Observatii privind programul "GATA"


13 februarie
Stiu ca nu avem timp mult la dispozitie, dar va expun problema care ma stinjeneste cel mai mult, gindindu-ma la programul dv. de reparatie economica. Am vrut sa pun si pe site-ul dv aceasta intrebare, dar m-am abtinut, ca sa nu creez discutii inoportune.

Iata chestiunea: nu credeti ca masura impozitarii puternice pe avere va lovi pe toata lumea, inclusiv pe cei care nu au venituri prea mari si pe cei care nu au facut avere jefuind poporul roman? Exista categorii ne-explotatoare (ne-jefuitoare) care ar putea fi lovite de o masura ce nu face diferente in functie de modul de achizitie. De exemplu, cei care au mostenit teren agricol (de la citeva hectare la maxim 50) si nu au avut pina acaum absolut nici o sansa sa-l lucreze cinstit si eficace (datorita spolierii producatorilor de catre mafie si stat). Eu am obtinut (la legea 18/247) de la tatal/bunicul meu 20 hectare arabil in Dorohoi, de pe care nu am putut ridica un ban in 20 de ani, lucrind cu tot felul de sarmani care abia isi scot cheltuielile (pentru ca evident subventiile nu ajung la cei ca mine). In schimb, platesc impozite tot mai mari. Daca se mai realizeaza o crestere, va trebui sa vind pamintul mafiotilor locali, strainilor, etc.

Prin justitie economica eu inteleg ca fiecare sa cistige pe merit, e baza muncii si comertului corect. A lua de la toti proprietarii o parte din venit este o redistribuire si poate introduce inechitati si descurajari ale muncii.

Este unul din motivele pentru care eu favorizez confiscarea, pentru achizitie incorecta. Nu e nevoie sa se faca analiza fiecarui caz de imbogatire miraculoasa. E suficient sa se constate rata excesiva de crestere. Si ma ales e suficient sa se anuleze in bloc vinzarile (privatizarile) facute de un ne-proprietar de drept- statul, asa cum dvs. ati aratat. Daca nu vor capusele sa lase prada din gheare, li se pot face procese pentru ilicit, delapidare, etc.

In cartea lui Nozick "anarhie stat si utopie" gasim o pledoarie ampla pentru legitimitatea statului ca regulator (economic). Dar prezumtia pe care el cladeste o teorie altfel interesanta este ca avutiile in joc s-au facut cinstit. Nu se poate cladi o economie legitima pe avutii furate.
Dar repararea trebuie sa nu creeze noi nedreptati, lovind si in cei care nu au jefuit pe nimeni.
Ioan Rosca


