De: Marius Bazu Date : Lundi 8, Decembre 2003 6:54 Objet : RE: [societatea_de_maine] Proiect: Romania crestin-democrata Stimati colegi de lista, Va propun un model de dezvoltare a Romaniei ("Romania crestin-democrata"), prin accentuarea dimensiunii crestine. Cred ca acest proiect raspunde cel mai bine nevoilor actuale ale tarii. In acelasi timp, este un raspuns romanesc la eforturile pe plan european de introducerea dimensiunii crestine in constitutia europeana. Veti spune, poate, ca trebuie pusa un pic de surdina, ca dimensiunea crestina e prea apasata in acest proiect. Eu cred ca situatia din tara este mult prea grava pentru a umbla cu jumatati de masura! In mod clar, Romania crestin-democrata descrisa in acest proiect nu este un stat fundamentalist crestin! Nici vorba de asa ceva. Biserica nu va fi la conducerea tarii. Este vorba doar despre punerea in prim plan a valorilor crestine, pentru a putea construi pe ceva solid. Astept cu incredere opiniile Dumneavoastra. Cu cele mai bune urari, Marius Bazu Bucuresti România crestin-democrata 1. Persoana umana Persoana umana este creatia lui Dumnezeu si raspunde în fata Creatorului de faptele sale. Dotat cu ratiune, vointa si sentimente, omul este în primul rând o fiinta demna. Demnitatea omului se bazeaza pe faptul ca este creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si este chemat sa fie partas prin cunoastere si iubire la viata lui Dumnezeu, la fericirea divina. În conformitate cu planul lui Dumnezeu, omul are misiunea de a "administra" lumea cu responsabilitate (si nu în mod arbitrar si distructiv), conlucrând cu Dumnezeu la desavârsirea creatiei, spre binele sau personal si al întregii omeniri. De bunurile pamântului trebuie sa beneficieze toti oamenii, pentru a-si întretine viata si pentru a progresa. 1.1. Respectarea drepturilor persoanei umane Persoana umana poseda dreptul inalienabil la dezvoltare libera, omul putând decide si actiona în mod responsabil. Pe de alta parte, autoritatile centrale si locale sunt datoare sa asigure respectarea unor drepturi care sunt normale în orice societate civilizata si care decurg din respectul datorat persoanei umane: dreptul la sanatate morala si fizica, la prosperitate, educatie, cultura si informatie, siguranta personala si securitate alimentara. 1.1.1. Sanatatea morala Una dintre consecintele pacatului originar este înclinarea spre pacat a naturii umane, care are drept consecinta vicierea climatului moral existent în societate. Este ceea ce vedem acum cu prisosinta în jurul nostru, pentru ca deceniile comuniste, în care raul a fost în fruntea societatii, au încurajat manifestarea a ceea ce este mai rau în om. Biserica era marginalizata, credinta religioasa era cel mult tolerata, ca un fenomen periferic, sistemul de valori era rasturnat prin interventia politicului. Era în schimb promovata cu insistenta "morala" comunista, un hibrid mostruos care era impus prin forta. De la înlaturarea comunismului nu s-a mai auzit nimic despre morala comunista, dovada ca era vorba despre ceva artificial. Dar ea nu a fost înlocuita cu o alta morala. Din pacate, în anii de dupa 1989, cei aflati la cârma tarii n-au vrut sau n-au putut sa determine promovarea unor principii morale care sa devina precumpanitoare în societate. Astazi, mai mult ca oricând, este necesara curatirea tuturor institutiilor sociale si ale statului, precum si a sistemului legislativ de influenta raului si punerea lor în slujba valorilor morale. Este ceea ce va face statul crestin-democrat, alaturi de partea responsabila a societatii, în deplina conlucrare cu Biserica, pentru însanatosirea morala a României. Deja, cum vedem, Biserica începe sa redescopere importanta pastorala a unei implicari mai profunde în viata societatii. Familia, Biserica si Scoala sunt pilonii pe care se va reconstrui climatul moral în societate. Statul crestin-democrat va crea cadrul în care sa-si desfasoare activitatea diferitele comunitati si organizatii neguvernamentale care îsi propun sa desfasoare actiuni de monitorizare si mentinere a sanatatii morale a populatiei, prevenind actele imorale si antisociale. Desigur, rolul Politiei si Justitiei ramâne important, dar actiunile promovate de statul crestin-democrat vor muta accentul de pe constatare si pedepsire, pe monitorizare si prevenire. De asemenea, statul crestin-democrat va adopta masuri de încurajare a actelor caritabile, prin acordarea de facilitati celor care fac astfel de acte. În acest fel, oamenii de afaceri prosperi vor fi stimulati sa-i ajute pe cei mai defavorizati dintre semenii lor. Se va dezvolta în întreaga societate bucuria de a face bine aproapelui tau, una dintre cele mai mari satisfactii umane. 1.1.2. Sanatatea fizica Boala este una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta omul în timpul existentei sale pe pamânt. Consecinta a pacatului în viziune crestina, ea ne face sa resimtim din plin neputinta si limitele noastre. Suferinta provocata de boala este un mijloc de rascumparare pentru pacatele proprii sau ale celorlalti, dar omul este dator sa lupte împotriva bolilor, aceasta lupta find o imagine a luptei împotriva pacatelor care le genereaza. Medicii sunt cei chemati sa dirijeze aceasta lupta, prin efortul lor continuu, fara ostenire, oferind bolnavilor leacurile care sa-i faca sa se vindece. Având în vedere toate acestea, statul crestin-democrat este dator sa-i ajute pe bolnavi si pe cei cu nevoi speciale, astfel încât acestia sa duca o viata cât mai apropiata de cea normala. Trebuie sa se asigure accesul tuturor la asistenta medicala necesara, precum si ocrotirea în fata unor pericole cum sunt drogurile, abuzul de alcool si tutun, alimentele nesanatoase. În mod permanent statul crestin-democrat va întreprinde actiuni hotarâte de monitorizare si ameliorare a starii de sanatate fizica a cetatenilor, accentuând actiunile de tip profilactic, ceea ce duce la diminuarea riscurilor de îmbolnavire. Astfel va scadea si numarul actiunilor de tip reparatoriu. Va fi asigurata o autonomie extinsa a actualelor case de sanatate si va fi sprijinita aparitia altor institutii similare de completare a serviciilor de sanatate, ceea ce va duce la cresterea calitatii actului medical. Se va urmari recompensarea corecta a medicilor si a celorlalte cadre medicale, în functie de calitatea si cantitatea muncii lor. Vor fi sprijinite organizatiile neguvernamentale care activeaza în domeniul sanatatii si se va extinde sistemul privat în domeniul serviciilor de sanatate. În acelasi timp, oamenii vor fi educati sa adopte un mod de viata cât mai sanatos si sa foloseasca totul cu cumpatare, evitând excesele care le pericliteaza sanatatea. 