De: Marius Bazu 
Date : Lundi 8, Decembre 2003 6:54 
Objet : RE: [societatea_de_maine] Proiect: Romania crestin-democrata

Stimati colegi de lista,

Va propun un model de dezvoltare a Romaniei ("Romania crestin-democrata"),
prin accentuarea dimensiunii crestine. Cred ca acest proiect raspunde cel
mai bine nevoilor actuale ale tarii. In acelasi timp, este un raspuns
romanesc la eforturile pe plan european de introducerea dimensiunii crestine
in constitutia europeana.

Veti spune, poate, ca trebuie pusa un pic de surdina, ca dimensiunea
crestina e prea apasata in acest proiect. Eu cred ca situatia din tara este
mult prea grava pentru a umbla cu jumatati de masura! In mod clar, Romania
crestin-democrata descrisa in acest proiect nu este un stat fundamentalist
crestin! Nici vorba de asa ceva. Biserica nu va fi la conducerea tarii. Este
vorba doar despre punerea in prim plan a valorilor crestine, pentru a putea
construi pe ceva solid.

Astept cu incredere opiniile Dumneavoastra.

Cu cele mai bune urari,

Marius Bazu
Bucuresti


România crestin-democrata

1. Persoana umana

Persoana umana este creatia lui Dumnezeu si raspunde în fata Creatorului de
faptele sale. Dotat cu ratiune, vointa si sentimente, omul este în primul
rând o fiinta demna. Demnitatea omului se bazeaza pe faptul ca este creat
dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si este chemat sa fie partas prin
cunoastere si iubire la viata lui Dumnezeu, la fericirea divina. În
conformitate cu planul lui Dumnezeu, omul are misiunea de a "administra"
lumea cu responsabilitate (si nu în mod arbitrar si distructiv), conlucrând
cu Dumnezeu la desavârsirea creatiei, spre binele sau personal si al
întregii omeniri. De bunurile pamântului trebuie sa beneficieze toti
oamenii, pentru a-si întretine viata si pentru a progresa.

1.1. Respectarea drepturilor persoanei umane
Persoana umana poseda dreptul inalienabil la dezvoltare libera, omul putând
decide si actiona în mod responsabil. Pe de alta parte, autoritatile
centrale si locale sunt datoare sa asigure respectarea unor drepturi care
sunt normale în orice societate civilizata si care decurg din respectul
datorat persoanei umane: dreptul la sanatate morala si fizica, la
prosperitate, educatie, cultura si informatie, siguranta personala si
securitate alimentara.

1.1.1. Sanatatea morala
Una dintre consecintele pacatului originar este înclinarea spre pacat a
naturii umane, care are drept consecinta vicierea climatului moral existent
în societate. Este ceea ce vedem acum cu prisosinta în jurul nostru, pentru
ca deceniile comuniste, în care raul a fost în fruntea societatii, au
încurajat manifestarea a ceea ce este mai rau în om. Biserica era
marginalizata, credinta religioasa era cel mult tolerata, ca un fenomen
periferic, sistemul de valori era rasturnat prin interventia politicului.
Era în schimb promovata cu insistenta "morala" comunista, un hibrid mostruos
care era impus prin forta.
De la înlaturarea comunismului nu s-a mai auzit nimic despre morala
comunista, dovada ca era vorba despre ceva artificial. Dar ea nu a fost
înlocuita cu o alta morala. Din pacate, în anii de dupa 1989, cei aflati la
cârma tarii n-au vrut sau n-au putut sa determine promovarea unor principii
morale care sa devina precumpanitoare în societate.
Astazi, mai mult ca oricând, este necesara curatirea tuturor institutiilor
sociale si ale statului, precum si a sistemului legislativ de influenta
raului si punerea lor în slujba valorilor morale. Este ceea ce va face
statul crestin-democrat, alaturi de partea responsabila a societatii, în
deplina conlucrare cu Biserica, pentru însanatosirea morala a României.
Deja, cum vedem, Biserica începe sa redescopere importanta pastorala a unei
implicari mai profunde în viata societatii.
Familia, Biserica si Scoala sunt pilonii pe care se va reconstrui climatul
moral în societate. Statul crestin-democrat va crea cadrul în care sa-si
desfasoare activitatea diferitele comunitati si organizatii neguvernamentale
care îsi propun sa desfasoare actiuni de monitorizare si mentinere a
sanatatii morale a populatiei, prevenind actele imorale si antisociale.
Desigur, rolul Politiei si Justitiei ramâne important, dar actiunile
promovate de statul crestin-democrat vor muta accentul de pe constatare si
pedepsire, pe monitorizare si prevenire.
De asemenea, statul crestin-democrat va adopta masuri de încurajare a
actelor caritabile, prin acordarea de facilitati celor care fac astfel de
acte. În acest fel, oamenii de afaceri prosperi vor fi stimulati sa-i ajute
pe cei mai defavorizati dintre semenii lor. Se va dezvolta în întreaga
societate bucuria de a face bine aproapelui tau, una dintre cele mai mari
satisfactii umane.

1.1.2. Sanatatea fizica
Boala este una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta omul în
timpul existentei sale pe pamânt. Consecinta a pacatului în viziune
crestina, ea ne face sa resimtim din plin neputinta si limitele noastre.
Suferinta provocata de boala este un mijloc de rascumparare pentru pacatele
proprii sau ale celorlalti, dar omul este dator sa lupte împotriva bolilor,
aceasta lupta find o imagine a luptei împotriva pacatelor care le genereaza.
Medicii sunt cei chemati sa dirijeze aceasta lupta, prin efortul lor
continuu, fara ostenire, oferind bolnavilor leacurile care sa-i faca sa se
vindece.
Având în vedere toate acestea, statul crestin-democrat este dator sa-i ajute
pe bolnavi si pe cei cu nevoi speciale, astfel încât acestia sa duca o viata
cât mai apropiata de cea normala. Trebuie sa se asigure accesul tuturor la
asistenta medicala necesara, precum si ocrotirea în fata unor pericole cum
sunt drogurile, abuzul de alcool si tutun, alimentele nesanatoase.
În mod permanent statul crestin-democrat va întreprinde actiuni hotarâte de
monitorizare si ameliorare a starii de sanatate fizica a cetatenilor,
accentuând actiunile de tip profilactic, ceea ce duce la diminuarea
riscurilor de îmbolnavire. Astfel va scadea si numarul actiunilor de tip
reparatoriu. Va fi asigurata o autonomie extinsa a actualelor case de
sanatate si va fi sprijinita aparitia altor institutii similare de
completare a serviciilor de sanatate, ceea ce va duce la cresterea calitatii
actului medical. Se va urmari recompensarea corecta a medicilor si a
celorlalte cadre medicale, în functie de calitatea si cantitatea muncii lor.
Vor fi sprijinite organizatiile neguvernamentale care activeaza în domeniul
sanatatii si se va extinde sistemul privat în domeniul serviciilor de
sanatate.
În acelasi timp, oamenii vor fi educati sa adopte un mod de viata cât mai
sanatos si sa foloseasca totul cu cumpatare, evitând excesele care le
pericliteaza sanatatea.

