Către preşedintele
Curţii Supreme de Justiţie
Plīngere,
Subsemnatul, Ioan
Roşca, cercetător interdisciplinar, cetăţean romān cu domiciliul
permanent īn Canada [..] solicit , īn baza art. 278 cpp, desfiinţarea
rezoluţiei Nr. 1251/II/2/2011, comunicată mie la 6.06.2011
şi datată 20.05.2011 (probabil pentru a se scapa de rezoluţia
CEDO din 25 mai 2011). Cer şi desfiinţarea rezoluţiilor mai
mari la care se refera Nr.1251: DIICOT din 10.03.2009 şi SUPC din
17.06.2009 şi a oricăror decizii
conexe, care au īnchis -delictual- dosarul 266/D/P/2008 -urmaşul lui
75/P/1997.
Rezoluţia
1251 "răspunde" -nefiresc dar explicabil- plīngerii depuse de
mine procurorului şef la 25 martie 2011 (pe care o ataşez, pentru a
uşura inţelegerea cazului) faţă de decizia de NUP dată
la 17 iunie 2009 īn dosarul nr. 175/P/2008 (īn care a fost inclusă şi
o replica a dosarului Ioan Roşca, deschis la 26 aprilie 2005). Scandaloasa
decizie care scutea banda Iliescu de pedeapsă mi-a fost comunicată
de-abia la 10 martie 2011, dupa ce o cerusem (argumentat) la 6.08.2010,
10.11.2010 şi 11.12.2010 şi după īnchiderea procesului
10636/1/2010 (care a avut, drept capăt 2, tocmai cererea de anulare a
acestor decizii) pe motiv că
. nu aş fi avut calitatea de reclamant.
Īn plīngerea din
25 martie 2011, am arătat din nou că nu am primit niciodată
adevărate concluzii pentru ancheta declanşata de plīngerea mea din 26
aprilie 2005, care denunţa "feseniada" din 1990, căreia
i-am fost victimă, prin care s-au distrus vieţile atītor romāni
şi s-a blocat emanciparea Romāniei. Nici ultima rezoluţie nu are
legatură cu plīngerea sau dosarul Ioan Rosca- la care nu se face, īn 12
pagini, decīt o trimitere
telegrafică ("ROŞCA IOAN, prin plāngerea formulată,
critică soluţia adoptată īn cauză, arătānd că el
a solicitat īn plāngerea iniţială cercetarea modului īn care
conducerea FSN a reprimat īn 1990 pe cei care au cerut epurarea
instituţiilor statului şi judecarea autorilor genocidului
comunist"") lipită direct de concluzie : "Plāngerea
este neīntemeiată, urmānd a fi respinsă." Afirmaţie
nesusţinută de nici un argument referitor la dosarul meu! Se
repetă, mecanic, tendenţios, penibil, că bietele forţe
securicomuniste regrupate de Front au fost agresate la 13 iunie, provocīnd
reacţia legitimă a "forţelor de ordine". Să trecem
peste mistificarea evenimentelor din 13-15 iunie, care dovedeşte pentru
cine lucrează -incă- aceşti procurori. Dar ce clădiri
atacasem la Piatra Neamţ, īncīt să se justifice agresarea
noastră continuă īn timpul grevei foamei, urcīnd spre linşaj la
3 mai 1990, de către masa pietrenilor asmuţiţi de televiziunea
lui Răzvan Teudorescu, de "ziariştii" de la Adevărul
şi Azi, de informatorii securităţii- toţi orchestraţi
de FSN? Despre ce "mineri murdari" mai e vorba in oraşele
(Iaşi, Craiova, Constanţa, Ploieşti , Braşov, Cluj, Sibiu,
Deva etc) īn care FSN a zdrobit īncercarea de īmplinire a revoluţiei
antcomuniste prin lovituri similare (cu metode cumplite folosite de
"tovarăşi" după 1944)?
S-a lămurit, īn dosarul meu, rolul instituţiilor ocupate de
securicomuniştii fesenizaţi īn instigarea populaţiei, manipulate
īntru batjocorire, hărţuire, agresare, crimă, genocid, razboi
civil?
Domnul Iacob nu are nici măcar curajul să amintească īn
"rezoluţie" ce afirmaţii ale mele s-au dovedit neīntemeiate
īn urma cercetării, căci dacă ar fi recunoscut miezul problemei,
ar fi trădat deturnarea comisă de procuratură pentru a acoperi
adevărata amploare (semnificaţie) a "feseniadei" cu detalii
inconsistente privind "mineriada". E posibil şi ca să fie
atīt de greu de vorbit concret despre dosarul meu pentru că... nu mai există,
īmpărtaşind soarta atītor documente distruse de
părtaşii/protectorii criminalilor comunişti. Caz īn care solicit
consultarea domnului Dan Voinea, care a alcătuit dosarul meu, pe parcursul
anilor īn care am sprijinit ancheta. E vorba de mii de documente - prin care am
dovedit instigarea şi complicităţile. Sau, dacă mai exista, dosarul Ioan
Roşca să nu fi fost deschis vreodata de procurorii civili care au
īnchis cu NUP, la ordin de sus (fără a-l studia), dosarul 175/P/2008,
pregătit de procuratura militară.