1.1.3. Educatia Iisus Hristos a fost cel ce i-a educat pe apostoli si ucenici asa cum un parinte îsi educa propriii copii. Familia fiind o imagine a Bisericii, educatia pe care parintii o dau copiilor în familie reprezinta o participare la pedagogia divina. Data fiind importanta vitala a familiei în educarea si asistarea copiilor, în România crestin-democrata, ea va fi încurajata, în conformitate cu principiul subsidiaritatii, sa îsi indeplineasca aceasta misiune. Un rol important revine si Bisericii, care trebuie sa pastreze învatatura primita de la Dumnezeu si sa conlucreze cu Duhul Sfânt pentru a conduce comunitatea oamenilor la desavârsirea întru Hristos. Statul si societatea sunt datori sa desavârseasca formarea copiilor, asigurând accesul egal al tuturor la educatie. Tinerii si copiii constituie viitorul României, reprezentând marea sansa pentru mâine, ei nefiind direct afectati de mentalitatea comunista care ne-a fost inculcata timp de decenii. Educarea în spiritul valorilor crestine, în conformitate cu preceptele din tarile europene, este prioritatea de grad maxim a politicii românesti si este ceea ce îsi propune sa faca statul crestin-democrat. Educatia se face în familie, în Biserica, în comunitate, dar în special în scoli. În România crestin-democrata se va asigura accesul la educatie prin aplicarea conceptului de învatare continua, care corespunde instaurarii spatiului educativ european si contribuie la promovarea unei Europe a cunoasterii. În învatamântul preuniversitar se va pune accentul pe cladirea unei culturi generale solide, pe care sa se poata realiza, în învatamântul universitar o specializare necesara abordarii problemelor complexe ale societatii de azi. Este important ca scoala sa nu ofere doar informatii, ci sa transmita copiilor si un set de valori morale, culturale si spirituale, în respect fata de adevar si de fata de demnitatea persoanei umane. Se va acorda o importanta sporita dezvoltarii creativitatii, întelegerii fenomenelor, rezolvarii de probleme, evaluarii informatiilor. În România crestin-democrata, dascalilor li se va asigura locul pe care îl merita în societate: cei care sunt capabili sa educe, vor fi stimulati, astfel încât, cu timpul, ei sa devina majoritari. Ceilalti, cei care au ramas cantonati într-o mentalitate retrograda, de tip comunist, vor fi nevoiti sa-si caute alte slujbe, în afara sistemului educational, astfel încât sa nu mai avem "analfabeti cu diploma", produsi pe banda rulanta de anumite institutii de învatamânt. Universitatile vor oferi posibilitati de desfasurare atât a învatamântului, cât si a cercetarii stiintifice. Pentru aceasta se vor folosi programe nationale, lansate de administratia centrala, dar si programele europene, care permit schimburi mutuale de informatii, perfectionare profesionala si formare la cel mai înalt nivel. Prin sistemele de recunoastere reciproca a diplomelor, se va permite transferul specialistilor între diferitele tari europene, cu avantaje substantiale în ceea ce priveste accesul la tehnologia înalta si la sistemele perfomante de învatamânt si cercetare. Tehnologiile informatiei vor fi utilizate pe scara larga în sistemul de învatamânt. Fiecare scoala va avea acces la Internet, asigurându-si conectarea instantanee la informatiile vehiculate pe plan national si în spatiul european. Întrucât initiativa si independenta sunt chei ale reusitei într-o societate moderna, cum este societatea bazata pe cunoastere, statul va încuraja institutii de învatamânt si metode de învatare dintre cele mai diverse (de stat sau private, dar cu maxima atentie în pastrarea calitatii actului de învatamânt), asigurând dreptul elevilor si studentilor de a alege, inclusiv sisteme de învatamânt din alte tari europene. O componenta importanta o va reprezenta educatia civica, atât de necesara nu numai pentru cei tineri, ci poate în special pentru cei mai în vârsta, care se familiarizeaza greu cu principiile democratice ale statului de drept. Scoala si organizatiile neguvernamentale de profil vor fi cele care se vor ocupa de educatia civica a populatiei. 1.1.4. Cultura Fiecare comunitate are o cultura si o civilizatie proprie, care reflecta valorile comunitatii respective si reprezinta expresia modelarii de catre om, în functie de nevoile sale, a lumii primite de la Creator. Din pacate, de multe ori, între valorile veritabile pe care se cladeste o cultura se strecoara si nonvalori capabile sa exercite prin intermediul culturii o influenta nefasta asupra societatii. Asa este, de pilda goana dupa profit si placere, care îl degradeaza pe om de la demnitatea de persoana umana, pâna la nivelul de obiect. Statul crestin-democrat va regasi adevaratele valori, regasire posibila în lumina Evangheliei, sub îndrumarea Bisericii. Sub nici un chip aceasta nu înseamna o uniformizare a culturilor, o contopire a lor într-una unica, cvasiecleziastica, ci asezarea lor pe temelii sanatoase, temelii reprezentate de valorile crestine, dublate de valorile proprii fiecarei comunitati în parte. Cultura fiecarei comunitati este transfigurata de Christos, capatînd o valoare superioara. România, tara europeana de veche traditie, împartaseste valorile culturale europene construite de-a lungul secolelor în jurul valorilor crestine, pe fundamentul oferit de mostenirea culturala greaca si romana. Natiunea româna îsi manifesta cu pregnanta identitatea intelectuala si spirituala europeana si participa la îndeplinirea obiectivului fundamental al spatiului cultural european: respectul si promovarea diversitatii culturale si lingvistice prin care cetatenii si popoarele sa fie uniti în respectul traditiilor nationale si regionale. Statul crestin-democrat asigura accesul tuturor la cultura si libertatea în domeniul culturii. În atingerea acestor obiective, un rol important îl vor avea asociatiile culturale nonguvernamentale. Fiecare membru al societatii românesti va avea posibilitatea de a atinge un nivel de trai care sa-i permita sa traiasca o viata demna, inclusiv pe plan cultural-spiritual. 1.1.5. Siguranta cetateanului Binele persoanei si binele comun nu pot exista în conditii de nesiguranta, atunci când cetatenii si drepturile lor nu sunt protejate. Apararea sigurantei cetatenilor este o obligatie grava pentru toti cei responsabili de binele comun al societatii si al persoanelor care o compun. Pacatul fiind izvorul tuturor delictelor si abuzurilor, într-un cuvânt al încalcarii drepturilor omului si al tulburarii ordinii societatii, legea pe care Dumnezeu a dat-o oamenilor urmarea implicit, prin combaterea pacatului, si instaurarea unui climat social sanatos si sigur, climat necesar pentru dezvoltarea deplina a persoanei si a societatii umane. Pe de alta parte, cum omul este înclinat spre rau, au existat întotdeauna si vor mai exista indivizi care încalca legile, savârsesc nedreptati, tulbura ordinea societatii. Prin raul pe care îl produce, infractorul intra in conflict cu societatea. Pentru a se apara, aceasta se va stradui în primul rând sa îl puna în imposibilitatea de a mai face rau, încercarea de a-l educa, de a-i corecta viciile, având loc abia mai târziu. De fapt, justitia umana este o imagine a justitiei divine, caci ambele urmaresc instaurarea dreptatii în relatiile dintre oameni, respectarea drepturilor fiecaruia si pedepsirea celor care au încalcat legea. O Românie civilizata trebuie sa se bazeze pe statul de drept. Aceasta înseamna dreptate si fermitate în judecarea delictelor si aplicarea pedepselor, fara exceptii pe criterii politice pentru cei care au încalcat legea într-un fel sau altul. Numai în acest mod cetateanul se poate simti în siguranta. Nimeni nu trebuie sa se teama pentru viata sau siguranta sa, pentru ca cei chemati sa aplice legea vegheaza zi si noapte. În România crestin-democrata amploarea delictelor se va diminua continuu, ca numar si gravitate, pentru acestea vor fi comise doar de oamenii fara Dumnezeu, care vor deveni din ce în ce mai putini pe masura ce spiritul crestin va domina societatea româneasca. Cum se stie, justitia umana este imperfecta. Exista din cele mai vechi timpuri legiuitori care dau legi nedrepte si judecatori partinitori, lacomi si corupti care aduc nenorocire asupra poporului si îl sfideaza pe Dumnezeu. Faptul ca Dumnezeu nu îi pedepseste imediat nu este un semn al slabiciunii, ci al rabdarii Sale si nu înseamna ca societatea este obligata sa asiste pasiva la nelegiuirile celor care ar trebui sa faca dreptate; din contra, chiar societatea poate fi instrumentul prin care Dumnezeu restabileste ordinea necesara. În România crestin-democrata, în asemenea situatii se vor lua masuri pentru îndreptarea neregulilor si pedepsirea celor care le-au produs. Se va lupta împotriva pacatului social care se manifesta în domeniul asigurarii sigurantei cetatenilor, pentru ca toate institutiile din acest domeniu sa fie conforme cu normele dreptatii. În judecarea delictelor nu se va tine seama decât de lege, de dreptate, fiecare persoana care a încalcat-o fiiind tratata ferm, dar cu omenie, respectându-se drepturile fundamentale ale persoanei umane. 