1.1.3. Educatia
Iisus Hristos a fost cel ce i-a educat pe apostoli si ucenici asa cum un
parinte îsi educa propriii copii. Familia fiind o imagine a Bisericii,
educatia pe care parintii o dau copiilor în familie reprezinta o participare
la pedagogia divina. Data fiind importanta vitala a familiei în educarea si
asistarea copiilor, în România crestin-democrata, ea va fi încurajata, în
conformitate cu principiul subsidiaritatii, sa îsi indeplineasca aceasta
misiune. Un rol important revine si Bisericii, care trebuie sa pastreze
învatatura primita de la Dumnezeu si sa conlucreze cu Duhul Sfânt pentru a
conduce comunitatea oamenilor la desavârsirea întru Hristos.
Statul si societatea sunt datori sa desavârseasca formarea copiilor,
asigurând accesul egal al tuturor la educatie. Tinerii si copiii constituie
viitorul României, reprezentând marea sansa pentru mâine, ei nefiind direct
afectati de mentalitatea comunista care ne-a fost inculcata timp de decenii.
Educarea în spiritul valorilor crestine, în conformitate cu preceptele din
tarile europene, este prioritatea de grad maxim a politicii românesti si
este ceea ce îsi propune sa faca statul crestin-democrat. Educatia se face
în familie, în Biserica, în comunitate, dar în special în scoli.
În România crestin-democrata se va asigura accesul la educatie prin
aplicarea conceptului de învatare continua, care corespunde instaurarii
spatiului educativ european si contribuie la promovarea unei Europe a
cunoasterii. În învatamântul preuniversitar se va pune accentul pe cladirea
unei culturi generale solide, pe care sa se poata realiza, în învatamântul
universitar o specializare necesara abordarii problemelor complexe ale
societatii de azi. Este important ca scoala sa nu ofere doar informatii, ci
sa transmita copiilor si un set de valori morale, culturale si spirituale,
în respect fata de adevar si de fata de demnitatea persoanei umane. Se va
acorda o importanta sporita dezvoltarii creativitatii, întelegerii
fenomenelor, rezolvarii de probleme, evaluarii informatiilor.
În România crestin-democrata, dascalilor li se va asigura locul pe care îl
merita în societate: cei care sunt capabili sa educe, vor fi stimulati,
astfel încât, cu timpul, ei sa devina majoritari. Ceilalti, cei care au
ramas cantonati într-o mentalitate retrograda, de tip comunist, vor fi
nevoiti sa-si caute alte slujbe, în afara sistemului educational, astfel
încât sa nu mai avem "analfabeti cu diploma", produsi pe banda rulanta de
anumite institutii de învatamânt.
Universitatile vor oferi posibilitati de desfasurare atât a învatamântului,
cât si a cercetarii stiintifice. Pentru aceasta se vor folosi programe
nationale, lansate de administratia centrala, dar si programele europene,
care permit schimburi mutuale de informatii, perfectionare profesionala si
formare la cel mai înalt nivel. Prin sistemele de recunoastere reciproca a
diplomelor, se va permite transferul specialistilor între diferitele tari
europene, cu avantaje substantiale în ceea ce priveste accesul la tehnologia
înalta si la sistemele perfomante de învatamânt si cercetare.
Tehnologiile informatiei vor fi utilizate pe scara larga în sistemul de
învatamânt. Fiecare scoala va avea acces la Internet, asigurându-si
conectarea instantanee la informatiile vehiculate pe plan national si în
spatiul european. Întrucât initiativa si independenta sunt chei ale reusitei
într-o societate moderna, cum este societatea bazata pe cunoastere, statul
va încuraja institutii de învatamânt si metode de învatare dintre cele mai
diverse (de stat sau private, dar cu maxima atentie în pastrarea calitatii
actului de învatamânt), asigurând dreptul elevilor si studentilor de a
alege, inclusiv sisteme de învatamânt din alte tari europene.
O componenta importanta o va reprezenta educatia civica, atât de necesara nu
numai pentru cei tineri, ci poate în special pentru cei mai în vârsta, care
se familiarizeaza greu cu principiile democratice ale statului de drept.
Scoala si organizatiile neguvernamentale de profil vor fi cele care se vor
ocupa de educatia civica a populatiei.

1.1.4. Cultura
Fiecare comunitate are o cultura si o civilizatie proprie, care reflecta
valorile comunitatii respective si reprezinta expresia modelarii de catre
om, în functie de nevoile sale, a lumii primite de la Creator. Din pacate,
de multe ori, între valorile veritabile pe care se cladeste o cultura se
strecoara si nonvalori capabile sa exercite prin intermediul culturii o
influenta nefasta asupra societatii. Asa este, de pilda goana dupa profit si
placere, care îl degradeaza pe om de la demnitatea de persoana umana, pâna
la nivelul de obiect. Statul crestin-democrat va regasi adevaratele valori,
regasire posibila în lumina Evangheliei, sub îndrumarea Bisericii. Sub nici
un chip aceasta nu înseamna o uniformizare a culturilor, o contopire a lor
într-una unica, cvasiecleziastica, ci asezarea lor pe temelii sanatoase,
temelii reprezentate de valorile crestine, dublate de valorile proprii
fiecarei comunitati în parte. Cultura fiecarei comunitati este transfigurata
de Christos, capatînd o valoare superioara.
România, tara europeana de veche traditie, împartaseste valorile culturale
europene construite de-a lungul secolelor în jurul valorilor crestine, pe
fundamentul oferit de mostenirea culturala greaca si romana. Natiunea româna
îsi manifesta cu pregnanta identitatea intelectuala si spirituala europeana
si participa la îndeplinirea obiectivului fundamental al spatiului cultural
european: respectul si promovarea diversitatii culturale si lingvistice prin
care cetatenii si popoarele sa fie uniti în respectul traditiilor nationale
si regionale.
Statul crestin-democrat asigura accesul tuturor la cultura si libertatea în
domeniul culturii. În atingerea acestor obiective, un rol important îl vor
avea asociatiile culturale nonguvernamentale. Fiecare membru al societatii
românesti va avea posibilitatea de a atinge un nivel de trai care sa-i
permita sa traiasca o viata demna, inclusiv pe plan cultural-spiritual.

1.1.5. Siguranta cetateanului
Binele persoanei si binele comun nu pot exista în conditii de
nesiguranta, atunci când cetatenii si drepturile lor nu sunt protejate.
Apararea sigurantei cetatenilor este o obligatie grava pentru toti cei
responsabili de binele comun al societatii si al persoanelor care o compun.
Pacatul fiind izvorul tuturor delictelor si abuzurilor, într-un cuvânt al
încalcarii drepturilor omului si al tulburarii ordinii societatii, legea pe
care Dumnezeu a dat-o oamenilor urmarea implicit, prin combaterea pacatului,
si instaurarea unui climat social sanatos si sigur, climat necesar pentru
dezvoltarea deplina a persoanei si a societatii umane. Pe de alta parte, cum
omul este înclinat spre rau, au existat întotdeauna si vor mai exista
indivizi care încalca legile, savârsesc nedreptati, tulbura ordinea
societatii. Prin raul pe care îl produce, infractorul intra in conflict cu
societatea. Pentru a se apara, aceasta se va stradui în primul rând sa îl
puna în imposibilitatea de a mai face rau, încercarea de a-l educa, de a-i
corecta viciile, având loc abia mai târziu. De fapt, justitia umana este o
imagine a justitiei divine, caci ambele urmaresc instaurarea dreptatii în
relatiile dintre oameni, respectarea drepturilor fiecaruia si pedepsirea
celor care au încalcat legea.
O Românie civilizata trebuie sa se bazeze pe statul de drept. Aceasta
înseamna dreptate si fermitate în judecarea delictelor si aplicarea
pedepselor, fara exceptii pe criterii politice pentru cei care au încalcat
legea într-un fel sau altul. Numai în acest mod cetateanul se poate simti în
siguranta. Nimeni nu trebuie sa se teama pentru viata sau siguranta sa,
pentru ca cei chemati sa aplice legea vegheaza zi si noapte. În România
crestin-democrata amploarea delictelor se va diminua continuu, ca numar si
gravitate, pentru acestea vor fi comise doar de oamenii fara Dumnezeu, care
vor deveni din ce în ce mai putini pe masura ce spiritul crestin va domina
societatea româneasca.
Cum se stie, justitia umana este imperfecta. Exista din cele mai vechi
timpuri legiuitori care dau legi nedrepte si judecatori partinitori, lacomi
si corupti care aduc nenorocire asupra poporului si îl sfideaza pe Dumnezeu.
Faptul ca Dumnezeu nu îi pedepseste imediat nu este un semn al slabiciunii,
ci al rabdarii Sale si nu înseamna ca societatea este obligata sa asiste
pasiva la nelegiuirile celor care ar trebui sa faca dreptate; din contra,
chiar societatea poate fi instrumentul prin care Dumnezeu restabileste
ordinea necesara. În România crestin-democrata, în asemenea situatii se vor
lua masuri pentru îndreptarea neregulilor si pedepsirea celor care le-au
produs. Se va lupta împotriva pacatului social care se manifesta în domeniul
asigurarii sigurantei cetatenilor, pentru ca toate institutiile din acest
domeniu sa fie conforme cu normele dreptatii. În judecarea delictelor nu se
va tine seama decât de lege, de dreptate, fiecare persoana care a încalcat-o
fiiind tratata ferm, dar cu omenie, respectându-se drepturile fundamentale
ale persoanei umane.

