De : Ioan RoscaDate : Dimanche 19, Septembre 2004 17:21 Objet : Relatare: dialog cu Razvan Teodorescu Relatare - 2 In dupa masa zilei de 18 septembrie am urmarit conferinta tinuta de domnul Razvan Teodorescu intr-un local al universitatii UQAM (la care e afiliat si institutul de cercetari unde lucrez). Speram sa pot sa-i explic sensul protestelor de la Montreal, intr-un cadru colocvial care sa faciliteze o comunicare de fond. Domnul Teodorescu a vorbit elegant despre integrarea culturala in Europa, despre creerea unui pol "euro-mediteraneean" care sa complementeze polul euro-atlantic si despre carcaterul "tranzactional" al romanilor, care au recurs pragmatic la compromisuri (inclusiv morale) de-a lungul intregii lor istorii, aparind continuitatea statului roman. Eu i-am pus doua intrebari: 1. Daca "plasticitatea" morala care explica raminerea la cirma tarii a ariegarzii securi-comuniste nu compromite orice sansa de emancipare spirituala a poporului roman? In acest sens , cum vede el preocuparile pentru condamnarea holocaustului din Romania, insotite de blocarea procesului genocidului comunist din Romania? 2. Daca este constient de faptul ca in 1990, incercarea de finalizare a unei revolutii spre adevarata democratie a fost inabusita cu sprijinul televiziunii- pe care o conducea atunci chiar el? In acest sens,l-am informat ca sint unul dintre liderii si grevistii foamei dn Piata Universitatii, haituit de populatia manipulata prin televiziune, pe punctul de a fi linsat la Piatra Neamt, asteptind de mult o ocazie ca sa cer explicatii. Iata ce am extras din raspunsurile dumnealui: a. A pus si el problema procesului genocidului rosu (proces legitim, avind in vedere amploarea masacrului), dar i s-a spus (nu am retinut de cine) ca nu va fi posibil niciodata, pentru ca nu are un cadru juridic international (similar celui creat la Nurenberg). b. Procesul acesta nu ar fi popular in Romania, datorita inertiilor ideologice comuniste si nemultumirii populatiei pentru nivelul de trai adus de capitalism (care o face tot mai nostalgica fata de comunism). c. Cind a luat conducerea televiziunii, aceasta era intesata de oamenii vechiului regim, care au intretinut acolo confuzie. El s-a straduit sa depisteze securistii si sa-i dea afara, dar nu putut lupta si cu resentimentele operatorilor trimisi in Piata Universitatii fata de o manifestatie care le aparea ostila. d. A incercat sa relateze coerect ce se intimpla in Piata rezistind diverselor presiuni politice. Dar Piata era intesata de elemente declasate si de securistii provocatori, care au trebuit sa apara in emisie, caci el nu a vrut sa se transmita selectiv doar ceea ce se discuta acolo seara (partea politica consistenta). In final, domnul Teodorescu, raminind amabil, mi-a spus ca intelege atitudinea unor oameni civilizati (ca mine), chiar daca ne aflam pe pozitii contradictorii, dar nu si manifestarile huliganice care au fost in Piata Universitatii si care iata, din pacate, au reaparut si in acea dimineata la inaugurarea Pietei Romaniei din Montreal. M-am vazut silit sa-l anunt ca participasem din plin la manifestarile de protest din Montreal (ca si acum 14 ani, in Romania) alaturi de multi oameni "respectabili", dar exasperati- deci ca mirarea dumnealui (daca e sincera) dovedeste o totala ne-informare si masoara prapastia care ne separa. Nu voi reda aici comentariile mele fata de afirmatiile domnului Teodorescu. Ma bucur ca am facut un pas in plus fata de ritualul sterp al admonestarilor reciproce. Nu stiu daca voi avea ocazia sa particip la niste discutii de fond cu cei care ne-au alungat din Romania si par a nu-si fi dat seama de asta. Pina atunci, voi continua sa perturb pacea sub care vor sa ne inmorminteze nazuintele. Ioan Rosca, fost grevist al foamei in Piata Universitatii