1.1.6. Securitatea alimentara Cetatenii României au dreptul sa fie asigurati ca alimentele pe care le cumpara nu le afecteaza sanatatea. De aceea, statul monitorizeaza cu atentie calitatea alimentelor, cere producatorilor sa ofere consumatorilor informatii precise privind continutul produselor lor si asigura elaborarea unor studii prin care sa se investigheze impactul alimentelor asupra sanatatii consumatorilor si a mediului înconjurator. 1.1.7. Prosperitatea Proprietatea privata reprezinta fundamentul prosperitatii. În România crestin-democrata, fiecare cetatean se va bucura de prosperitate în mod direct proportional cu efortul depus pentru obtinerea ei. Bogatia poate fi o binecuvântare primita de la Dumnezeu. Însa exista si bogatie obtinuta pe cai nelegiuite prin exploatarea celor saraci, prin înselaciune, coruptie etc. Aceasta bogatie nu va aduce fericire posesorului ei, ci îl îndeparteaza de Dumnezeu si îi pericliteaza viata vesnica, iar pentru societate este izvor de nenorocire. Dar daca omul este silitor, lucreaza cu întelepciune si chibzuinta, nu se lasa orbit de avutia înselatoare si trecatoare ci cauta sa obtina bunurile nepieritoare si manifesta solidaritate cu cei saraci, va beneficia de roadele mântuirii si va fi rasplatit de Dumnezeu. Bogatia este necesara pentru desfasurarea activitatii economice: fara ea nu s-ar putea realiza initiativa economica, fara ea ar lipsi locurile de munca, progresul societatii ar fi de neimaginat, iar binele persoanelor si binele comun ar deveni iluzorii. Pentru a-si atinge scopul, activitatea economica nu trebuie sa urmareasca exclusiv realizarea unui profit cât mai consistent, ci trebuie sa aiba drept rezultat si progresul persoanelor si al comunitatii umane, de aceea trebuie sa se desfasoare în limitele moralei si dreptatii. Cei care conduc o activitate economica sunt datori sa le ofere angajatilor conditii de munca aflate în conformitate cu demnitatea umana, salarii juste care sa le permita sa traiasca o viata demna (existenta unui contract între parti nu justifica din punct de vedere moral un salariu insuficient!), sa le achite asigurarile sociale si sa respecte toate drepturile de care acestia beneficiaza. Responsabilitatea fata de comunitate si-o manifesta prin achitarea integrala si la timp a impozitelor si a celorlalte contributii pe care le datoreaza (la bugetele locale, de asigurari etc.). În schimb, statul crestin-democrat îi protejeaza pe investitori prin existenta unui cadru legal stabil, echitabil si clar, aplicat cu fermitate, respectiv prin asigurarea unui mediu de afaceri cât mai prietenos (o atitudine "haiduceasca" a statului si a functionarilor sai fiind cât se poate de paguboasa pentru societate). Cei care muncesc, indiferent ca au statutul de angajator sau de angajat, trebuie sa priveasca activitatea pe care o desfasoara nu doar ca pe o obligatie, ci si ca pe o conlucrare cu Dumnezeu în scopul desavârsirii creatiei în conformitate cu scopul Creatorului. Prin munca omul îsi dezvolta capacitatile si asigura supravietuirea si progresul sau si al familiei sale. Cum bunastarea societatii depinde de bunastarea celor ce muncesc, statul crestin-democrat va asigura conditiile necesare pentru desfasurarea eficienta, în spiritul dreptatii si al moralei, a activitatii economice: garanteaza drepturile (garantarea dreptului la proprietate având o importanta deosebita) si libertatile persoanelor, siguranta cetatenilor si a societatii, asigura servicii publice, asistenta medicala si sociala de calitate. Statul crestin-democrat îi va ajuta pe cei aflati în somaj sa-si gaseasca un loc de munca - somajul fiind o lezare a demnitatii persoanei, o amenintare pentru siguranta familiei, care produce mari daune nu doar celui care în cauza, ci si societatii, care nu beneficiaza de contributia acelei persoane la promovarea binelui comun (mai mult, societatea trebuie sa îl ajute pe somer, în loc sa fie ajutata de catre acesta). Un caz aparte îl constituie persoanele care sufera un handicap. Acestora statul crestin-democrat le va asigura nu doar un nivel decent de viata prin mijloace caritabile ci si, pe cât posibil, integrarea în societate. În ciuda suferintelor, ei pot fi eficienti în diferite activitati, chiar mai eficienti decât alte persoane sanatoase. Ei simt nevoia, pot si trebuie sa fie utili societatii. Oamenii, în general, nu sunt fericiti când se afla în pozitia de asistati; iar daca exista un handicap care îi împinge în aceasta pozitie accentuându-le dependenta si producându-le suferinte fizice, situatia chiar tinde sa devina insuportabila. De aceea, pentru ei integrarea în societate poate fi mai utila decât orice altceva. Uniti în dragostea lui Hristos, trebuie sa avem grija unii de altii - cu atât mai mult cu cât nevoia de îngrijire este mai mare. 1.1.8 Accesul la informatie Mijloacele de informare se afla în slujba binelui comun. Ele au un rol major nu doar în transmiterea informatiilor ci si în promovarea culturii, în formarea unei opinii publice sanatoase, în libera circulatie a ideilor favorizând astfel cunoasterea, progresul si îmbogatirea spirituala a persoanelor si a societatii. În România crestin-democrata, orice persoana va avea acces la cele mai moderne mijloace de informare, începând cu presa si televiziunea si continuând cu tehnologiile informatiei. Accesul la Internet va fi posibil din orice colt al tarii, chiar si pentru cei lipsiti de resurse materiale, prin existenta chioscurilor publice, în care accesul la informatia fundamentala de pe Internet se va face cu costuri modice. Statul va veghea ca informatiile difuzate sa fie adevarate si complete, sa respecte legile morale, drepturile si demnitatea oamenilor. Informatiile vor trebui sa fie tratate cu discernamânt de autoritati, în spiritul adevarului, al libertatii, dreptatii si solidaritatii, pastrând dreapta masura între ceea ce trebuie exprimat si secretele care nu trebuie divulgate pentru ca ar putea afecta grav unele persoane - sau chiar întreaga societate. Pentru promovarea binelui comun si pentru a asigura conditiile necesare exercitarii libertatii de informare, autoritatile vor facilita accesul la informatii utile, vor da la timp si corect informatiile de interes general. Totodata vor reglementa prin legi clare functionarea mijloacelor de informare si vor veghea la respectarea acestor legi pentru a evita degradarea moravurilor, coruperea vietii religioase si spirituale. Si, nu în ultimul rând, cetatenii însisi trebuie sa fie vigilenti pentru a rezista influentelor mai putin oneste. Ei pot sa se organizeze în asociatii care sa vegheze la calitatea informatiilor primite si sa contribuie la stoparea poluarii morale care poate avea loc prin intermediul mijloacelor de comunicare. 