Tirgul comunitatii evreiesti cu securitatea din Romania - 4 
 
-comentarii-

Nota:
   Dreptul la reparatie al tuturor proprietarilor spoliati de comunisti nu poate fi pus la indoiala. Ceea ce 
se poate discuta este modul in care aceasta reparatie se efectueaza si pretul ei. 
   Ipoteza de pe care formulez aceste observatii, este ca raminerea la putere a securicomunistilor romani 
este fatala tarii. Un gest care o face mai probabila e atit de nociv in perspectiva , incit anuleaza micile 
avantaje economice pe care le aduce (eventual)  in plan imediat .
   Nociv pentru toata lumea.

   1
    Pretul pe care comunitatea evreiasca l-a platit pentru a-si realiza obiectivele imediate e dureros : 
asigurarea credibilitatii regimului pe plan international. 
    Primirea aproape triumfala a lui Ion Iliescu la Washington, deschiderea supapelor economice 
necesare supravietuirii sistemului politic,  reprezinta o grea lovitura data celor care lupta pentru 
eliberarea Romaniei. Ea va consolida pozitia puterii, va demoraliza opozitia si va influenta negativ 
populatia. E o adevarata gura de aer pentru Retea. Si vine intr-un moment extrem de important, in care 
aceasta e angrenata intr-o cursa contra cronometru pentru mentinerea puterii politice si politienesti si 
definitivarea cuceririi puterii economice.
   
   Din acest punct de vedere, ar fi fost mult mai bine daca evreii care cer recuperarea caselor confiscate 
ar fi putut sa utilizeze alt context , sa o faca in alt mod, cu alti negociatori, si pe alt pret. Nu au asteptat 
insa, presati de legile pe care puterea le-a trecut prin parlament si care puteau impune fapte implinite 
ireversibile. Aici puterea a jucat foarte bine .
     Pe de alta parte, evreii emigrati au simtit ocazia favorabila, au intuit ca nevoia de legitimare a 
Retelei a devenit atit de stringenta , incit o face dispusa la compromis. Era asadar un moment prielnic 
pentru a forta acest tirg.  Si nu l-au ratat.
    
    Din partea lor e o miscare normala,  justificata, pragmatica. Dar in perspectiva, s-ar putea sa fie un 
pas pe care cei ce l-au facut sa-l regrete. Nu pe usa deschisa si controlata de Securitate, trebuia sa se 
intoarca in Romania comunitatea evreiasca. Nu prin tirguri daunatoare democratizarii tarii in care 
voiau sa redevina proprietari. Nu prin neglijarea intereselor concetatenilor din Romania. 
    Ea risca sa-si alieneze exact acea patura a societatii romanesti cu care ar fi putut avea raporturi 
fructuoase. Si sa trebuiasca sa trateze in schimb cu o Retea intarita in pozitii si absolut lipsita de 
scrupule. Care ii va face multe zile fripte. Sint sigur ca evreii vor avea mari surprize din partea celor ce 
au promis la inghesuiala, dar care nu se vor simti obligati sa-si respecte promisiunile, o data iesiti din 
corzi.
   Specialistii in diversiuni, experti in incitari xenofobe,  vor sti chiar sa exploateze situatia, pentru 
redesteptarea unor sentimente antisemite de mult ingropate. Sau mai general, pentru stirnirea unor 
sentimente anti-capitaliste. Probabil ca acesta e chiar un tel secund al jocului celor de la Bucuresti. 
Aripa lor "nationalista" nu va intirzia sa vorbeasca despre "hraparetii de afara" care vor sa jupuiasca 
tara... O propaganda verificata ! 
   Nici nu e greu, cind oameni politici americani si europeni,  fac gafa de a cere, nu restituirea tuturor 
proprietatilor confiscate de catre comunisti, ci numai pe cele ale evreilor  !  