Domnule Cojocaru,
Nu voi face aici comentarii de detaliu pe marginea platformei dvs, ci ma voi refer sumar la sensul ei de ansamblu si strategia de materializare.
1.
a. Dintru inceput va spun ca sint de acord cu strategia de a forta democratia economica cu ajutorul democratiei politice, pentru ca apoi democratia politica sa fie sustinuta de cea economica.
b. Momentul international e propice pentru intelegerea legitimitatii unei repartitii sanatoase a avutiei, care sa permita participarea in demnitate a cit mai multi.
c. Iar faptul ca avutia de difuzat provine manifest, in cazul Romaniei, din jefuirea abuziva a celor care ar urma sa o obtina, ca este in fapt o retrocedare nu o confiscare, intareste legitimitatea masurii.
2.
a. Cea mai mare calitate a strategiei dvs. de iesire din criza este operationalitatea: nici o alta maniera de a corecta situatia nu poate lucra atit de rapid si profund.
b. Intelegind asta, nu va propun nici o complicatie a proiectului care sa-i diminueze eficacitatea.
c. In schimb, cred ca trebuie consolidata atit justificarea (explicarea) legii de reparatie finaciara (pentru convingerea publicului si evitarea manipularilor, neintelegerilor si confiscarilor), cit si incadrarea ei intr-un proiect mai amplu de refacere a Romaniei (pentru a se vedea ce Romanie se are in vedere).
3.
Observatia mea fundamentala este de natura sistemica: societatea romaneasca formeaza un tot organic in care fziologia economica, juridica, politica si culturala se intrepatrund intim si se conditioneaza. Ca economist aveti tendinta, sanatoasa, sa puneti axul economic in centru, dar nu trebuie ca acest lucru sa presuspuna sau sa para a presupune neglijarea celorlalte dimensiuni - si asta atit pentru realismul cit si pentru credibilitatea proiectului.
4.
a. Astfel, de exemplu, dimensiunea juridica nu poate fi neglijata, din moment ce ea aduce o justificare profunda a priectului. Este deci bine ca sa fie in continuu scoasa in evidenta ilegitimitatea nationalizarii si distribuirii mafiote facute de comunisti dupa 1989. Sa admiteti oportunitatea anularii (in masa sau per piesa) a contractelor ilicite si justetea actiunilor reparatorii in instanta- aratind limpede ca legea dvs. nu le exclude, dar ca, pornind de la realitatea mecanismului juridic greoi/ blocat, ea sare in ajutorul victimelor.
b. Platforma de reparatie Cojocaru nu trebuie sa apara ca un fel de lustratie, aplicarea ei scutind pe uzurpatori de ancheta si pedeapsa. Aceasta cu atit mai mult cu cit exista categorii de abuzuri pe care legea dvs. nu le va rezolva si care trebuie sa ramina in sarcina justitiei. De exemplu, exista o pletora de mici pungasi care au pus mina ilicit pe casele si terenurile altora, cu sprijinul Comisiilor de aplicare a legilor 18, 10, 247 etc, a judecatorilor corupti si a retelei de recuperatori. Pe cei care nu au ajuns in topul bogatiei, nu-i va afecta legea dvs, care este silita sa se mentina de la un prag in sus de avere, pentru a nu lovi clasa medie… in care salasuiesc multi infractori ce au pus mina pe bunurile altora.
c. Societatea romanesca are acuta nevoie de primenirea institutiilor sale otravite de injustitie si coruptie (judecatori, procurori, avocati, legiuitori, functionari, politicieni, ziarsti, arhivari, etc).