1.2. Familia Atunci când a creat barbatul si femeia, Dumnezeu a întemeiat familia si a înzestrat-o cu legi proprii. Iubirea reciproca dintre barbat si femeie este imaginea iubirii lui Dumnezeu fata de oameni. Iar familia crestina, fiind o comunitate bazata pe credinta, speranta si iubire, poate fi numita "Biserica familiala". Fiind cladita pe afectiune, iertare, fidelitate, respect si încredere, pe toleranta si împartasire a raspunderii, pe spirit de sacrificiu si comportare matura, familia se afla la baza societatii crestin-democrate. Cadrul legislativ ce va fi creat în România crestin-democrata va permite membrilor familiei sa realizeze un echilibru adecvat între angajamentele familiale si profesionale, copiii se vor dezvolta - pe cât posibil - în mediul familial, iar drepturile lor vor fi pe deplin respectate. Deveniti adulti, copiii le vor oferi parintilor sprijinul moral si material de care acestia au nevoie. 1.3. Solidaritatea cu cei defavorizati Dragostea fata de semeni înseamna facere de bine: a-ti iubi aproapele ca pe tine însuti înseamna a-i face tot binele pe care ti l-ai face tie însuti. Cum saracia nu se reduce doar la lipsa bunurilor materiale, ci se manifesta si prin lipsa bunurilor spirituale, este putin probabil ca o persoana sa nu poata darui cuiva ceva. Dumnezeu ne judeca dupa atitudinea pe care o avem fata de cei saraci considerând ca pe El l-am ajutat atunci când i-am ajutat, respectiv ca pe El nu l-am ajutat atunci când am întors spatele saracilor. Ajutorul oferit altora devine, astfel, o conditie pentru obtinerea mântuirii. Între oameni exista o serie de inegalitati. Dumnezeu ne-a creat inegali ca sa învatam sa colaboram, sa conlucram, sa ne completam reciproc. Însa exista si inegalitati nelegiuite provocate de egoism, de orgoliu, lacomie si prejudecati, de abuzurile celor puternici, de dragostea fata de bunurile materiale si, nu în ultimul rând, de frica izvorâta din necredinta. Datoria noastra este sa luptam împotriva acestor inegalitati nelegiuite pentru a construi o lume conforma cu vointa lui Dumnezeu. Ca administratori ai lumii create de Dumnezeu, trebuie sa îi ajutam pe cei aflati în dificultate. În acest sens ne obliga nu doar dreptatea, ci si solidaritatea pe care trebuie sa o manifestam fata de ceilalti, solidaritate care se bazeaza pe originea noastra comuna, pe demnitatea, pe egalitatea în drepturi (si obligatii) a fiecaruia dintre noi si pe faptul ca am fost mântuiti cu totii prin jertfa lui Hristos. În România crestin-democrata un rol important îl vor avea autoritatile: ele vor fi obligate sa asigure o repartitie echitabila a bunurilor în vederea promovarii binelui comun. Cei defavorizati vor fi ajutati moral si material, în functie de nevoile lor, prin intermediul fundatiilor si al asociatiilor caritabile. Biserica va indeplini la rândul ei un rol important în acest domeniu, ea primind înca de la întemeierea ei de catre Hristos misiunea de a-i ajuta pe cei aflati în dificultate. 1.4. Asocierea libera Prin asociere oamenii pot atinge obiective care depasesc capacitatile lor individuale. Ei pot contribui astfel la garantarea drepturilor persoanelor si ale comunitatii. Asocierea le permite persoanelor implicate sa îsi dezvolte calitatile, în special spiritul de initiativa si simtul responsabilitatii. Participarea la asociatiile existente (sau înfiintarea altora noi acolo unde acest lucru este necesar) trebuie încurajata deoarece dialogul pe care acestea îl favorizeaza (atât între persoane, cât si între diferite zone ale societatii) permit nu numai dezvoltarea celor implicati in dialog, ci si rezolvarea conflictelor si armonizarea relatiilor acolo unde apar divergente sau neîntelegeri. În România crestin-democrata, dreptul la asociere, ca drept fundamental al omului, va fi respectat cu strictete, indiferent ca elementul de legatura este profesiunea, credinta sau oricare alte interese care nu încalca libertatea altora si nu atenteaza la siguranta sociala sau la securitatea nationala. 2. Comunitatea Omul este prin natura sa o fiinta sociala, care locuieste din cele mai vechi timpuri în asezari (sate sau orase). Comunitatile în care locuieste sunt indispensabile pentru realizarea vocatiei sale si chiar pentru supravietuire. Ele îl ajuta sa se dezvolte prin schimbul cu ceilalti membri ai comunitatii, prin reciprocitatea serviciilor si prin dialogul stabilit în interiorul societatii. Pentru a-si atinge scopul, relatiile din interiorul comunitatii trebuie sa fie în principal de ordin spiritual, bazate pe o ierarhie corecta a valorilor, pe un permanent schimb de cunostinte în lumina adevarului, pe cautarea binelui, pe înfrumusetarea vietii cotidiene, pe aspiratia catre o necontenita îmbogatire spirituala. Membrii comunitatii participa împreuna cu conducatorii la promovarea binelui comun luând parte activa la viata publica, în conformitate cu demnitatea persoanei umane, în spiritul adevarului, al dreptatii, al solidaritatii si al libertatii. Aceasta participare include si înfiintarea (acolo unde este cazul) si sustinerea institutiilor care monitorizeaza si amelioreaza conditiile de viata. Conducatorii comunitatii trebuie sa se puna pe deplin în slujba societatii si sa contribuie la întarirea valorilor care asigura spiritul comunitar de fraternitate si coeziune. Pentru a nu ameninta libertatea si initiativa comunitatilor locale, statul crestin-democrat nu va interveni în viata lor interna, ci le va asigura doar sprijinul de care au nevoie. Membrii comunitatii trebuie sa fie uniti prin credinta lor în Dumnezeu, caci numai astfel pot spera ca binecuvântarea Lui va fi asupra lor, ca sa poata avea un viitor acolo unde locuiesc. 2.1. Comunitatea locala Potrivit principiului subsidiaritatii (caracteristic oricarei societati crestin-democrate), în Romania crestin-democrata se va realiza o adevarata descentralizare, astfel încât comunitatilor locale (sat, oras) sa le revina toate acele probleme care pot fi rezolvate la acest nivel. La nivelul comunitatii nationale trebuie sa ajunga numai acele probleme care nu pot fi solutionate la nivel local. În mod corespunzator se face si repartizarea procentajului din taxe care revine comunitatii locale. Este promovata autonomia locala, astfel încât comunitatile locale sa fie acelea care sa decida asupra modului lor de dezvoltare, având si resursele necesare pentru a o face. Actele administrative individuale, procedurilor administrative si sistemul institutional vor fi aliniate la cerintele europene. Administratia publica locala va fi informatizata pentru a putea fi mai eficienta, economisind timpul cetateanului. O modificare importanta adusa sistemului administrativ o va reprezenta rolul mai mare acordat regiunilor, unitati teritoriale care cuprind mai multe judete si au o autonomie sporita, fata de judete, în dezvoltarea relatiilor lor de cooperare. 2.1.1. Satul Satul este leganul de civilizatie românesc, caruia - din pacate - nu i s-a acordat pâna acum atentia pe care o merita. În România crestin-democrata se va continua ceea ce s-a initiat în guvernarea de coalitie 1996-2000 în scopul crearii la sate a unor conditii de viata normale: pietruirea drumurilor, alimentarea cu apa, sistem de achizitie a produselor agricole, dezvoltarea industriei usoare care foloseste produse agricole etc. Statul crestin-democrat va crea în mediul rural premisele definirii omului modern, liber, beneficiar al civilizatiei contemporane, ce traieste în demnitate si neatârnare, din munca sa si a familiei sale. De altfel, prin tehnologiile informatiei si comunicatiilor se va asigura accesul locuitorilor satelor la aceeasi cantitate de informatie care este vehiculata în orase. În aceste conditii va aparea tendinta de populare a zonelor rurale cu populatie urbana. 