1.1.6. Securitatea alimentara
Cetatenii României au dreptul sa fie asigurati ca alimentele pe care
le cumpara nu le afecteaza sanatatea. De aceea, statul monitorizeaza cu
atentie calitatea alimentelor, cere producatorilor sa ofere consumatorilor
informatii precise privind continutul produselor lor si asigura elaborarea
unor studii prin care sa se investigheze impactul alimentelor asupra
sanatatii consumatorilor si a mediului înconjurator.

1.1.7. Prosperitatea
Proprietatea privata reprezinta fundamentul prosperitatii. În
România crestin-democrata, fiecare cetatean se va bucura de prosperitate în
mod direct proportional cu efortul depus pentru obtinerea ei. Bogatia poate
fi o binecuvântare primita de la Dumnezeu. Însa exista si bogatie obtinuta
pe cai nelegiuite prin exploatarea celor saraci, prin înselaciune, coruptie
etc. Aceasta bogatie nu va aduce fericire posesorului ei, ci îl îndeparteaza
de Dumnezeu si îi pericliteaza viata vesnica, iar pentru societate este
izvor de nenorocire. Dar daca omul este silitor, lucreaza cu întelepciune si
chibzuinta, nu se lasa orbit de avutia înselatoare si trecatoare ci cauta sa
obtina bunurile nepieritoare si manifesta solidaritate cu cei saraci, va
beneficia de roadele mântuirii si va fi rasplatit de Dumnezeu.
Bogatia este necesara pentru desfasurarea activitatii economice: fara ea nu
s-ar putea realiza initiativa economica, fara ea ar lipsi locurile de munca,
progresul societatii ar fi de neimaginat, iar binele persoanelor si binele
comun ar deveni iluzorii. Pentru a-si atinge scopul, activitatea economica
nu trebuie sa urmareasca exclusiv realizarea unui profit cât mai consistent,
ci trebuie sa aiba drept rezultat si progresul persoanelor si al comunitatii
umane, de aceea trebuie sa se desfasoare în limitele moralei si dreptatii.
Cei care conduc o activitate economica sunt datori sa le ofere angajatilor
conditii de munca aflate în conformitate cu demnitatea umana, salarii juste
care sa le permita sa traiasca o viata demna (existenta unui contract între
parti nu justifica din punct de vedere moral un salariu insuficient!), sa le
achite asigurarile sociale si sa respecte toate drepturile de care acestia
beneficiaza. Responsabilitatea fata de comunitate si-o manifesta prin
achitarea integrala si la timp a impozitelor si a celorlalte contributii pe
care le datoreaza (la bugetele locale, de asigurari etc.). În schimb, statul
crestin-democrat îi protejeaza pe investitori prin existenta unui cadru
legal stabil, echitabil si clar, aplicat cu fermitate, respectiv prin
asigurarea unui mediu de afaceri cât mai prietenos (o atitudine
"haiduceasca" a statului si a functionarilor sai fiind cât se poate de
paguboasa pentru societate).
Cei care muncesc, indiferent ca au statutul de angajator sau de angajat,
trebuie sa priveasca activitatea pe care o desfasoara nu doar ca pe o
obligatie, ci si ca pe o conlucrare cu Dumnezeu în scopul desavârsirii
creatiei în conformitate cu scopul Creatorului. Prin munca omul îsi dezvolta
capacitatile si asigura supravietuirea si progresul sau si al familiei sale.
Cum bunastarea societatii depinde de bunastarea celor ce muncesc, statul
crestin-democrat va asigura conditiile necesare pentru desfasurarea
eficienta, în spiritul dreptatii si al moralei, a activitatii economice:
garanteaza drepturile (garantarea dreptului la proprietate având o
importanta deosebita) si libertatile persoanelor, siguranta cetatenilor si a
societatii, asigura servicii publice, asistenta medicala si sociala de
calitate.
Statul crestin-democrat îi va ajuta pe cei aflati în somaj sa-si gaseasca un
loc de munca - somajul fiind o lezare a demnitatii persoanei, o amenintare
pentru siguranta familiei, care produce mari daune nu doar celui care în
cauza, ci si societatii, care nu beneficiaza de contributia acelei persoane
la promovarea binelui comun (mai mult, societatea trebuie sa îl ajute pe
somer, în loc sa fie ajutata de catre acesta).
Un caz aparte îl constituie persoanele care sufera un handicap. Acestora
statul crestin-democrat le va asigura nu doar un nivel decent de viata prin
mijloace caritabile ci si, pe cât posibil, integrarea în societate. În ciuda
suferintelor, ei pot fi eficienti în diferite activitati, chiar mai
eficienti decât alte persoane sanatoase. Ei simt nevoia, pot si trebuie sa
fie utili societatii. Oamenii, în general, nu sunt fericiti când se afla în
pozitia de asistati; iar daca exista un handicap care îi împinge în aceasta
pozitie accentuându-le dependenta si producându-le suferinte fizice,
situatia chiar tinde sa devina insuportabila. De aceea, pentru ei integrarea
în societate poate fi mai utila decât orice altceva. Uniti în dragostea lui
Hristos, trebuie sa avem grija unii de altii - cu atât mai mult cu cât
nevoia de îngrijire este mai mare.

1.1.8 Accesul la informatie
Mijloacele de informare se afla în slujba binelui comun. Ele au un
rol major nu doar în transmiterea informatiilor ci si în promovarea
culturii, în formarea unei opinii publice sanatoase, în libera circulatie a
ideilor favorizând astfel cunoasterea, progresul si îmbogatirea spirituala a
persoanelor si a societatii.
În România crestin-democrata, orice persoana va avea acces la cele
mai moderne mijloace de informare, începând cu presa si televiziunea si
continuând cu tehnologiile informatiei. Accesul la Internet va fi posibil
din orice colt al tarii, chiar si pentru cei lipsiti de resurse materiale,
prin existenta chioscurilor publice, în care accesul la informatia
fundamentala de pe Internet se va face cu costuri modice.
Statul va veghea ca informatiile difuzate sa fie adevarate si
complete, sa respecte legile morale, drepturile si demnitatea oamenilor.
Informatiile vor trebui sa fie tratate cu discernamânt de autoritati, în
spiritul adevarului, al libertatii, dreptatii si solidaritatii, pastrând
dreapta masura între ceea ce trebuie exprimat si secretele care nu trebuie
divulgate pentru ca ar putea afecta grav unele persoane - sau chiar întreaga
societate.
Pentru promovarea binelui comun si pentru a asigura conditiile
necesare exercitarii libertatii de informare, autoritatile vor facilita
accesul la informatii utile, vor da la timp si corect informatiile de
interes general. Totodata vor reglementa prin legi clare functionarea
mijloacelor de informare si vor veghea la respectarea acestor legi pentru a
evita degradarea moravurilor, coruperea vietii religioase si spirituale.
Si, nu în ultimul rând, cetatenii însisi trebuie sa fie vigilenti pentru a
rezista influentelor mai putin oneste. Ei pot sa se organizeze în asociatii
care sa vegheze la calitatea informatiilor primite si sa contribuie la
stoparea poluarii morale care poate avea loc prin intermediul mijloacelor de
comunicare.