Modul in care aceasta banda de uzurpatori a operat jefuirea poporului roman este cel mai puternic argument pentru lustratie. De aceea solutia economica Cojocaru, evitind labirintica justitiara, nu trebuie sa para a exclude reparatia structurala, anchetarea si pedepsrea celor ce au adus tara in actuala stuatie - masuri care trebuie considerate complementare, daca nu chiar corelate la un moment dat.
5 .
a. Dimensiunea politica este si ea inevitabila, pentru ca numai pe cale politica se poate impune legea de impozitare reparatorie. Ati vazut deja ca publicul nu neaga legitimitatea legii, dar nu vede cum se poate ea impune unei clase politice dusmanoase. Este bine ca precizati caracterul de parte adversa a partidelor actuale. Dar trebuie sa lansati din timp ideea ridicarii unor miscari/partide noi, care sa treaca legea prin parlament. Altfel veti diminua impresia de realism si operationalitate, lasind loc si unor interpretari fanteziste/tendentioase a adevaratelor dvs. intentii.
b. Punctul cel mai delicat (calciiul lui Ahile) al proiectului este de factura politica. Este vorba de prezumtia de baza: democratia. Teoretic nimic nu poate impiedica populatia unei tari ca sa impuna ce legi vrea, prin reprezentantii ei alesi, facind si schimbari de Constitutie, la nevoie. In fapt stim bine ca nu se intimpla asa, puterea este confiscata de pseudo-reprezentanti, instrumentul referendumului fiind foarte slab. Art. 74 din Constitutie pune mari restrictii initiativei legislative, da deputatilor dreptul sa faca ce vor si precizeaza : "Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale[]"
c. Este bine sa observam ca prin integrarea in Europa, Romania a renuntat la "democratia ei locala". Ea este obligata sa respecte decizii europene, chiar daca 19 milioane dintre cetateni vor altfel. De aceea evitati dvs. tehnici ca "nationalizarea", "confiscarea", etc. Dar in orice moment, comunitatea europeana poate lansa alte ordine (de exemplu ne-permtind taxarea averilor dincolo de un anume prag) care sa zadarniceasca proiectul. Ar trebui ca sa avem pregatita o iesire si in aceasta eventualitate. Deci dimensiunea politica ne obliga la rafinarea strategiei globale.
6.
a. In ce priveste dimensiunea culturala (informationala, mediatica) - ea nu poate fi subestimata. Nu ajunge sa avem dreptate, trebuie sa convingem auditoriul de oportunitate, fezabilitate si buna credinta.
b. In acest sens emisiunea de la OTV este o arma cu doua taisuri. Romanii sint foarte sensibili la asociatiile de persoane si grupari, mai putin atenti la idei. Este evident bine ca se lanseaza mesajul- dar in acelasi timp el poate fi compromis, cu sau fara intentie. In acest sens trebuie maxima atentie - si la ce zic indivizii care va insotesc si la ce imagini se pun in ecran si la ce mesaje telefonice sint selectate.
c. V-as recomanda sa intrati in contact si cu alte posturi de tv. poate se intimpla o minune. OTV-ul compromite ce sprijina. Sau macar sa obtineti o schimbare de ton a emisiunii. Sau macar sa puteti veni insotit de citiva oameni de alta calitate, care sa duca discutia unde trebuie. Sint dispus sa telefonez, sau sa vin, daca e nevoie, desi am avut experiente infioratoare cu acest post. De asemenea , poate ca interventia (convergenta) a unora ca M. C. sau Nica Leon ar fi utila.
dr. Ioan Rosca, cercetator interdisciplinar, Piatra Neamt , 18 febr 2009