2.1.2. Orasul În România crestin-democrata orasul va tinde sa devina, în fine, sediul unei comunitati locale mai mari, cu trasaturi specifice, si nu doar o aglomerare de locuinte, în care spiritul individualist primeaza. Cu ajutorul unei administratii locale "prietenoase", se va putea construi autenticul spirit urban, prea putin prezent în orasele de azi ale României. Acum ele sunt doar niste sate mai mari, dar care si-au pierdut chiar elementul esential al satului, acel "suflet" ce poate fi gasit în comunitatile mici. În orasele României crestin-democrate se va dezvolta spiritul urban autentic, asa cum s-a constituit el cu ceva timp în urma în zonele urbane europene. Este cel mai important salt de civilizatie care trebuie facut în România de azi, cu efecte benefice în integrarea noastra fireasca în Europa. 2.1.3. Capitala Capitala tarii are o serie de probleme specifice care o diferentiaza de celelalte orase. Nu doar ca este cel mai mare oras, dar, si mai important, aici îsi au sediul institutiile administratiei centrale. În aceste conditii, in România crestin-democrata, Bucurestiul va deveni reprezentativ pentru nivelul de civilizatie al tarii, pentru ca este cel mai important punct de contact cu exteriorul. 2.2. Comunitatea nationala (statul) Societatea are nevoie de o autoritate care sa o conduca, sa îi asigure unitatea si ordinea si sa contribuie la realizarea binelui comun. Existenta acestei autoritati, a statului, apartine ordinii hotarâte de Dumnezeu. Statul asigura binele comun al natiunii (al cetatenilor si al societatii deopotriva), precum si exercitarea libertatii si a drepturilor în conformitate cu legea morala. Pentru aceasta, trebuie creat un cadru institutional necesar bunului mers al societatii si progresului cetatenilor. Functionarea oricarei puteri sau institutii a statului trebuie mentinuta în limite juste prin actiunea altor puteri sau institutii ale statului, astfel încât sa fie respectate conditiile necesare existentei statului de drept. În actiunile sale, statul crestin-democrat se bazeaza pe principiul subsidiaritatii: un organism de ordin superior (statul) nu se amesteca in viata interna a unui organism de ordin inferior privându-l de competentele, de initiativele si de responsabilitatile acestuia, ci trebuie doar sa îl sustina atunci când este necesar si sa îl ajute sa colaboreze cu alte elemente ale societatii pentru atingerea binelui comun. Nici Dumnezeu nu si-a pastrat pentru sine întreaga putere, ci a încredintat fiecarei creaturi acele functii pe care aceasta le poate îndeplini, corespunzator capacitatilor oferite de natura ei. Cetatenii trebuie sa se supuna autoritatilor, caci acestea au fost rânduite de Dumnezeu, si sa contribuie împreuna cu acestea la asigurarea binelui comun. Astfel, cetatenii sunt datori sa isi plateasca impozitele, sa isi exercite dreptul la vot, sa isi apere patria. Dar sunt datori, totodata, sa vegheze la modul în care autoritatile îsi îndeplinesc obligatiile, sa critice atitudinile si masurile luate de acestea daca încalca demnitatea sau drepturile persoanei umane sau sunt contrare binelui comun. Cetatenii nu trebuie sa urmeze acele dispozitii ale autoritatilor care sunt contrare legii morale, demnitatii si drepturilor omului sau învataturii Evangheliei. Datoria cetatenilor este aceea de a lupta împotriva pacatului social, de a purifica institutiile si conditiile de viata de elementele care îi îndeamna la pacat. Statul român este construit pe model european, fiind bazat pe valoare, cultura, istorie si realizând un echilibru între valorile traditionale si provocarile noului mileniu: mondializarea, noua economie, societatea informationala, noile tehnologii. Constructia statala româneasca reprezinta un stat-natiune care respinge exagerarile nationaliste si se integreaza în mod natural în Uniunea Europeana, respectând valorile statului de drept, democratia si subsidiaritatea. România este în primul rând un stat european si întreaga sa politica externa este construita în jurul acestei axiome. Principiile fundamentale sunt libertatea, egalitatea sanselor, solidaritatea si dezvoltarea durabila. 2.2.1. Sistemul politic românesc Sistemul politic românesc de inspiratie crestin-democrata este democratia parlamentara, republica sau monarhie, în functie de vointa poporului. Ambele forme de guvernamânt sunt specifice democratiei crestine si asigura functionarea normala a mecanismelor democratice. Principiul de baza este separarea puterilor in stat: puterea legislativa (Parlamentul), puterea executiva (Guvernul) si puterea judecatoreasca. În România crestin-democrata, Parlamentul va avea doua camere, cu atributii diferite: Camera Deputatilor (cu 200 de membri, care se ocupa de problemele de politica interna) si Senatul (100 de membri, având atributii în domeniul politicii externe). Sistemul de vot va fi mixt, pentru ambele camere. Salariile si facilitatile acordate parlamentarilor si demnitarilor vor fi corelate cu nivelul de viata al populatiei. Va exista un control strict al averii parlamentarilor si demnitarilor prin declaratie publica facuta la obtinerea functiei si verificarea bunurilor dobândite pe perioada detinerii functiei. Imunitatea parlamentara va fi limitata la protejarea libertatii de opinie. Va exista o circumscriptie electorala a Exilului, care va fi reprezentata în Parlament de doi deputati si un senator. Guvernul va fi structurat pe un numar de numai 15 ministere, ideea fundamentala fiind optimizarea functionarii prin adoptarea unor proceduri riguroase de lucru si a unui stil eficient de rezolvare a problemelor. În ceea ce priveste puterea judecatoreasca, element esential pentru ca trebuie sa rezolve în litera si spiritul legii orice conflicte, se vor elimina orice imixtiuni de natura politica în activitatea justitiei precum si legaturile dintre segmente importante ale justitiei si ale organelor de urmarire penala cu structurile de tip mafiot din economie si politica. 2.2.2. Dezvoltarea durabila Promotor al unei dezvoltari durabile, statul crestin-democrat se va preocupa permanent de protectia mediului. Activitatea economica va trebui sa tina cont nu doar de obtinerea unui profit cât mai consistent, ci si de protejarea cadrului natural în care se desfasoara. Folosirea resurselor (minerale, vegetale sau animale) se va face respectând regulile morale si exigentele binelui comun; totodata se va tine cont si de necesitatea conservarii si, pe cât posibil, îmbunatatirii calitatii vietii oamenilor, inclusiv a generatiilor viitoare. Aparitia noilor tehnologii înseamna o atentie suplimentara aratata mediului, astfel încât sa lasam mostenire urmasilor nostri o planeta mai curata decât este ea acum. Trebuie gasit permanent echilibrul între cresterea economica, dezvoltarea sociala si calitatea mediului înconjurator. Statul va interveni în aceasta ecuatie asigurând costurile monitorizarii si rezolvarii problemelor de mediu. 