatoare ...
3. Sensul general. Actualitatea
Mecanismul "reeducarii"
aplicat in Romania este de interes inca si mai larg decit cel national. El pune
in discutie:
- cauzele si fiziologia degenerarii
unei societatii in fenomene de tip Pitesti
- capacitatea naturala de rezistenta
a omului si a societatii la un astfel de atac
- modalitatile de prevenire a unor
monstruozitati similare si de ajutorare a societatilor care ii cad victima.
Raspunsul "la altii nu s-ar putea asa ceva" e ridicol .
Nicaieri nu s-a putut ...pina s-a putut. Boala cade peste insul sanatos . A
sustine ca noi romanii avem ceva predestinat (vicios) pentru astfel de evolutii
inseamna a comite cu usurinta o impietate. Nu exista argumente pentru o astfel
de auto-flagelare nationala ! Privind evolutiile din Europa de Est putem
remarca marile analogii. Cauze similare, efecte asemanatoare.
Cu prea multa dezinvoltura incearca
majoritatea politologilor occidentali sa eludeze acest subiect. (motivele
conteaza mai putin). Problema de principiu e esentiala: ce garantii avem ca
societatea in care traim nu poate cade victima la astfel de cangrene ? Istoria
atesta amenitarea. Ma refer la
mecanisme clare de aparare, nu la declaratii de buna intentie.
In aceata ordine de idei, experienta
juridica istorica arata importanta disuadarii recidivei prin pedepsirea
exemplara a vinovatilor. Nu razbunarea e mobilul pedepsei, ci apararea
societatii de viitoarele atacuri.
Ori, solutia spre care pare a se
indeparta criza comunista e departe de acest caracter preventiv. Solutia compromisului
dintre victime si calai, poate fi impusa de raportul real de forte dar e
inacceptabil sa fie sustinuta si teoretic. O astfel de teorie iresponsabila e
in fapt o invitatie la recidiva !
Intr-adevar care e morala actuala a
"intimplarii comuniste", a celei romanesti in particular : ca daca
represiunea e suficent de nemiloasa si de sireata incit sa forteze propagarea
complicitatii, sansele de reusita sint crescute, iar riscurile sint anulate,
CHIAR IN CAZUL INTRERUPERII ATACULUI ! Reprimati fara rezerve impunind
intoxicarea victimelor si aveti succesul si spatele asigurat ! Un astfel de
mesaj intunecos e pe cale de a fi lansat istoriei din Romania si alte creuzete
experimentale...
Dovada trainiciei cangrenei este
reactia populatiei din Europa de Est, dupa scoaterea de sub presiune, modul in
care ea a votat ! O majoritate dereglata poate transforma mecanismul
democratiei intr-o capcana pentru o minoritate supravietuitoare ! Si nu uitati
ca acesta populatie nu e chiar lasata de capul ei (dezintoxicarea ar fi desigur
mai rapida). Ca exista un complex instrumentar
de manipulare.
E unul dintre motivele pentru care
contestatarii din Romania (printre care ma numar) isi striga disperarea, isi
cauta febril o solutie, alta decit resemnarea in fata faptului implinit. Nu
retorica se afla la baza obsedantului "Jos comunismul !" ci dorinta
fierbinte de a evada dintr-un determinism aparent implacabil. In fata acestei disperari, poate
neputincioase, poate isterice, s-ar putea
reactiona cu mai multa compasiune, daca nu solidaritate...
Cum se explica impacienta
anticomunistilor "turbati"? De ce nu inteleg ei realitatea si nu se incadreaza in modelul
refacerii lente, normalizarii echilibrate, compromisului intru progres lin ?
Pentru ca din punctul lor de vedere, ce
se intimpla azi e IREMEDIABIL
E sensul insistentei din 1990 pe
indemnul "Acum !"
Intr-adevar, daca asteptam inca
citiva ani, declansarea unui proces al comunismului va fi caduca. Batrinii
chinuiti care si-au trecut adevarul prin zidul gros al 45 de ani de oprimare,
VOR MURI fara a fi avut dreptul sa depuna marturie, recuperindu-si sensul
rezistentei. Calaii vor pieri si ei in sacunele lor patronale, lasindu-si
odraslelor (altfel nevinovate ) averile
obtinute ca pret al crimei lor.
Care va fi atunci morala indelungatei
faradelegi: ca o crima suficent de viguroasa e rentabila, PINA LA CAPAT !
Astfel, pentru noi, disperatii, ultima parte a piesei prin care se face dovada
eficacitatii rautatii SE JOACA AZI ! Demonstratia
a carei concluzie ne desfiinteaza sperantele intr-o dreptate imanenta, se
inchide sub ochii nostri.
Am observat ca pentru credinciosi,
acest epilog e mai usor de depasit (ei de altfel nu il vad decit ca pe o
incercare). Pentru cei care (ca mine) nu au sprijinul unei credinte ci isi intemeiaza
fragilul echilibru pe o anume racordare la misterul lumii, morala
experimentului Pitesti are efecte devastatoare.
Ea ne lasa fara aparare in fata NONSENSULUI
!
Ioan Rosca,
publicat pe scr in vara anului 1994