1.2. Familia
Atunci când a creat barbatul si femeia, Dumnezeu a întemeiat familia si a
înzestrat-o cu legi proprii. Iubirea reciproca dintre barbat si femeie este
imaginea iubirii lui Dumnezeu fata de oameni. Iar familia crestina, fiind o
comunitate bazata pe credinta, speranta si iubire, poate fi numita "Biserica
familiala".
Fiind cladita pe afectiune, iertare, fidelitate, respect si încredere, pe
toleranta si împartasire a raspunderii, pe spirit de sacrificiu si
comportare matura, familia se afla la baza societatii crestin-democrate.
Cadrul legislativ ce va fi creat în România crestin-democrata va permite
membrilor familiei sa realizeze un echilibru adecvat între angajamentele
familiale si profesionale, copiii se vor dezvolta - pe cât posibil - în
mediul familial, iar drepturile lor vor fi pe deplin respectate. Deveniti
adulti, copiii le vor oferi parintilor sprijinul moral si material de care
acestia au nevoie.

1.3. Solidaritatea cu cei defavorizati
Dragostea fata de semeni înseamna facere de bine: a-ti iubi aproapele ca pe
tine însuti înseamna a-i face tot binele pe care ti l-ai face tie însuti.
Cum saracia nu se reduce doar la lipsa bunurilor materiale, ci se manifesta
si prin lipsa bunurilor spirituale, este putin probabil ca o persoana sa nu
poata darui cuiva ceva.
Dumnezeu ne judeca dupa atitudinea pe care o avem fata de cei saraci
considerând ca pe El l-am ajutat atunci când i-am ajutat, respectiv ca pe El
nu l-am ajutat atunci când am întors spatele saracilor. Ajutorul oferit
altora devine, astfel, o conditie pentru obtinerea mântuirii. Între oameni
exista o serie de inegalitati. Dumnezeu ne-a creat inegali ca sa învatam sa
colaboram, sa conlucram, sa ne completam reciproc. Însa exista si
inegalitati nelegiuite provocate de egoism, de orgoliu, lacomie si
prejudecati, de abuzurile celor puternici, de dragostea fata de bunurile
materiale si, nu în ultimul rând, de frica izvorâta din necredinta. Datoria
noastra este sa luptam împotriva acestor inegalitati nelegiuite pentru a
construi o lume conforma cu vointa lui Dumnezeu.
Ca administratori ai lumii create de Dumnezeu, trebuie sa îi ajutam pe cei
aflati în dificultate. În acest sens ne obliga nu doar dreptatea, ci si
solidaritatea pe care trebuie sa o manifestam fata de ceilalti, solidaritate
care se bazeaza pe originea noastra comuna, pe demnitatea, pe egalitatea în
drepturi (si obligatii) a fiecaruia dintre noi si pe faptul ca am fost
mântuiti cu totii prin jertfa lui Hristos. În România crestin-democrata un
rol important îl vor avea autoritatile: ele vor fi obligate sa asigure o
repartitie echitabila a bunurilor în vederea promovarii binelui comun. Cei
defavorizati vor fi ajutati moral si material, în functie de nevoile lor,
prin intermediul fundatiilor si al asociatiilor caritabile. Biserica va
indeplini la rândul ei un rol important în acest domeniu, ea primind înca de
la întemeierea ei de catre Hristos misiunea de a-i ajuta pe cei aflati în
dificultate.

1.4. Asocierea libera
Prin asociere oamenii pot atinge obiective care depasesc capacitatile lor
individuale. Ei pot contribui astfel la garantarea drepturilor persoanelor
si ale comunitatii. Asocierea le permite persoanelor implicate sa îsi
dezvolte calitatile, în special spiritul de initiativa si simtul
responsabilitatii. Participarea la asociatiile existente (sau înfiintarea
altora noi acolo unde acest lucru este necesar) trebuie încurajata deoarece
dialogul pe care acestea îl favorizeaza (atât între persoane, cât si între
diferite zone ale societatii) permit nu numai dezvoltarea celor implicati in
dialog, ci si rezolvarea conflictelor si armonizarea relatiilor acolo unde
apar divergente sau neîntelegeri.
În România crestin-democrata, dreptul la asociere, ca drept fundamental al
omului, va fi respectat cu strictete, indiferent ca elementul de legatura
este profesiunea, credinta sau oricare alte interese care nu încalca
libertatea altora si nu atenteaza la siguranta sociala sau la securitatea
nationala.

2. Comunitatea

Omul este prin natura sa o fiinta sociala, care locuieste din cele mai vechi
timpuri în asezari (sate sau orase). Comunitatile în care locuieste sunt
indispensabile pentru realizarea vocatiei sale si chiar pentru
supravietuire. Ele îl ajuta sa se dezvolte prin schimbul cu ceilalti membri
ai comunitatii, prin reciprocitatea serviciilor si prin dialogul stabilit în
interiorul societatii. Pentru a-si atinge scopul, relatiile din interiorul
comunitatii trebuie sa fie în principal de ordin spiritual, bazate pe o
ierarhie corecta a valorilor, pe un permanent schimb de cunostinte în lumina
adevarului, pe cautarea binelui, pe înfrumusetarea vietii cotidiene, pe
aspiratia catre o necontenita îmbogatire spirituala. Membrii comunitatii
participa împreuna cu conducatorii la promovarea binelui comun luând parte
activa la viata publica, în conformitate cu demnitatea persoanei umane, în
spiritul adevarului, al dreptatii, al solidaritatii si al libertatii.
Aceasta participare include si înfiintarea (acolo unde este cazul) si
sustinerea institutiilor care monitorizeaza si amelioreaza conditiile de
viata. Conducatorii comunitatii trebuie sa se puna pe deplin în slujba
societatii si sa contribuie la întarirea valorilor care asigura spiritul
comunitar de fraternitate si coeziune.
Pentru a nu ameninta libertatea si initiativa comunitatilor locale, statul
crestin-democrat nu va interveni în viata lor interna, ci le va asigura doar
sprijinul de care au nevoie.
Membrii comunitatii trebuie sa fie uniti prin credinta lor în Dumnezeu, caci
numai astfel pot spera ca binecuvântarea Lui va fi asupra lor, ca sa poata
avea un viitor acolo unde locuiesc.



2.1. Comunitatea locala
Potrivit principiului subsidiaritatii (caracteristic oricarei societati
crestin-democrate), în Romania crestin-democrata se va realiza o adevarata
descentralizare, astfel încât comunitatilor locale (sat, oras) sa le revina
toate acele probleme care pot fi rezolvate la acest nivel. La nivelul
comunitatii nationale trebuie sa ajunga numai acele probleme care nu pot fi
solutionate la nivel local. În mod corespunzator se face si repartizarea
procentajului din taxe care revine comunitatii locale. Este promovata
autonomia locala, astfel încât comunitatile locale sa fie acelea care sa
decida asupra modului lor de dezvoltare, având si resursele necesare pentru
a o face. Actele administrative individuale, procedurilor administrative si
sistemul institutional vor fi aliniate la cerintele europene. Administratia
publica locala va fi informatizata pentru a putea fi mai eficienta,
economisind timpul cetateanului.
O modificare importanta adusa sistemului administrativ o va reprezenta rolul
mai mare acordat regiunilor, unitati teritoriale care cuprind mai multe
judete si au o autonomie sporita, fata de judete, în dezvoltarea relatiilor
lor de cooperare.