2.2.3. Initiativa privata - întreprinderile mici si mijlocii Libertatea persoanei include si dreptul la libera initativa. Persoana umana nu trebuie redusa la un simplu consumator sau client. Initiativa privata este elementul determinant în crearea de locuri de munca, contribuind astfel la bunastarea fiecaruia. Crestin-democratia nu accepta teoria conform careia scopul final si regula exclusiva a activitatii economice este obtinerea unui profit. Aceasta teorie mascheaza de fapt pofta de bani si idolatrizarea bunurilor materiale, contribuind la raspândirea ateismului; pe de alta parte contribuie la aservirea omului, pe care îl reduce la statutul de mijloc pentru obtinerea de profit, încalcându-i demnitatea si drepturile. Scopul activitatii economice trebuie sa fie satisfacerea nevoilor cetateanului si ale comunitatii. De aceea, activitatea economica trebuie sa se desfasoare în limitele moralei, ale cumpatarii, dreptatii si solidaritatii. Valorile spirituale sunt întotdeauna mai pretioase, mai importante decât valorile materiale. Iar bogatia strânsa pe cai nedrepte aduce întotdeauna nenorocire. În România crestin-democrata se vor reduce costurile mari actuale necesare pentru demararea unei afaceri. Întreprinderile mici si mijlocii se vor dezvolta în mod natural si normal, deoarece cadrul legislativ care le reglementeaza activitatea va fi stabil si va permite oricarei firme elaborarea unor planuri de afaceri pe termen lung, cu mari sanse de îndeplinire, acesta fiind un factor important de încurajare a investitiilor în orice domeniu. Totodata, legile vor fi formulate cu claritate, nelasând posibilitati de interpretare functionarilor de stat, aceasta fiind una dintre sursele importante ale coruptiei actuale. Reducerea taxelor si impozitelor, corelata cu diminuarea evaziunii fiscale prin efortul concertat al organismelor statului, va contribui la însanatosirea mediului de desfasurare a competitiei economice. Economia româneasca trebuie sa dezvolte permanent produse si servicii noi, competitive, cu sanse mari de a ocupa nise de piata. Numai astfel se pot realiza cresterea exportului si reducerea somajului. De aceea, statul crestin-democrat va acorda facilitati noilor firme care actioneaza în acele domenii de vârf în care România poate fi competitiva (tehnologia informatiei, microtehnologiile, biotehnologiile etc.). Dar orice facilitati acordate de stat vor avea doar un caracter exceptional si vor fi acordate pe perioade strict limitate. Statul crestin-democrat nu va interveni cu subsidii pentru întreprinderile în dificultate, ci doar va urmari desfasurarea corecta a competitiei pe piata. 2.2.4. Implicarea statului în economie Fiind responsabil de promovarea binelui comun, statul crestin-democrat va crea conditii propice dezvoltarii economice. Dar legea pietei libere nu este suficienta pentru realizarea binelui comun sau a dreptatii sociale, de aceea initiativa economica si piata trebuie sa fie reglementate rezonabil, în conformitate cu o justa ierarhie a valorilor. Statul nu va interveni cu reglementari brutale, pentru a nu ameninta libertatea si initiativa personala, ci va supraveghea exercitarea drepturilor în domeniul economic respectând principiul subsidiaritatii; va arbitra între diferitele interese existente, în spiritul dreptatii si al solidaritatii, tinând cont atât de interesele economice, cât si de binele persoanelor si de binele comun, caci de bunurile create de Dumnezeu trebuie sa se bucure toti oamenii, conform dreptatii. În domeniul economic, statul va acorda subsidii nu pentru crearea de locuri de munca, ci pentru formare profesionala si pentru specializare. Orice interventie directa a statului pe piata muncii este nociva pe termen lung si va fi evitata, pentru ca înseamna o interventie artificiala pentru pastrarea unor locuri de munca pe care piata le respinge. Este mult mai profitabil ca statul sa ajute la reconversia profesionala, în conformitate cu tendintele pietei locurilor de munca. Orice interventie legislativa trebuie sa încurajeze initiativa privata, care este motorul dezvoltarii. Cuvântul de ordine în al statului crestin-democrat, este liberalizare si nu subsidii, în special în domeniile servicilor postale, cailor ferate, sectorului bancar si imobiliar, al gestiunii deseurilor etc. Data fiind importanta vitala a agriculturii, precum si profitabilitatea sa redusa, statul crestin-democrat va acorda tot sprijinul necesar acestui sector. Viata omului depinde de rodnicia pamantului. Dumnezeu i-a incredintat omului pamântul ca sa îl munceasca - si este nevoie de multa munca pentru a avea o recolta bogata. Însa munca singura nu este de ajuns: fara binecuvântarea Domnului nu se poate obtine nimic. Iar pentru a spera la aceasta binecuvantare este nevoie ca oamenii sa traiasca în credinta caci este stiut ca pacatele noastre aduc blestem si nenorocire asupra pamântului. În schimb, Dumnezeu se îngrijeste întotdeauna de poporul Sau si îl ajuta sa se bucure de roade îmbelsugate. Statul crestin-democrat va încuraja dezvoltarea agriculturii pornind de la asigurarea mijloacelor necesare lucrarii pamântului si cresterii animalelor în conditii de eficienta sporita si mergând pâna la asigurarea valorificarii produselor agricole (dezvoltarea economiei rurale, care include industria usoara si industria alimentara). Problema proprietatii individuale si obstesti va fi rezolvata pe deplin. Se va promova conceptul de agricultura multifunctionala, existent la nivel european. Specificul Romaniei va fi agricultura ecologica, prin care se pun in valoare caracteristicile particulare ale economiei romanesti. Se va înfiinta o retea nationala de ferme pilot agrozootehnice, care vor oferi locuitorilor satelor modelul gospodariei traditionale românesti, multifunctionale Statul crestin-democrat îsi va concentra multe dintre resursele de care dispune pentru rezolvarea problemei serviciilor publice oferite cetatenilor. Dar si aici, se va analiza cu atentie, în spirit european, care servicii revin comunitatilor locale si care sunt rezolvate de autoritatea centrala. Stiut fiind faptul ca orice competitie scade preturile, piata nationala va fi deschisa concurentei, cu efecte benefice asupra reducerii costurilor energiei, care se reflecta apoi în marea majoritate a preturilor. Introducerea cadrului juridic global la nivel european va realiza reducerea costului investitiilor. Statul se va preocupa si de rationalizarea serviciilor publice (care reduce costurile) si de orientarea acestora catre satisfacerea nevoilor clientilor. Totodata, se va actiona în directia reducerii taxelor si impozitelor, acesta fiind un element cheie în dezvoltarea unei cresteri economice sanatoase. Pe de alta parte, pentru a putea avea sumele cu care sa sprijine domeniile prioritare (sanatate, educatie, cultura, cercetare), statul va actiona cu fermitate pentru colectarea taxelor si impozitelor, fara exceptii pe criterii politice. În ceea ce priveste transporturile, se va ameliora si dezvolta infrastructura nationala pentru toate mijloacele de transport, în corelare cu coridoarele de transport transeuropene. 