2
   In al doilea rind , sumele care se vor stabili ca despagubiri vor trebui probabil platite din buget, adica 
luate de la contribuabilii romani.  Numai considerind cele 100000 de apartamente reclamate de knesset 
, la pretul de 24000 $ bucata, se ajunge la 2,4 miliarde de dolari. Si nu e decit inceputul . E mult, pentru 
o populatie deja extrem de saracita.  Caci ma idoiesc ca vor fi pusi sa plateasca responsabilii adevarati, 
sau cei care profita in continuare de casele respective. Daca o parte dintre chiriasi sint nevinovati, e 
notoriu in schimb ca in majoritatea caselor s-au instalat Tovarasi din nomenclatura.  Nu cred ca le vor 
parasi si nici ca vor plati despagubiri. 
   De altfel, knesset-ul preciza in articolele 8 si 9 ale cererii de restituire ca doreste indemnitati din 
partea statului (" o tara democratica nu poate decide confiscarea [...] fara sa plateasca indemnitati") ,  si 
nu a responsabililor sau a actualilor proprietari - pentru care :  "se pot gasi solutii [...] printr-o legislatie 
care sa le asigure drepturile".  Normal, se stie bine ca securicomunistii nu ar plati nici in ruptul capului. 
Trebuia sa se gaseasca un alt aranjament : sa plateasca victimele lor !

    Asadar, se pare ca Tovarasii care s-au instapinit pe case, vor putea trimite nota de plata catre 
cetatenii care ii privesc neputinciosi de afara.   Acestia sint insa absolut nevinovati in confiscarea 
initiala si nu au profitat in nici un fel de pe urma ei.  Se repara o nedreptate cu o alta. Este greu de 
inteles logica acestei "reparatii" in care plata revine unui tert ! Sau responsabilitatea cetatenilor din 
Romania de azi , pentru actele gruparii comuniste de ocupatie.
    Va fi greu sa-i faci pe oameni sa inteleaga de ce si pentru ce trebuie sa plateasca. Chiar daca, pentru 
a pregati opinia publica, pentru a o obisnui cu ideea culpei romanesti colective , o retea de propaganda 
evreiasca a facut eforturi in ultimii ani. Imi pare rau ca aceasta ultima afirmatie va irita anumite cercuri 
si persoane. Dar e modul in care eu am perceput si percep campania anacronica pentru redeschierea 
procesului antisemitismului romanesc.  

    Daca retrocedarea sau despagubirea i-ar fi  lovit efectiv pe securicomunistii romani, ar fi existat (pe 
linga aspectul moral) si un corolar foarte util : diminuarea puterii economice a Retelei.  Dar ma 
indoiesc ca Tovarasii se vor lasa dezarmati. 
     Un alt aspect pozitiv ar fi impunerea, cu aceasta ocazie, a principiului reparatiei, prin creerea unui 
precedent juridic. In mod imediat, toti proprietarii ce au parasit Romania par a avea de cistigat. Mi-e 
frica  insa ca puterea va gasi metodele sa faca segregatia necesara si sa nu repare cu advarat decit acolo 
unde nu va rezista presiunii. Prevad o lupta extenunata . 
     Progresul ideii insasi de reparatie (pentru romanii de toate etniile) pare a fi cistigat teren prin acest 
compromis. Dar nu cred ca el are spatii de manifestare reale , avind in vedere interesele si nerusinarea 
celor ce conduc Romania.
     
     In schimb , drumul ascendent al cererilor de reparatie poate produce efecte perverse.  Cum se va 
evita saracirea absoluta ?  Revolta ?  Xenofobia ? Explozia ?  Sint previzibile cereri de despagubire 
irealiste, din ce in ce mai disproportionate fata de bugetul romanilor. Sa nu uitam ca sint in joc sume 
importante.  Caci revendicatorii potentiali aflati azi in strainatate detineau nu numai peste 50 % din 
spatiu locativ. Ci si o mare parte din comert, din capitalul financiar, din industrie. Din ce fonduri vor fi 
despagubiti ?
    Pina unde va putea merge mecanismul : abuz inauntru , santaj din afara, compromis pe pielea ( 
buzunarul ) nevinovatilor ?
 
    Probabil pina la Marea Defectiune.
    Cind Tovarasii vor arata cu degetul spre "straini" , de care vor avea nevoie arzatoare ca tap ispasitor.
    De aceea cred eu ca marul din mina lor,  e otravit ... !
   
    Pofta buna !

Ioan Rosca ,
publicat pe s.c.r. la 3 octombrie 1995