Relatare a modului in
care (nu) s-a desfasurat procesul 10636/1/2010
Pe
data de 25 februarie 2011, m-am prezentat in fata completului nr 10 al Inaltei
Curti de Casatie si Justitie/sectia penala, la primul termen al dosarului
10635/1/2010, pentru a sustine
plingerea depusa de mine la 22 dec 2010 (expusa la :
http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=7&year=2010&month=12.htm),
in care am cerut:
" I Dosarul 35/P/2006 - genocidul comunist şi
acoperirea lui după 1989 .
Solicit (în baza art.
278 cpp) desfiinţarea rezoluţiei 9971/4335/II/2010 din 3.12.2010,
comunicată mie la 13.12.2010, prin care procurorul Marius Iacob, şeful secţiei
de urmărire penală şi criminalistică de pe lîngă Parchetul de pe lîngă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie a răspuns la plîngerea depusă de mine la
10.11.2010 faţă de decizia de NUP dată de procurorul Iuliu Molcuţ la 29.09.2010
şi comunicată mie la 22 oct. 2010, în dosarul 35/P/2006 (devenit 1304/P/2008)-
ordonanţe prin care se lichidează o anchetă tergiversată două decenii privind
crimele comunismului. Cercetarea lor a
fost solicitată deseori după 1990 (inclusiv de mine, în octombrie 1990, în urma
desoperirii de la Dealul Mărului - vezi dosarul 430/P/1990, integrat în
35/P/2006) şi închisă cu NUP-uri abuzive, cum ar fi cel pronunţat la
08.10.1993 de procurorul Aurel Cute în dosarul 430/P/1990, pe motiv că faptele
ar fi fost prescrise în acel moment. O "soluţie" de care am aflat
de-abia în cadrul cercetării redeschise de mine la 31 iulie 2006, printr-o
plîngere în care aminteam largul evantai de aspecte de drept şi de fapt care
reclamă: a. Deblocarea cercetarii genocidului comunist şi b. Pedepsirea
celor care au împiedicat această cercetare după 1989).[] Solicit şi desfiinţarea
oricăror rezoluţii separate privind alte părţi descompuse din plîngerea mea
unitară şi indivizibilă din 31.07.2006, emise de diverse secţii ale
parchetului, dar necomunicate încă mie, cum pare a fi ordonanţa DIICOT din
24.11.2008 - la care se face referire în ordonanţa Molcuţ.[] Considerind că
uriaşul material probator aflat în spaţiul public este întărit suficient de
elementele depuse de noi în dosar, solicit, conform art 278-8c cpc, reţinerea
cauzei spre judecare după desfiinţarea ordonanţei (rezoluţiilor
conexe).[]
II Dosarul
75/P/1997- reprimarea acţiunilor întru înfăptuirea dreptăţii .
In conexiune
indisolubilă cu punctul precedent, mă plîng şi de modul similar în care a fost tratat, la acelaşi
parchet de pe lîngă Înalta Curte, celălalt dosar deschis de mine, prin
plîngerea din 26 apr 2005, pentru cercetarea: (c) reprimării
manifestaţiilor din Piatra Neamţ de solidaritate justiţiară cu protestul din
Piaţa Universitatii, îndeosebi a evenimentelor din 1-5 mai 1990. Speţă
adăugată de generalul Dan Voinea dosarului 75/P/1997, în care nu am primit nici
o decizie, deşi mi-am părăsit domiciliul şi serviciul din Canada de cîţiva
ani, pentru a sprijini intens
cercetarile. Menţionez că am deschis dosarul 35/P/2006 şi pentru a oferi o
perspectivă justă (un cadru corect) anchetei din dosarul 75/P/97. Cauza
neputînd fi redusă la venirea la Bucureşti a unor mineri (sau alţi "oameni
ai muncii negîndite") înfierbîntaţi de instigarea mediatică privind
rebeliunea "golanilor" din Bucureşti. Ci constînd în organizarea, în
întreaga ţară, de către liderii FSN care şi-au înşelat, plătit sau şantajat
suţinătorii, a represiunii împotriva tuturor celor care cereau judecarea
responsabililor pentru crimele comunismului şi îndepărtarea de la putere a
protectorilor lor. []doresc ca, după desfiinţarea rezoluţiilor din 10.03.2009, 17.06.2009 şi a eventualelor
rezoluţii conexe neaduse mie la cunoştinţă (sau după lămurirea situaţiei
sub-dosarului Piatra Neamţ) să fie reţinută spre judecare unitară
împreună cu punctul I şi cauza represiunilor suferite de mine în 1990,
pentru că am susţinut idei, iniţiative şi forţe favorabile judecării crimelor
comunismului.