2.2.5. Cercetarea stiintifica Omul de stiinta cerceteaza natura si descopera legile si adevarurile lumii create de Dumnezeu. Cercetarea stiintifica si rezultatele acesteia trebuie sa fie întotdeauna în slujba omului, sa respecte demnitatea si drepturile sale, sa respecte criteriile morale, sa promoveze dezvoltarea în folosul tuturor si sa nu dauneze în nici un chip mediului inconjurator. Cercetarea stiintifica este indispensabila pentru dezvoltarea libera a unei tari. În România crestin-democrata, cercetarea stiintifica va fi utilizata la gasirea solutiilor adecvate pentru dezvoltarea "noii economii" si a unor domenii devenite prioritare prin sanse lor competitive pe pietele globalizate (de exemplu, tehnologia informatiei, agricultura, biotehnologiile etc.) sau a unor directii noi caracteristice dezvoltarii durabile (protectia mediului). Fondurile alocate cercetarii vor tinde sa se apropie de cele din statele avansate europene, statul crestin-democrat întelegând ca orice suma alocata pentru cercetare reprezinta o investitie profitabila pe termen scurt si, în special, pe termen lung. Si aceasta nu numai prin tehnologiile si produsele ce pot sa apara, dar si prin formarea specialistilor, atât de necesara în domeniul noilor tehnologii. În România crestin-democrata vor exista institute nationale, acoperind domeniile prioritare ale cercetarii aplicative, corelate cu cele europene. În institutele nationale, statul va asigura o finantare institutionala pentru jumatate din activitate, cealalta jumatate fiind obtinuta din proiecte nationale si, în special, internationale. Cercetarea fundamentala se va desfasura în institutele Academiei si în universitati, fiind si ea sustinuta de stat. Se va crea o legatura strânsa între cercetare si învatamântul superior, cu efecte benefice pentru ambele parti. Pentru sustinerea colectivelor cu realizari deosebite, la nivel european, se vor înfiinta o serie de centre de excelenta, finantate în mod preferential din fonduri bugetare. Institutiile de cercetare vor fi cuprinse în mai multe retele de cercetare, care vor asigura conexiunile nationale, precum si pe cele cu spatiul european de cercetare. Un rol important se va acorda dezvoltarii parteneriatului international in domeniul cercetarii, prin stimularea participarii la programele finantate de Uniunea Europeana. Se vor crea instrumente institutionale menite sa asigure absorbtia inovarii: centre de incubare si inovare, sprijin financiar pentru întreprinderile mici si mijlocii cu potential inovativ si stimulare a exporturilor acestora. Vor fi sprijinite contactele directe între societatile comerciale din industrie si institutele de cercetare, prin acordarea de facilitati financiare (scutiri de impozite etc.) celor ce finanteaza lucrari de cercetare. Diversificarea surselor de finantare a programelor si proiectelor se va realiza prin extinderea cofinantarii proiectelor de cercetare din fonduri publice si din fonduri private. Prin implicarea organizatiilor neguvernamentale, va fi creat un sistem care sa asigure o perfecta transparenta a repartizarii si administrarii fondurilor cercetarii,. 2.2.6. Societatea bazata pe cunoastere România crestin-democrata va raspunde în mod adecvat actualelor provocari la nivel mondial, corespunzatoare erei tehnologice în care ne aflam si se va pregati pentru societatea viitorului, societatea bazata pe cunoastere. Un prim pas în aceasta directie îl reprezinta societatea informationala, o societate a comunicarii cu ajutorul tehnologiei informatiilor si a comunicatiilor, în care un rol primordial îl are "noua economie" bazata pe Internet. 2.2.7. Tehnologia informatiei si a telecomunicatiilor Tehnologia informatiei este cea care mareste potentialul fiecarei persoane. Statul este dator sa creeze cadrul prin care sa se realizeze egalitatea sanselor, astfel încât competitia între firme, precum si cea de pe piata muncii sa se desfasoare corect. Noile tehnologii determina cresteri însemnate ale productivitatii, asigurând o mare competitivitate firmelor care pasesc în aceste directii. Politica statului român crestin-democrat va fi aceea de a înlesni formarea si perfectionarea celor care lucreaza în tehnologia informatiei si a comunicatiilor, fara alte interventii prin subsidii acordate firmelor, tocmai pentru a nu vicia competitia. Comertul electronic se va dezvolta într-o maniera exponentiala, ca un mecanism eficient de piata, care asigura o gestiune economica transparenta. România se va alinia eforturilor ce se fac la nivel european pentru suprimarea obstacolelor din calea comertului electronic. Dar succesul "noii economii" bazate pe înalta tehnologie depinde în mare masura de costul scazut al telecomuncatiilor. În acest sens, statul va viza sustinerea în continuare a privatizarii pietelor, în credinta ca numai competitia adevarata poate micsora preturile. Obiectivul este accesul liber si gratuit la Internet, cât de curând posibil. Desigur, se vor întreprinde si masuri în domeniul securitatii contractelor, al confidentialitatii, masuri corelate cu cele de la nivel european, care urmaresc împiedicarea fraudelor fiscale, spalarea banilor, traficul ilegal (droguri, prostitutie etc.). Nu vor fi neglijate nici riscurile care provin din aceste noi tehnologii. Caracterul virtual al comertului si al noilor tipuri de activitate (tele-munca, de exemplu) poate însemna si o intruziune electronica clandestina în viata privata a consumatorilor sau a functionarilor, o publicitate manipulatoare, în special cea vizând copiii. De aceea, respectând principiul subsidiaritatii, la nivel central sau local se vor stabili norme pentru aceste domenii. Colectarea si utilizarea informatiilor privind persoanele trebuie sa respecte întotdeauna viata privata. Societatea informationala aduce extrem de multe noi posibilitati, de care trebuie sa beneficieze toti cetatenii. De aceea, in statul crestin-democrat noile tehnologii ale informatiei si telecomuncatiilor vor avea o larga raspândire, fiind la dispozitie fiecarei persoane. 2.2.8. Parteneriatul social Prin munca omul raspunde poruncii primite de la Dumnezeu de a supune si de a dezvolta mai departe lumea creata de El. Totodata, prin munca omul îsi dezvolta propriile capacitati si contribuie la crearea unei abundente de care se poate bucura atât el, cât si semenii sai. Statul crestin-democrat va garanta accesul la munca, fara discriminari. Cei care temporar nu muncesc, somerii, vor fi stimulati (sau chiar ajutati, prin cursuri de reconversie profesionala) sa îsi gaseasca un nou loc de munca. În România crestin-democrata, statul va încuraja functionarea libera a mecanismelor cererii si ofertei, tinând însa cont de obligatia de a respecta demnitatea fiecarei persoane umane. Provocarile mondializarii pietelor si ale aparitiei noilor tehnologii vor fi abordate de stat prin prisma valorilor modelului social european: dinamismul economic si justitia sociala, concurenta si solidaritatea, responsabilitatea personala si securitatea sociala. Pacea sociala se va baza pe parteneriatul social între guvern, patronat si sindicate, prin care sa se creeze slujbe durabile. Munca are un rol important în implicarea individului în viata sociala. Oamenii vor sa fie utili celor din jur si sunt mândri când acest lucru se întâmpla, acest sentiment fiind generator de emotii pozitive. Tocmai de aceea, este bine ca populatia ocupata sa fie cât mai numeroasa, fiind necesara o preocupare permanenta a statului pentru aparitia cât mai multor locuri de munca si diminuarea somajului. Pe de alta parte, statul vegheaza ca sa nu existe conditii de lucru care atenteaza la demnitatea persoanei umane, pentru ca munca nu este o simpla marfa de vânzare. Esentiala este flexibilitatea muncii, adica posibilitatea angajatului de a-si schimba rapid profilul de activitate, cu interventia statului prin cursuri de formare profesionala. Este o schimbare majora de mentalitate fata de economia comunista, în care pastrarea zeci de ani a aceleiasi slujbe era semnul major de reusita sociala. Desigur, si acum o slujba poate fi pastrata oricat de mult timp, dar daca dintr-un motiv sau altul acest lucru nu va fi posibil, nu e nimic degradant in aceasta. Important este ca prin reorientare profesionala sa fie evitat somajul. O solutie de crestere a nivelului de ocupare a fortei de munca este angajarea pentru un timp de lucru redus, cu pastrarea mecanismelor de protectie sociala la nivelul timpului complet de munca, acesta fiind si un mijloc de armonizare a muncii cu viata de familie. Pe plan european, se tinde spre uniformizarea sistemelor de securitate sociala, ceea ce reprezinta un pas important în directia stoparii "fugii creierelor". De altfel, în conformitate cu principiile subsidiaritatii, acele responsabilitati care nu pot fi rezolvate la nivel national sunt tratate la nivel european si mondial. O provocare majora pentru statul român o reprezinta actuala situatie demografica. Diminuarea populatiei active trebuie stopata prin masuri adecvate, tinând cont în primul rând de principiile justitiei între generatii. Societatea de mâine va avea nevoie de un important potential uman. Persoanele defavorizate (saracii si marginalizatii) sunt tratate cu o preocupare speciala. O societate dreapta se preocupa de cei mai vulnerabili. De aceea, statul foloseste forme adecvate de ajutor în aceste cazuri, dar fara sa creeze disfunctionalitati majore pe piata muncii. 