Continuare
Am observat ca ieri s-a intimplat ceva la OTV, stiu ca sinteti foarte ocupat si nu trebuie sa va risipiti. Totusi continui sa va trimit citeva obeservatii, preocupat de cresterii fortei de penetranta a mesajului dv.
1. Am inteles de ce evitati anchetele punctuale privind ceea ce s-a intimplat cu fiecare obiectiv economic jefuit de stat si apoi distrus sau vindut pe nimic si de ce preferati indicatori macro-economici expresivi. Graficul repartitiei PIB-ului (pensii, salarii, beneficii) si cele comparative cu Europa au mare putere de convingere, pentru ca materializeaza (modeleaza, concretizeaza) cea ce se simte calitativ, confuz.
2. Tocmai de aceea, fara a pierde timp in cautarea unor detalii punctuale, cred ca bateria de indicatori macro-economici trebuie intarita, cu unii care sa exprime cit mai direct infractiunea pe care o reprosam statului. PIB-ul reflecta indirect si partial operatiile care ne intereseaza. Nu avem garantia ca in el sint cuprinse activele preluate de stat si sumele realizate prin vinzarea lor. Iar sumele pierdute prin distrugerea/devalorizarea fiecarui obiectiv economic (punctual, sau prin distrugerea economiei in ansamblu) sau prin inflatia aspiratoare de capital nu sint reperabile limpede in statistica a PIB-ului (care, fara precizari, nu stiu exact ce reflecta ) .
3. In acest sens v-am semnalat interesul pentru scandalul CAFR (Comprehensive Annual Financial Report) izbucnit in SUA dupa plecarea dvs. (pe Internet se gasesc multe explicatii: http://www.rense.com/politics6/scandal.htm; http://cafr1.com/; http://www.ofm.wa.gov/cafr/;) Este, cred eu esential ca in cazul Romaniei, unde veniturile din explotarea si vinzarea bunurilor statului au fost masive, sa reperam si sa folosim indicatori gen CAFR, care nu pot fi decit publici, dar probabil nimeni nu vrea sa se stie de existenta lor. De-abia in acest "buget complet, adevarat" se va vedea explicit partea conservata din averea jefuita populatiei.
4. In ce priveste pierderile datorate vinderii pe nimic a fiecarui obiectiv, ele ar putea fi estimate si global, comparind evolutia anuala a CAFR-national. O tratare gobala are marele avantaj de a tine cont de pierderile "sistemice", pe care orice insumare punctuala le rateaza. Ca inginer la Electronica Bucuresti am putut observa bine efectul destructurarii intregii industrii de care depindea productia de aparate electronice de larg consum. Si apoi am vazut, in casada de consecinte, ce s-a intimplat cu centrele de service din toata tara. Aceeasi situatie de devalorizare in cascada s-a produs in toate ramurile, mai ales dupa masura brusca de destructurare a economei, luata de Petre Roman la 19 iunie 1990. Este clar ca o economie distrusa sistemic nu mai avea cum sa produca PIB-urile firesti dupa 1990, care nu pot reflecta (nici CAFR nu poate)- aceasta uriasa pierdere a populatiei . Trebuie gasit deci un revelator bun, un indicator macro-economic precis si expresiv.
5. O alta probema este modul de explicare si reflectare a devalorizarii jefuitoare. Acea spirala de inflatie care a sifonat banii populatiei, reducindu-i competitivitatea in batalia "privatizarii" si paralizind mica initiativa. Graficul PIB-ului este normat prin recurgearea la Euro, dar evolutia ratei de transfer leu/euro find discutabila (si infractionala) evolutia PIB-ului pe longitudinea timpului pierde din obiectivitate. Iar pierderile "dinamice" datorate "suveicilor" si altor "inginerii financiare" (cum ar fi creditarea spre prieteni, cu rate sub cota inflatei- cu falimentarea bancilor de stat) sint si ele greu de captat intr-un indicator global al jafului.
6. Va semnalez importanta cazului legilor fondului funciar, ca exemplu excelent de jaf statal. Aici circumstanta agravanta este ca averile CAP apartineau chiar formal membrilor (proprietate comuna in devalmasie). Pe linga pamint, asociatii acumulasera capital mobil si imobil (utilaje, magazii, animale, sedii, etc) si un credit ascuns la stat (produs de "contracte" ilegale -cu preturi absurde, fixate prin decret, prin fusesera spoliate toamna CAP-urile). Toata aceasta avutie CAP a fost expropiata implicit (tacit) prin legea 18/1991 (pentru ca altfel statul nu o putea distribui- ca terenuri "reconstituite" si "constituite" sau ca bunuri vindute amicilor mafiei locale sau trecute la primarii). Sute de mii de tarani au ramas fara venituri si chiar fara pensii (furate printr-un mecanism uluitor, pe care l-am descoperit treptat) - find supusi unui adevarat genocid economic (siliti sa "traiasca" cu 30 de dolari pe luna si sa-si ia lumea in cap). Programul dv propusese o solutie viabila pentru repararea injustitilor agrare- deci ar trebui estimate si pierderile produse de respingerea lui.
7. Importanta este si problema exilului, disporei si ratacirii prin lume, in sclavie la altii, pentru o bucata de piine si un ban trimis acasa. Este clar ca pe sumele trimise acasa de acesti nenorociti condamnati la scalvie (exportati) de propriul lor stat s-a bazat o parte semnificativa din supravietuirea economica din acesti ani si e important deci cum se ragaseste acest capital "de plantatie" in indicatori (PIB etc). Guvernantii Romaniei sint un fel de "pesti" sau vinzatori de sclavi care plaseaza carne ieftina de lagar/tun/sex prin Europa. Atacind acest macro-fenomen economic, reflectat in anumiti indicatori, veti rafina analiza globala si veti trezi interesul celor plecati si familiilor lor parasite.
8. Dupa etapele "privatizarii" si "retrocedarii", a venit etapa tocarii fondurilor europene. In ultimele discursuri, domnul Basescu a dat insistent directia noului val de jafuri: "sariti pe fonduri!" . Structurile mafiote in functiune fac ca majoritatea acestor bani sa nu ajunga la cei care ar vrea sa intreprinda ceva productiv. Astfel, ceea ce teoretic ar compensa pierderile de integrare a Romaniei (si ele ramase fara o calculatie) nu curge spre cei care suporta aceste pierderi ci catre capusele lor.
Si acest macro-fenomen de spoliere s-ar cere inteles, explicat si estimat intr-un model expresiv.
9. In consecinta, ramin la parerea ca activitatea dvs. ar trebui consolidata de o echipa de cercetare interdisciplinara, lucrind, o vreme, benevol, ca in orice activitate patrotica sau umanitara.

In speranta ca veti primi aceste ginduri ca pe un sprijin, sau un semn de solidaritate,
Ioan Rosca, Piatra Neamt, 19 februarie 2009

<<< Închidere >>>