2.1.1. Satul
Satul este leganul de civilizatie românesc, caruia - din pacate - nu i s-a
acordat pâna acum atentia pe care o merita. În România crestin-democrata se
va continua ceea ce s-a initiat în guvernarea de coalitie 1996-2000 în
scopul crearii la sate a unor conditii de viata normale: pietruirea
drumurilor, alimentarea cu apa, sistem de achizitie a produselor agricole,
dezvoltarea industriei usoare care foloseste produse agricole etc.
Statul crestin-democrat va crea în mediul rural premisele definirii omului
modern, liber, beneficiar al civilizatiei contemporane, ce traieste în
demnitate si neatârnare, din munca sa si a familiei sale. De altfel, prin
tehnologiile informatiei si comunicatiilor se va asigura accesul
locuitorilor satelor la aceeasi cantitate de informatie care este vehiculata
în orase. În aceste conditii va aparea tendinta de populare a zonelor rurale
cu populatie urbana.

2.1.2. Orasul
În România crestin-democrata orasul va tinde sa devina, în fine, sediul unei
comunitati locale mai mari, cu trasaturi specifice, si nu doar o aglomerare
de locuinte, în care spiritul individualist primeaza. Cu ajutorul unei
administratii locale "prietenoase", se va putea construi autenticul spirit
urban, prea putin prezent în orasele de azi ale României. Acum ele sunt doar
niste sate mai mari, dar care si-au pierdut chiar elementul esential al
satului, acel "suflet" ce poate fi gasit în comunitatile mici. În orasele
României crestin-democrate se va dezvolta spiritul urban autentic, asa cum
s-a constituit el cu ceva timp în urma în zonele urbane europene. Este cel
mai important salt de civilizatie care trebuie facut în România de azi, cu
efecte benefice în integrarea noastra fireasca în Europa.

2.1.3. Capitala
Capitala tarii are o serie de probleme specifice care o diferentiaza de
celelalte orase. Nu doar ca este cel mai mare oras, dar, si mai important,
aici îsi au sediul institutiile administratiei centrale. În aceste conditii,
in România crestin-democrata, Bucurestiul va deveni reprezentativ pentru
nivelul de civilizatie al tarii, pentru ca este cel mai important punct de
contact cu exteriorul.

2.2. Comunitatea nationala (statul)
Societatea are nevoie de o autoritate care sa o conduca, sa îi asigure
unitatea si ordinea si sa contribuie la realizarea binelui comun. Existenta
acestei autoritati, a statului, apartine ordinii hotarâte de Dumnezeu.
Statul asigura binele comun al natiunii (al cetatenilor si al societatii
deopotriva), precum si exercitarea libertatii si a drepturilor în
conformitate cu legea morala. Pentru aceasta, trebuie creat un cadru
institutional necesar bunului mers al societatii si progresului cetatenilor.
Functionarea oricarei puteri sau institutii a statului trebuie mentinuta în
limite juste prin actiunea altor puteri sau institutii ale statului, astfel
încât sa fie respectate conditiile necesare existentei statului de drept.
În actiunile sale, statul crestin-democrat se bazeaza pe principiul
subsidiaritatii: un organism de ordin superior (statul) nu se amesteca in
viata interna a unui organism de ordin inferior privându-l de competentele,
de initiativele si de responsabilitatile acestuia, ci trebuie doar sa îl
sustina atunci când este necesar si sa îl ajute sa colaboreze cu alte
elemente ale societatii pentru atingerea binelui comun. Nici Dumnezeu nu
si-a pastrat pentru sine întreaga putere, ci a încredintat fiecarei creaturi
acele functii pe care aceasta le poate îndeplini, corespunzator
capacitatilor oferite de natura ei.
Cetatenii trebuie sa se supuna autoritatilor, caci acestea au fost rânduite
de Dumnezeu, si sa contribuie împreuna cu acestea la asigurarea binelui
comun. Astfel, cetatenii sunt datori sa isi plateasca impozitele, sa isi
exercite dreptul la vot, sa isi apere patria. Dar sunt datori, totodata, sa
vegheze la modul în care autoritatile îsi îndeplinesc obligatiile, sa
critice atitudinile si masurile luate de acestea daca încalca demnitatea sau
drepturile persoanei umane sau sunt contrare binelui comun. Cetatenii nu
trebuie sa urmeze acele dispozitii ale autoritatilor care sunt contrare
legii morale, demnitatii si drepturilor omului sau învataturii Evangheliei.
Datoria cetatenilor este aceea de a lupta împotriva pacatului social, de a
purifica institutiile si conditiile de viata de elementele care îi îndeamna
la pacat.
Statul român este construit pe model european, fiind bazat pe valoare,
cultura, istorie si realizând un echilibru între valorile traditionale si
provocarile noului mileniu: mondializarea, noua economie, societatea
informationala, noile tehnologii. Constructia statala româneasca reprezinta
un stat-natiune care respinge exagerarile nationaliste si se integreaza în
mod natural în Uniunea Europeana, respectând valorile statului de drept,
democratia si subsidiaritatea. România este în primul rând un stat european
si întreaga sa politica externa este construita în jurul acestei axiome.
Principiile fundamentale sunt libertatea, egalitatea sanselor, solidaritatea
si dezvoltarea durabila.

2.2.1. Sistemul politic românesc
Sistemul politic românesc de inspiratie crestin-democrata este democratia
parlamentara, republica sau monarhie, în functie de vointa poporului. Ambele
forme de guvernamânt sunt specifice democratiei crestine si asigura
functionarea normala a mecanismelor democratice. Principiul de baza este
separarea puterilor in stat: puterea legislativa (Parlamentul), puterea
executiva (Guvernul) si puterea judecatoreasca.
În România crestin-democrata, Parlamentul va avea doua camere, cu atributii
diferite: Camera Deputatilor (cu 200 de membri, care se ocupa de problemele
de politica interna) si Senatul (100 de membri, având atributii în domeniul
politicii externe). Sistemul de vot va fi mixt, pentru ambele camere.
Salariile si facilitatile acordate parlamentarilor si demnitarilor vor fi
corelate cu nivelul de viata al populatiei. Va exista un control strict al
averii parlamentarilor si demnitarilor prin declaratie publica facuta la
obtinerea functiei si verificarea bunurilor dobândite pe perioada detinerii
functiei. Imunitatea parlamentara va fi limitata la protejarea libertatii de
opinie. Va exista o circumscriptie electorala a Exilului, care va fi
reprezentata în Parlament de doi deputati si un senator.
Guvernul va fi structurat pe un numar de numai 15 ministere, ideea
fundamentala fiind optimizarea functionarii prin adoptarea unor proceduri
riguroase de lucru si a unui stil eficient de rezolvare a problemelor.
În ceea ce priveste puterea judecatoreasca, element esential pentru ca
trebuie sa rezolve în litera si spiritul legii orice conflicte, se vor
elimina orice imixtiuni de natura politica în activitatea justitiei precum
si legaturile dintre segmente importante ale justitiei si ale organelor de
urmarire penala cu structurile de tip mafiot din economie si politica.

2.2.2. Dezvoltarea durabila
Promotor al unei dezvoltari durabile, statul crestin-democrat se va preocupa
permanent de protectia mediului. Activitatea economica va trebui sa tina
cont nu doar de obtinerea unui profit cât mai consistent, ci si de
protejarea cadrului natural în care se desfasoara. Folosirea resurselor
(minerale, vegetale sau animale) se va face respectând regulile morale si
exigentele binelui comun; totodata se va tine cont si de necesitatea
conservarii si, pe cât posibil, îmbunatatirii calitatii vietii oamenilor,
inclusiv a generatiilor viitoare.
Aparitia noilor tehnologii înseamna o atentie suplimentara aratata mediului,
astfel încât sa lasam mostenire urmasilor nostri o planeta mai curata decât
este ea acum. Trebuie gasit permanent echilibrul între cresterea economica,
dezvoltarea sociala si calitatea mediului înconjurator. Statul va interveni
în aceasta ecuatie asigurând costurile monitorizarii si rezolvarii
problemelor de mediu.