2.2.9. Administratia ("Noua Democratie") În România crestin-democrata, relatia între cetatean si administatia centrala sau locala va îmbraca noi forme de manifestare, care încearca o apropiere a administratiei, a partidelor si a actorilor politici de cetatean, prin introducerea mijloacelor tehnologiei informatiei. Noile tehnologii vor antrena noi modalitati de a face politica, începând cu adunarea de fonduri si continuând cu întrunirile politice care vor putea fi urmarite pe Internet si cu stabilirea unor mijloace permanente de comunicare între cetateni si oamenii politici, influentând si modalitatea de desfasurare a campaniilor electorale. Intr-un viitor mai indepartat, se va introduce votului electronic, ca o alternativa la sistemul traditional de vot, mult mai costisitor. Noile tehnologii vor fi utilizate permanent de administratie pentru transmiterea catre cetateni a unor informatiil complete si aduse la zi, cu posibilitatea unor reactii din partea cetatenilor. În acest fel se va intensifica si se va aprofunda dialogul democratic. Pe de alta parte, toti cetatenii vor avea posibilitatea ca prin intermediul Internetului sa-si plateasca impozitele, sa-si prezinte candidatura pentru o functie publica, sa-si rezolve o problema birocratica. Aceasta va duce si la o transparenta sporita a activitatii administratiei centrale si locale. 2.2.10. Apararea nationala Pacea e starea omului împacat cu Dumnezeu, cu el însusi, cu semenii sai si cu natura. Ea poate fi gasita doar umblând pe caile Domnului, dincolo de limitarile pamântesti si ale pacatului. Însa atâta timp cât va exista pacatul, vor exista si divizari si razboaie între oameni. Din aceasta cauza, autoritatile care sunt responsabile de promovarea si apararea binelui comun sunt obligate sa fie în masura sa previna orice agresiune sau, daca mijloacele pasnice nu sunt suficiente, sa o respinga prin forta armata. Însa trebuie tinut cont de faptul ca legea morala ramâne valabila chiar si în timpul razboiului. Statul crestin-democrat va lua toate masurile necesare pentru apararea tarii. Politica în domeniul apararii nationale va tine cont atât de faptul ca România este integrata în NATO, cât si de apartenenta noastra la spatiul european. Pregatirea intrarii în NATO înseamna un efort financiar sporit pentru modernizarea armatei. Pe de alta parte, integrarea europeana va trebui sa însemne si o orientare europeana în achizitiile pentru aparare, o folosire eficienta a resurselor în domeniu existente pe continentul nostru. 2.2.11. Politica externa Toti oamenii sunt frati, indiferent carui popor sau culturi îi apartin, de aceea formeaza o singura comunitate umana. Dar aceasta unitate este periclitata adesea de pacat. De aceea popoarele trebuie sa se straduiasca sa refaca unitatea initiala a omenirii. Ele se vor integra în poporul lui Dumnezeu, pastrându-si, însa, caracterul unic, personal. Astfel, solidaritatea internationala devine o cerinta morala, ea fiind totodata o conditie de baza pentru instaurarea unei paci adevarate si durabile. România are o optiune europeana si euro-atlantica exprimata deja cu claritate. Tara va fi în curând membru cu drepturi depline al NATO, iar aderarea la Uniunea Europeana, devenita posibila ca urmare a începerii la sfârsitul anului 1999 a negocierilor, are drept termen-tinta anul 2007. O atentie cu totul speciala va fi acordata parteneriatului strategic cu SUA. Acestea sunt liniile directoare ale politicii nationale pe care o va urma statul crestin-democrat român. Vor fi promovate relatiile de buna vecinatate cu tarile din aceasta regiune (urmând conceptul de spiritualizare a frontierelor, care înseamna si participarea la proiecte regionale comune), precum si cele cu alte tari, cu care întretinem relatii comerciale semnificative: SUA, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Spania etc. Dar nu poate fi vorba despre o orientare a politicii externe a României spre alte azimuturi, asa cum au tot încercat unele guverne de dupa 1989. Desigur, aderarea la Uniunea Europeana înseamna si îndeplinirea unor conditii fara de care România nu va putea face fata din punct de vedere economic competitiei deschise care se desfasoara în interiorul acestei organizatii. Populatia României trebuie sa înteleaga ca noi, românii, suntem cei care solicitam integrarea în structurile europene, iar multe dintre conditiile care ni se pun sunt necesare pentru protejarea economiei românesti dupa integrare. Pe de alta parte, integrarea va aduce beneficii de netagaduit economiei nationale, exemplele cele mai elocvente fiind statele mai sarace ale Europei, care au cunoscut rate apreciabile de crestere dupa integrare: Grecia, Portugalia, Irlanda. În toate actiunile de politica externa, statul crestin-democrat se va baza pe sprijinul românilor de pretutindeni (care vor avea reprezentanti directi în Parlamentul României), cei care au tinut sa-si pastreze identitatea etnica chiar dupa ce au ajuns sa traiasca pe meleaguri straine. De asemenea, statul crestin-democrat va milita pentru ca românii care sunt minoritati etnice în ale tari sa beneficieze de aceleasi drepturi cu minoritatile etnice din România. O importanta deosebita li se va acorda fratilor nostri de peste Prut, pastrându-se nealterata speranta ca se apropie ziua în care, împreuna, într-o Europa unita, optiunea reîntregirii nu va mai fi doar un vis al atâtor generatii de români. Întreaga politica interna si externa a statul român crestin-democrat va fi subordonata exclusiv interesului national. De : Stefana Bianu Date : Lundi 8, Décembre 2003 12:15 Objet : proiect CD Draga Domnule Marius Bazu , Va felicit pentru curajul si perseverenta prezentarii proiectului dvstra ;mi-e teama de reactia fata de incarcatura prea religioasa a textului ! As fi fericita sa aveti succes , dar dupa cum ii cunosc partial pe cei de pe lista , le este rusine ca sunt crestini , daca sunt !? Oricum daca poporul roman ar fi crestin in majoritate cum se afirma ar trebui un pic de educatie democrata si ar fi votanti majoritari CD !!! Trec la subiectul zilei: SITUL PNTCD SI CRP PNTCD NU POATE FI VIZITAT de ieri dimineata ! C F va avea o reuniune la ora 16 cu echipa de electronisi si ne va comunica situatia Cu pretuire S B PS va multumesc pentru generozitatea aprecierii dvstra referitor la interventia mea de la CNC Numai Domnul m-a ajutat , am fost extrem de bulversata de galera pe care o faceti impreuna cu Presedintele L-am rugat pe Catalin sa afle daca cineva a inregistrat sau filmat interventia . Am facut o selectie din ce stiam si ce se putea spune ,practic pe moment !