Este cea mai
blīndă explicaţie pentru ce s-a īntīmplat la 23 februarie 2011, la
primul termen al procesului 10636, deschis de mine la TICCJ prin plīngerea din
22 decembrie 2010, care ar trebui ataşată acestui dosar, īmpreuna cu
toate documentele dosarului 10636, in care cerusem (la capătul 2) "desfiinţarea
rezoluţiilor din 10.03.2009, 17.06.2009 şi a eventualelor
rezoluţii conexe neaduse mie la cunoştinţă" precizīnd
că "In memoriile din 6 august 2010 şi 10.11.2010 am solicitat
veşti despre cercetările făcute īn acest dosar, dar nu am primit
nici un răspuns [] Am motive să presupun că rezoluţiile
DIICOT din 10.03.2009 şi SUPC din 17.06.2009 [] pe care le-am găsit pe internet acopera
(sub tăcere) sub-dosarul "Piatra Neamţ- mai 1990".
Īn
aceeaşi plīngere, la capătul 1 cerusem : "desfiinţarea
rezoluţiei 9971/4335/II/2010 din 3.12.2010, comunicată mie la
13.12.2010, prin care procurorul Marius Iacob, şeful secţiei de
urmărire penală şi criminalistică de pe līngă
Parchetul de pe līngă Īnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a
răspuns la plīngerea depusă de mine la 10.11.2010 faţă de
decizia de NUP dată de procurorul Iuliu Molcuţ la 29.09.2010 şi
comunicată mie la 22 oct. 2010, īn dosarul 35/P/2006 (devenit 1304/P/2008)-
ordonanţe prin care se lichidează o anchetă tergiversată
două decenii privind crimele comunismului." [] şi
desfiinţarea oricăror rezoluţii separate privind alte
părţi descompuse din plīngerea mea unitară şi
indivizibilă din 31.07.2006, emise de diverse secţii ale parchetului,
dar necomunicate īncă mie, cum pare a fi ordonanţa DIICOT din
24.11.2008" Am arătat deja īn plīngerea din decembrie că nu e
vorba de o alăturare oarecare de capete, ci de o profundă
legătură īntre cele două dosare īn care a ajuns dosarul meu,
represiunea la care s-a pretat FSN īn 1990 (cum ar fi evenimentele din 3 mai
1990 de la Piatra Neamţ) vizīnd evitarea procesului pentru crimele
comunismului (motivaţie explicită,
īn evenimentele din 16 decembrie 1990 de la Piatra Neamţ).
Reacţia
procuraturii complice? Nu a trimis instanţei dosarele, pentru a o putea
dezinforma, pretīndu-se la sperjur, īn şedinţa din 23
februarie 2011, cīnd a declarat, nici mai mult nici mai puţin, că eu
nu sīnt parte īn dosarele deschise de mine, cărora le-am dedicat
ciţiva ani de cercetare voluntară şi pentru care
străbătusem toate treptele de plīngere cerute de lege. Ceea ce, īn
ciuda precizărilor mele clare, completul s-a grăbit să ia de
bună. Pentru ca, peste o săptămīnă, reprezentīndu-l pe
Cicerone Ioniţoiu īn dosarul 10635, dedicat capătului 1 al plīngerii
mele (fiind co-reclamanţi in dosarul 35/P/2006) să aflu, de la
preşedintele respectivei instanţe, că nu a sosit incă
dosarul nostru de la procuratura! Pentru aceasta sinceritate a fost probabil acest
judecător imediat schimbat cu
"expertul" care a confirmat
NUP-urile ilegale din dosarele anului 1990
Ceea ce nu lasă loc multor
speranţe din partea unei justiţii ocupate, ce nu-şi poate
schimba poziţia (pīnă nu cade regimul criminal), care a recurs la
tehnnici penibile pentru a īncălca drepturi consimţite de CEDO,
īnchizīndu-mi procesul in faţă/faşă, pentru a nu apuca
să prezint dovezi (argumente) că Romānia a fost/este condusă de
grupul criminal ce acopera de 20 de ani genocidul comunisto-fesenist.
Probabil
că procurorii au simţit că au făcut-o prea lată,
īncercīnd o diversiune acoperitoare prin comunicarea post-procesuală
către mine, cel care nu sīnt parte, a rezoluţiilor care par a avea
legatura cu dosarul meu. Ca să se spună că de-abia acum am calitatea
pentru capatul 2, s-au īnfundat şi mai tare (deşi oricum nu puteau
acoperi minciuna că nu aş fi avut calitatea pentru capătul 1).
Nu era deci nevoie să mai depun prezenta plīngere, faptul nerespectarii
dreptului meu la justiţie, prin sentinţa din 25 februarie 2011, fiind
consumat. Nici nu e cazul să
mă gudur nedemn la uşa unei justitii pentru care nu am motive de
consideraţie, rugindu-vă să-mi recunoaşteti calitatea de
cetăţean justiţiar. Mi-o afirm singur, dacă Sistemul
Parazitat nu o face.
Solicit
deci judecarea īn prezentul dosar, īn lipsa mea. Nu m-au vrut īn faţă
īn dosarul 10636 (pe care practic il reia această cerere)
descurcaţi-vă acum fără mine, dacă doriţi să
reparaţi ceva din seria de nelegiuri la care s-au pretat
apărătorii intereselor criminale securicomuniste.
Prezenta
plīngere, (depusă după apariţia rezoluţiei CEDO din 25 mai,
care risipeşte tezele murdare despre perscrierea distrugerii
ţării prin prelungirea anchetelor de către complici) vă mai
da o dată şansa să combateţi delictele
"procuraturii". Nu mai revin cu argumentele de drept prezentate īn
plīngererile precedente privind imprescriptibilitatea si neprescrierea crimelor
conducătorilor FSN din 1990. Admit că privesc prin prisma logicii
dinafara zonei sinistrate (reflectată īn decizia CEDO) şi nu de pe
calea pe care s-a rătăcit jalnic turma juriştilor romāni
otrăviţi de comunismul remanent.
Ioan
Roşca, 20 iunie 2010