2.2.3. Initiativa privata - întreprinderile mici si mijlocii
Libertatea persoanei include si dreptul la libera initativa.
Persoana umana nu trebuie redusa la un simplu consumator sau client.
Initiativa privata este elementul determinant în crearea de locuri de munca,
contribuind astfel la bunastarea fiecaruia.
Crestin-democratia nu accepta teoria conform careia scopul final si regula
exclusiva a activitatii economice este obtinerea unui profit. Aceasta teorie
mascheaza de fapt pofta de bani si idolatrizarea bunurilor materiale,
contribuind la raspândirea ateismului; pe de alta parte contribuie la
aservirea omului, pe care îl reduce la statutul de mijloc pentru obtinerea
de profit, încalcându-i demnitatea si drepturile. Scopul activitatii
economice trebuie sa fie satisfacerea nevoilor cetateanului si ale
comunitatii. De aceea, activitatea economica trebuie sa se desfasoare în
limitele moralei, ale cumpatarii, dreptatii si solidaritatii. Valorile
spirituale sunt întotdeauna mai pretioase, mai importante decât valorile
materiale. Iar bogatia strânsa pe cai nedrepte aduce întotdeauna nenorocire.
În România crestin-democrata se vor reduce costurile mari actuale necesare
pentru demararea unei afaceri. Întreprinderile mici si mijlocii se vor
dezvolta în mod natural si normal, deoarece cadrul legislativ care le
reglementeaza activitatea va fi stabil si va permite oricarei firme
elaborarea unor planuri de afaceri pe termen lung, cu mari sanse de
îndeplinire, acesta fiind un factor important de încurajare a investitiilor
în orice domeniu. Totodata, legile vor fi formulate cu claritate, nelasând
posibilitati de interpretare functionarilor de stat, aceasta fiind una
dintre sursele importante ale coruptiei actuale. Reducerea taxelor si
impozitelor, corelata cu diminuarea evaziunii fiscale prin efortul concertat
al organismelor statului, va contribui la însanatosirea mediului de
desfasurare a competitiei economice.
Economia româneasca trebuie sa dezvolte permanent produse si servicii noi,
competitive, cu sanse mari de a ocupa nise de piata. Numai astfel se pot
realiza cresterea exportului si reducerea somajului. De aceea, statul
crestin-democrat va acorda facilitati noilor firme care actioneaza în acele
domenii de vârf în care România poate fi competitiva (tehnologia
informatiei, microtehnologiile, biotehnologiile etc.). Dar orice facilitati
acordate de stat vor avea doar un caracter exceptional si vor fi acordate pe
perioade strict limitate. Statul crestin-democrat nu va interveni cu
subsidii pentru întreprinderile în dificultate, ci doar va urmari
desfasurarea corecta a competitiei pe piata.

2.2.4. Implicarea statului în economie
Fiind responsabil de promovarea binelui comun, statul crestin-democrat va
crea conditii propice dezvoltarii economice. Dar legea pietei libere nu este
suficienta pentru realizarea binelui comun sau a dreptatii sociale, de aceea
initiativa economica si piata trebuie sa fie reglementate rezonabil, în
conformitate cu o justa ierarhie a valorilor. Statul nu va interveni cu
reglementari brutale, pentru a nu ameninta libertatea si initiativa
personala, ci va supraveghea exercitarea drepturilor în domeniul economic
respectând principiul subsidiaritatii; va arbitra între diferitele interese
existente, în spiritul dreptatii si al solidaritatii, tinând cont atât de
interesele economice, cât si de binele persoanelor si de binele comun, caci
de bunurile create de Dumnezeu trebuie sa se bucure toti oamenii, conform
dreptatii.
În domeniul economic, statul va acorda subsidii nu pentru crearea de locuri
de munca, ci pentru formare profesionala si pentru specializare. Orice
interventie directa a statului pe piata muncii este nociva pe termen lung si
va fi evitata, pentru ca înseamna o interventie artificiala pentru pastrarea
unor locuri de munca pe care piata le respinge. Este mult mai profitabil ca
statul sa ajute la reconversia profesionala, în conformitate cu tendintele
pietei locurilor de munca. Orice interventie legislativa trebuie sa
încurajeze initiativa privata, care este motorul dezvoltarii. Cuvântul de
ordine în al statului crestin-democrat, este liberalizare si nu subsidii, în
special în domeniile servicilor postale, cailor ferate, sectorului bancar si
imobiliar, al gestiunii deseurilor etc.
Data fiind importanta vitala a agriculturii, precum si profitabilitatea sa
redusa, statul crestin-democrat va acorda tot sprijinul necesar acestui
sector. Viata omului depinde de rodnicia pamantului. Dumnezeu i-a
incredintat omului pamântul ca sa îl munceasca - si este nevoie de multa
munca pentru a avea o recolta bogata. Însa munca singura nu este de ajuns:
fara binecuvântarea Domnului nu se poate obtine nimic. Iar pentru a spera la
aceasta binecuvantare este nevoie ca oamenii sa traiasca în credinta caci
este stiut ca pacatele noastre aduc blestem si nenorocire asupra pamântului.
În schimb, Dumnezeu se îngrijeste întotdeauna de poporul Sau si îl ajuta sa
se bucure de roade îmbelsugate. Statul crestin-democrat va încuraja
dezvoltarea agriculturii pornind de la asigurarea mijloacelor necesare
lucrarii pamântului si cresterii animalelor în conditii de eficienta sporita
si mergând pâna la asigurarea valorificarii produselor agricole (dezvoltarea
economiei rurale, care include industria usoara si industria alimentara).
Problema proprietatii individuale si obstesti va fi rezolvata pe deplin. Se
va promova conceptul de agricultura multifunctionala, existent la nivel
european. Specificul Romaniei va fi agricultura ecologica, prin care se pun
in valoare caracteristicile particulare ale economiei romanesti. Se va
înfiinta o retea nationala de ferme pilot agrozootehnice, care vor oferi
locuitorilor satelor modelul gospodariei traditionale românesti,
multifunctionale
Statul crestin-democrat îsi va concentra multe dintre resursele de care
dispune pentru rezolvarea problemei serviciilor publice oferite cetatenilor.
Dar si aici, se va analiza cu atentie, în spirit european, care servicii
revin comunitatilor locale si care sunt rezolvate de autoritatea centrala.
Stiut fiind faptul ca orice competitie scade preturile, piata nationala va
fi deschisa concurentei, cu efecte benefice asupra reducerii costurilor
energiei, care se reflecta apoi în marea majoritate a preturilor.
Introducerea cadrului juridic global la nivel european va realiza reducerea
costului investitiilor. Statul se va preocupa si de rationalizarea
serviciilor publice (care reduce costurile) si de orientarea acestora catre
satisfacerea nevoilor clientilor. Totodata, se va actiona în directia
reducerii taxelor si impozitelor, acesta fiind un element cheie în
dezvoltarea unei cresteri economice sanatoase. Pe de alta parte, pentru a
putea avea sumele cu care sa sprijine domeniile prioritare (sanatate,
educatie, cultura, cercetare), statul va actiona cu fermitate pentru
colectarea taxelor si impozitelor, fara exceptii pe criterii politice.
În ceea ce priveste transporturile, se va ameliora si dezvolta
infrastructura nationala pentru toate mijloacele de transport, în corelare
cu coridoarele de transport transeuropene.