III. Constatarea a două decenii de sabotare a luptei mele pentru justiţie
[] Cred că rezolvarea adecvată a capetelor precedente impune (d) judecarea infracţiunii continuate împotriva justiţiei
căreia i-am fost victimă din 1990 pînă în 2010, de care răspunde statul
român comitent, în unitatea sa juridică şi temporală, pe care-l putem considera
reprezentat în acest caz prin procurorul general sau prin ministrul de
justiţie.[]
IV Constatarea legimităţii luptei
pentru pedepsirea uzurpatorilor statului
[] explicitarea unor prezumţii generale, care nu trebuie lăsate în
umbră, permiţînd uzurpatorilor statului
şi justiţiei să lucreze împotriva temeiurilor dreptului.[] Avînd în vedere importanţa acestor clarificări
pentru analiza dosarelor depuse la (închise de) procuratură dar şi pentru
orientarea jurisprudenţei în cauze similare, solicit instanţei să
constate (infirme sau confirme) următoarele aserţiuni generale (potenţiale
prezumţii): 1. Regimul comunist a fost criminal şi ilegitim[] 2.
După 1990, trebuiau pedepsite crimele regimului comunist) [] 3. Regimul "de
tranziţie" a lucrat în folosul criminalilor comunişti.[]"
Pe 25 februarie, am depus
in instanta o sinteza (http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=2&year=2011&month=2.htm) privind :
1 Capete de cerere şi
trepte de răspuns
Cred că instanţa are
următoarele alternative, ca răspuns la plîngerea mea: []1.4 Reţine dosarul, pentru judecarea fondului, stabilind: a realitatea
crimelor reclamate; b identitatea responsabililor cheie (chiar dacă au
decedat); c penalităţile pentru cei vii si pentru cei care profita de prada
acaparată; d vinovăţia complicilor, care au folosit şi după 1989 instituţiile
statului pentru a proteja şi îmbogăţi vinovaţii, compromiţind aparatul
justiţiar şi mecanismul statal.
2 Situaţia de fapt si
mijloacele de probă
[]Dacă instanţa , eludînd rolul ei
activ, susţine că nu are elemente
suficente (ca şi procuratura, care a uitat că e plătită pentru a le
cauta)- să-mi comunice ce ar dori să
mai dovedesc eu în acest dosar.
3Analiza de drept.
Rezum aserţiunile
principale pe care le doresc analizate şi confirmate de instanţă, ca nişte
constatări de fond, cu rol orientativ în jurisprudenţă (în spaţiul prezumţiilor
legitime):[] 3.1 Prescripţia (mai ales pentru delicte comise prin uzurparea
statului) nu poate fi invocată de vinovatul care a împiedicat îndelung (prin complici
care au controlat/deturnat justiţia) înfăptuirea dreptăţii reclamate de victime
neputincioase.
Fata
de cele doua texte , am tinut doar sa precizez oral , pentru a fi consemnat (si
inregistrat video) ca eu nu sustin ca procuratura (justitia) ar fi facut erori
in acest dosar. Complicii criminalilor, ramasi in institutiile
uzurpate/deturnate (in frunte cu procurorii sefi, primii ministri, ministrii
justitiei) au lucrat premeditat intru protejarea autorilor genocidului
continuat pina azi, ceea ce inseamna complicitate, complot impotriva natiunii
si inalta tradare. Afirmatii foarte grave, pe care mi-am propus sa le dovedesc
riguros, pe parcursul procesului.