2.2.5. Cercetarea stiintifica
Omul de stiinta cerceteaza natura si descopera legile si adevarurile lumii
create de Dumnezeu. Cercetarea stiintifica si rezultatele acesteia trebuie
sa fie întotdeauna în slujba omului, sa respecte demnitatea si drepturile
sale, sa respecte criteriile morale, sa promoveze dezvoltarea în folosul
tuturor si sa nu dauneze în nici un chip mediului inconjurator.
Cercetarea stiintifica este indispensabila pentru dezvoltarea libera a unei
tari. În România crestin-democrata, cercetarea stiintifica va fi utilizata
la gasirea solutiilor adecvate pentru dezvoltarea "noii economii" si a unor
domenii devenite prioritare prin sanse lor competitive pe pietele
globalizate (de exemplu, tehnologia informatiei, agricultura,
biotehnologiile etc.) sau a unor directii noi caracteristice dezvoltarii
durabile (protectia mediului). Fondurile alocate cercetarii vor tinde sa se
apropie de cele din statele avansate europene, statul crestin-democrat
întelegând ca orice suma alocata pentru cercetare reprezinta o investitie
profitabila pe termen scurt si, în special, pe termen lung. Si aceasta nu
numai prin tehnologiile si produsele ce pot sa apara, dar si prin formarea
specialistilor, atât de necesara în domeniul noilor tehnologii.
În România crestin-democrata vor exista institute nationale, acoperind
domeniile prioritare ale cercetarii aplicative, corelate cu cele europene.
În institutele nationale, statul va asigura o finantare institutionala
pentru jumatate din activitate, cealalta jumatate fiind obtinuta din
proiecte nationale si, în special, internationale. Cercetarea fundamentala
se va desfasura în institutele Academiei si în universitati, fiind si ea
sustinuta de stat. Se va crea o legatura strânsa între cercetare si
învatamântul superior, cu efecte benefice pentru ambele parti. Pentru
sustinerea colectivelor cu realizari deosebite, la nivel european, se vor
înfiinta o serie de centre de excelenta, finantate în mod preferential din
fonduri bugetare. Institutiile de cercetare vor fi cuprinse în mai multe
retele de cercetare, care vor asigura conexiunile nationale, precum si pe
cele cu spatiul european de cercetare. Un rol important se va acorda
dezvoltarii parteneriatului international in domeniul cercetarii, prin
stimularea participarii la programele finantate de Uniunea Europeana.
Se vor crea instrumente institutionale menite sa asigure absorbtia inovarii:
centre de incubare si inovare, sprijin financiar pentru întreprinderile mici
si mijlocii cu potential inovativ si stimulare a exporturilor acestora. Vor
fi sprijinite contactele directe între societatile comerciale din industrie
si institutele de cercetare, prin acordarea de facilitati financiare
(scutiri de impozite etc.) celor ce finanteaza lucrari de cercetare.
Diversificarea surselor de finantare a programelor si proiectelor se va
realiza prin extinderea cofinantarii proiectelor de cercetare din fonduri
publice si din fonduri private. Prin implicarea organizatiilor
neguvernamentale, va fi creat un sistem care sa asigure o perfecta
transparenta a repartizarii si administrarii fondurilor cercetarii,.

2.2.6. Societatea bazata pe cunoastere
România crestin-democrata va raspunde în mod adecvat actualelor provocari la
nivel mondial, corespunzatoare erei tehnologice în care ne aflam si se va
pregati pentru societatea viitorului, societatea bazata pe cunoastere. Un
prim pas în aceasta directie îl reprezinta societatea informationala, o
societate a comunicarii cu ajutorul tehnologiei informatiilor si a
comunicatiilor, în care un rol primordial îl are "noua economie" bazata pe
Internet.

2.2.7. Tehnologia informatiei si a telecomunicatiilor
Tehnologia informatiei este cea care mareste potentialul fiecarei persoane.
Statul este dator sa creeze cadrul prin care sa se realizeze egalitatea
sanselor, astfel încât competitia între firme, precum si cea de pe piata
muncii sa se desfasoare corect. Noile tehnologii determina cresteri
însemnate ale productivitatii, asigurând o mare competitivitate firmelor
care pasesc în aceste directii. Politica statului român crestin-democrat va
fi aceea de a înlesni formarea si perfectionarea celor care lucreaza în
tehnologia informatiei si a comunicatiilor, fara alte interventii prin
subsidii acordate firmelor, tocmai pentru a nu vicia competitia.
Comertul electronic se va dezvolta într-o maniera exponentiala, ca un
mecanism eficient de piata, care asigura o gestiune economica transparenta.
România se va alinia eforturilor ce se fac la nivel european pentru
suprimarea obstacolelor din calea comertului electronic.
Dar succesul "noii economii" bazate pe înalta tehnologie depinde în mare
masura de costul scazut al telecomuncatiilor. În acest sens, statul va viza
sustinerea în continuare a privatizarii pietelor, în credinta ca numai
competitia adevarata poate micsora preturile. Obiectivul este accesul liber
si gratuit la Internet, cât de curând posibil.
Desigur, se vor întreprinde si masuri în domeniul securitatii contractelor,
al confidentialitatii, masuri corelate cu cele de la nivel european, care
urmaresc împiedicarea fraudelor fiscale, spalarea banilor, traficul ilegal
(droguri, prostitutie etc.).
Nu vor fi neglijate nici riscurile care provin din aceste noi tehnologii.
Caracterul virtual al comertului si al noilor tipuri de activitate
(tele-munca, de exemplu) poate însemna si o intruziune electronica
clandestina în viata privata a consumatorilor sau a functionarilor, o
publicitate manipulatoare, în special cea vizând copiii. De aceea,
respectând principiul subsidiaritatii, la nivel central sau local se vor
stabili norme pentru aceste domenii. Colectarea si utilizarea informatiilor
privind persoanele trebuie sa respecte întotdeauna viata privata.
Societatea informationala aduce extrem de multe noi posibilitati, de care
trebuie sa beneficieze toti cetatenii. De aceea, in statul crestin-democrat
noile tehnologii ale informatiei si telecomuncatiilor vor avea o larga
raspândire, fiind la dispozitie fiecarei persoane.

2.2.8. Parteneriatul social
Prin munca omul raspunde poruncii primite de la Dumnezeu de a supune si de a
dezvolta mai departe lumea creata de El. Totodata, prin munca omul îsi
dezvolta propriile capacitati si contribuie la crearea unei abundente de
care se poate bucura atât el, cât si semenii sai. Statul crestin-democrat va
garanta accesul la munca, fara discriminari. Cei care temporar nu muncesc,
somerii, vor fi stimulati (sau chiar ajutati, prin cursuri de reconversie
profesionala) sa îsi gaseasca un nou loc de munca.
În România crestin-democrata, statul va încuraja functionarea libera a
mecanismelor cererii si ofertei, tinând însa cont de obligatia de a respecta
demnitatea fiecarei persoane umane. Provocarile mondializarii pietelor si
ale aparitiei noilor tehnologii vor fi abordate de stat prin prisma
valorilor modelului social european: dinamismul economic si justitia
sociala, concurenta si solidaritatea, responsabilitatea personala si
securitatea sociala. Pacea sociala se va baza pe parteneriatul social între
guvern, patronat si sindicate, prin care sa se creeze slujbe durabile. Munca
are un rol important în implicarea individului în viata sociala. Oamenii vor
sa fie utili celor din jur si sunt mândri când acest lucru se întâmpla,
acest sentiment fiind generator de emotii pozitive. Tocmai de aceea, este
bine ca populatia ocupata sa fie cât mai numeroasa, fiind necesara o
preocupare permanenta a statului pentru aparitia cât mai multor locuri de
munca si diminuarea somajului. Pe de alta parte, statul vegheaza ca sa nu
existe conditii de lucru care atenteaza la demnitatea persoanei umane,
pentru ca munca nu este o simpla marfa de vânzare. Esentiala este
flexibilitatea muncii, adica posibilitatea angajatului de a-si schimba rapid
profilul de activitate, cu interventia statului prin cursuri de formare
profesionala. Este o schimbare majora de mentalitate fata de economia
comunista, în care pastrarea zeci de ani a aceleiasi slujbe era semnul major
de reusita sociala. Desigur, si acum o slujba poate fi pastrata oricat de
mult timp, dar daca dintr-un motiv sau altul acest lucru nu va fi posibil,
nu e nimic degradant in aceasta. Important este ca prin reorientare
profesionala sa fie evitat somajul.
O solutie de crestere a nivelului de ocupare a fortei de munca este
angajarea pentru un timp de lucru redus, cu pastrarea mecanismelor de
protectie sociala la nivelul timpului complet de munca, acesta fiind si un
mijloc de armonizare a muncii cu viata de familie.
Pe plan european, se tinde spre uniformizarea sistemelor de securitate
sociala, ceea ce reprezinta un pas important în directia stoparii "fugii
creierelor". De altfel, în conformitate cu principiile subsidiaritatii,
acele responsabilitati care nu pot fi rezolvate la nivel national sunt
tratate la nivel european si mondial.
O provocare majora pentru statul român o reprezinta actuala situatie
demografica. Diminuarea populatiei active trebuie stopata prin masuri
adecvate, tinând cont în primul rând de principiile justitiei între
generatii. Societatea de mâine va avea nevoie de un important potential
uman.
Persoanele defavorizate (saracii si marginalizatii) sunt tratate cu o
preocupare speciala. O societate dreapta se preocupa de cei mai vulnerabili.
De aceea, statul foloseste forme adecvate de ajutor în aceste cazuri, dar
fara sa creeze disfunctionalitati majore pe piata muncii.

2.2.9. Administratia ("Noua Democratie")
În România crestin-democrata, relatia între cetatean si administatia
centrala sau locala va îmbraca noi forme de manifestare, care încearca o
apropiere a administratiei, a partidelor si a actorilor politici de
cetatean, prin introducerea mijloacelor tehnologiei informatiei. Noile
tehnologii vor antrena noi modalitati de a face politica, începând cu
adunarea de fonduri si continuând cu întrunirile politice care vor putea fi
urmarite pe Internet si cu stabilirea unor mijloace permanente de comunicare
între cetateni si oamenii politici, influentând si modalitatea de
desfasurare a campaniilor electorale. Intr-un viitor mai indepartat, se va
introduce votului electronic, ca o alternativa la sistemul traditional de
vot, mult mai costisitor.
Noile tehnologii vor fi utilizate permanent de administratie pentru
transmiterea catre cetateni a unor informatiil complete si aduse la zi, cu
posibilitatea unor reactii din partea cetatenilor. În acest fel se va
intensifica si se va aprofunda dialogul democratic. Pe de alta parte, toti
cetatenii vor avea posibilitatea ca prin intermediul Internetului sa-si
plateasca impozitele, sa-si prezinte candidatura pentru o functie publica,
sa-si rezolve o problema birocratica. Aceasta va duce si la o transparenta
sporita a activitatii administratiei centrale si locale.

2.2.10. Apararea nationala
Pacea e starea omului împacat cu Dumnezeu, cu el însusi, cu semenii sai si
cu natura. Ea poate fi gasita doar umblând pe caile Domnului, dincolo de
limitarile pamântesti si ale pacatului. Însa atâta timp cât va exista
pacatul, vor exista si divizari si razboaie între oameni. Din aceasta cauza,
autoritatile care sunt responsabile de promovarea si apararea binelui comun
sunt obligate sa fie în masura sa previna orice agresiune sau, daca
mijloacele pasnice nu sunt suficiente, sa o respinga prin forta armata. Însa
trebuie tinut cont de faptul ca legea morala ramâne valabila chiar si în
timpul razboiului.
Statul crestin-democrat va lua toate masurile necesare pentru apararea
tarii. Politica în domeniul apararii nationale va tine cont atât de faptul
ca România este integrata în NATO, cât si de apartenenta noastra la spatiul
european. Pregatirea intrarii în NATO înseamna un efort financiar sporit
pentru modernizarea armatei. Pe de alta parte, integrarea europeana va
trebui sa însemne si o orientare europeana în achizitiile pentru aparare, o
folosire eficienta a resurselor în domeniu existente pe continentul nostru.

2.2.11. Politica externa
Toti oamenii sunt frati, indiferent carui popor sau culturi îi apartin, de
aceea formeaza o singura comunitate umana. Dar aceasta unitate este
periclitata adesea de pacat. De aceea popoarele trebuie sa se straduiasca sa
refaca unitatea initiala a omenirii. Ele se vor integra în poporul lui
Dumnezeu, pastrându-si, însa, caracterul unic, personal. Astfel,
solidaritatea internationala devine o cerinta morala, ea fiind totodata o
conditie de baza pentru instaurarea unei paci adevarate si durabile.
România are o optiune europeana si euro-atlantica exprimata deja cu
claritate. Tara va fi în curând membru cu drepturi depline al NATO, iar
aderarea la Uniunea Europeana, devenita posibila ca urmare a începerii la
sfârsitul anului 1999 a negocierilor, are drept termen-tinta anul 2007. O
atentie cu totul speciala va fi acordata parteneriatului strategic cu SUA.
Acestea sunt liniile directoare ale politicii nationale pe care o va urma
statul crestin-democrat român. Vor fi promovate relatiile de buna vecinatate
cu tarile din aceasta regiune (urmând conceptul de spiritualizare a
frontierelor, care înseamna si participarea la proiecte regionale comune),
precum si cele cu alte tari, cu care întretinem relatii comerciale
semnificative: SUA, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Spania etc.
Dar nu poate fi vorba despre o orientare a politicii externe a României spre
alte azimuturi, asa cum au tot încercat unele guverne de dupa 1989.
Desigur, aderarea la Uniunea Europeana înseamna si îndeplinirea unor
conditii fara de care România nu va putea face fata din punct de vedere
economic competitiei deschise care se desfasoara în interiorul acestei
organizatii. Populatia României trebuie sa înteleaga ca noi, românii, suntem
cei care solicitam integrarea în structurile europene, iar multe dintre
conditiile care ni se pun sunt necesare pentru protejarea economiei
românesti dupa integrare. Pe de alta parte, integrarea va aduce beneficii de
netagaduit economiei nationale, exemplele cele mai elocvente fiind statele
mai sarace ale Europei, care au cunoscut rate apreciabile de crestere dupa
integrare: Grecia, Portugalia, Irlanda.
În toate actiunile de politica externa, statul crestin-democrat se va baza
pe sprijinul românilor de pretutindeni (care vor avea reprezentanti directi
în Parlamentul României), cei care au tinut sa-si pastreze identitatea
etnica chiar dupa ce au ajuns sa traiasca pe meleaguri straine. De asemenea,
statul crestin-democrat va milita pentru ca românii care sunt minoritati
etnice în ale tari sa beneficieze de aceleasi drepturi cu minoritatile
etnice din România. O importanta deosebita li se va acorda fratilor nostri
de peste Prut, pastrându-se nealterata speranta ca se apropie ziua în care,
împreuna, într-o Europa unita, optiunea reîntregirii nu va mai fi doar un
vis al atâtor generatii de români.
Întreaga politica interna si externa a statul român crestin-democrat va fi
subordonata exclusiv interesului national.

De : Stefana Bianu  
Date : Lundi 8, Décembre 2003 12:15 
Objet : proiect CD

Draga Domnule Marius Bazu ,

Va felicit pentru curajul si perseverenta prezentarii
proiectului dvstra ;mi-e teama de reactia fata de
incarcatura prea religioasa a textului !

As fi fericita sa aveti succes , dar dupa cum ii
cunosc partial pe cei de pe lista , le este rusine ca
sunt crestini , daca sunt !?

Oricum daca poporul roman ar fi crestin in majoritate
cum se afirma ar trebui un pic de educatie democrata
si ar fi votanti majoritari CD !!!

Trec la subiectul zilei: SITUL PNTCD SI CRP PNTCD NU
POATE FI VIZITAT de ieri dimineata !

C F va avea o reuniune la ora 16 cu echipa de
electronisi si ne va comunica situatia

Cu pretuire S B

PS va multumesc pentru generozitatea aprecierii dvstra
referitor la interventia mea de la CNC
Numai Domnul m-a ajutat , am fost extrem de
bulversata de galera pe care o faceti impreuna cu
Presedintele
L-am rugat pe Catalin sa afle daca cineva a
inregistrat sau filmat interventia . Am facut o
selectie din ce stiam si ce se putea spune ,practic pe
moment !