Smulgindu-se
din perplexiate, reprezentantul procuraturii nu a avut ceva mai bun de spus decit
ca nu am dreptul de a ma plinge in acest dosar, neavind interes legitim. Cum e
vorba de o reclamatie impotriva rezolutiei (comunicata mie) intr-un dosar de
cercetare penala initiat de mine in 2006 (ca victima a represiunii
neocomuniste, incepind din 1990, pentru ca am militat pentru condamnarea
crimelor comunismului), de o cercetare penala in care m-am implicat activ
citiva ani- afirmatia procurorului nu putea decit dovedi rea credinta sau
totala necunoastere a cazului (fusesem prevenit ca nu sint citite decit primele
doua pagini din dosarele propuse justitiei).
Am semnalat instantei aberatia
sustinuta de procuror si faptul ca rezolutia contestata ma priveste cit se
poate de tare. Judecatoarea mi-a cerut sa ma abtin de la remarci critice la
adresa oamenilor legii- lucru imposibil intr-un proces in care acuz
procuratura/justitia de incompetenta deliberata si complicitate la genocid.
Dupa care, discutia s-a incheiat
abrupt, instanta urmind sa delibereze cererea aberanta de respingere a actiunii
mele… formulata de partea adversa. In aceeasi zi, s-a decis : "Respinge, ca inadmisibilă, plângerea
formulată de petiţionarul Ioan Roşca împotriva rezoluţiei nr.1304/P/2008 din 29
septembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. Obligă petiţionarul la 50 lei
cheltuieli judiciare către stat. Definitivă."
Hotarit
lucru, ideea dialogului cu mine pe tema uzurparii , deturnarii si compromiterii
justitiei nu a stirnit entuziasm la acest complet, care nu s-a sfiit, intr/o
cauza atit de sensibila, sa-mi nege
franc dreptul la justitie, contrar obligatiilor asumate de Romania si integrate
in constitutie.
M-am prezentat apoi, pe 3 martie
2010, in fata completului nr 4, ca reprezentant al lui Cicerone Ionitoiu (vezi
plingerea similara cu a mea, la adresa
http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=6&year=2010&month=12.htm)
cu speranta ca se va manifesta mai
multa grija fata de aparente, tratind cu respect un reclamant de asemenea
calibru, adevarat monument al justitiarismului romanesc (cei care nu-i cunosc
viata si opera, pot consulta macar plingerea sa si explicatiile suplimentare
trimise, pe care le-am depus in instanta la 3 martie - http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=1&year=2011&month=2.htm) .
De data aceasta, mi s-a semnalat ca
trebuie aminata cauza , pentru 12 mai, pentru ca nu a sosit dosarul de la
procuratura.
Fiind vorba aici si de un dosar
comun, initiat de mine si dl Initoiu alaturi de alti membri ai CRVC (vezi prima
pagina la http://www.procesulcomunismului.com/) -dosarul 35/P/2006, devenit 1304/P/2008 dupa
interventia altor reclamanti, sprijiniti si de IICC - se deduce ca am fost declarat
"inadmisibil" de un complet care nu avea nici o idee, in afara
explicatiilor mele (vezi opisul documentelor depuse de mine la 22 decembrie
2010 - http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=9&year=2010&month=12.htm), despre ce contine dosarul caruia
i-am contestat rezolutia….
Asa ca, am atras atentia instantei
nr 4 ca documentele continute in dosarul complet (marturii depuse de
supravietuitorii grozaviei), scindat cu rea intentie de procuratura pe la
diverse sectii , nu vor fi probabil scoase la lumina si ca vor fi chiar
distruse, daca nu sint salvate acum, pentru ca nevoia de stergere a urmelor
invinge cauza istorica.
Restul
nu depinde de mine.
Bucuros ca ii pot mijloci domnului
Ionitoiu o satisfactie simbolica, ma voi prezenta la urmatoarele termene, daca
vor exista, pentru a dovedi ca genocidul comunist a sarit agil peste hopurile
anilor 1964 si 1989, pentru a oferi justitiei un exemplu cras de infractiune
complexa si continuata, neprescrisa nici daca ar fi fost prescriptibila. .
Ioan
Rosca, 5 martie 2010