|
Asociaţii ale evreilor din România au cerut şi obţinut retragerea titlului de cetăţean de onoare atribuit lui Valeriu Gafencu de municipiul Tirgu Ocna (după ce reuşiseră şi blocarea unei expoziţii dedicate martirilor temniţelor comuniste, din cauza prezenţei lui Gafencu printre cei comemoraţi). Acum, aceleaşi oficine cer retragerea titlului acordat părintelui Iustin Pîrvu. Au pretins şi retragerea foşilor legionari de pe listele victimelor de la Jilava, şi chiar exceptarea lor de la drepturi acordate foştilor deţinuţi politici, provocînd deturnarea IICC spre studiul "totalitarismului fascist şi comunist". Sînt dovezi ale faptului că agenda filosemită intră în conflict de interese cu aceea a judecării crimelor comunismului - incriminarea antisemitismului fiind folosită pentru a proteja imaginea şi interesele unor evrei comunişti participanţi la genocidul anti-românesc. Acest conflict este prezumabil logic, explicabil raţional: cum să dorească scotocirea crimelor comunismului cei care au avut un rol important în organizarea lor? Eu nu analizez aici care este procentul de comunişti şi securişti criminali în rîndul minorităţii evreieşti, sau care este procentul de evrei în rîndul resposabililor pentru măcelul comunist. Fenomenul pe care-l semnalez se manifestă indiferent de mărimea procentelor respective. Ca şi securicomuniştii români (cu care au căzut la pace) autorii evrei ai crimelor împotriva umanităţii săvîrşite după 1944 fac orice ca să nu se ajungă la cunoaşterea şi penalizarea lor temeinică. Este crucială, pentru a înţelege capcana în care am căzut după 1990, demonstraţia făcută de Soljeniţîn în ultima sa carte "Evreii şi ruşii în epoca sovietică". Se arată aici meticulos, echilibrat şi documentat: 1. Rolul crucial al unor evrei în pregătirea şi înfăptuirea marii revoluţii din 1917 şi în consolidarea regimului sovietic exterminator 2. Schimbarea priorităţilor comunităţii evreieşti după apariţia statului Israelian, spre care au emigrat mulţi torţionari stalinişti (contribuind la extinderea în forţă a statului Israel) 3. Faptul că o parte dintre evreii comunişti care au părăsit (fără obstacole) lagărul din Europa de Est au ajuns apoi în Europa sau în SUA, unde au constituit un puternic lobby. Avem motive serioase să intuim de ce aceste forţe, folosind diverse roluri (finanţatori ai asociaţiilor civice, oameni de afaceri, ambasadori SUA, confiscatori - ca Vladimir Tismăneanu) boicotează pe toate căile procesul REAL al comunismului. Admiţînd că au existat în România mişcări şi acţiuni antisemite, deducem că evreii au avut motive să se răzbune, lovindu-şi adversarii cît mai dur, după 1944. Cum să nu faci această legătură, cînd vezi lista celor care valorificau la securitate datele smulse prin reeducare la Piteşti, cînd studiezi instrucţiunile speciale pentru tratarea legionarilor în penitenciare sau cînd analizezi primul val de arestări şi de procese, care au umplut puşcăriile şi apoi cimitirele cu multe persoane condamnate… pentru antisemitism? Nu înţeleg de ce foştii simpatizanţi ai legionarismului, din FRFDPLA , membri în "frăţiile de cruce" (care aveau 18 ani în 1948, deci nu au apucat să facă absolut nimic condamnabil înainte de 1941) nu au recuzat (pentru incompatibilitate) pe judecătoarea CEDO Steiner, veche apărătoare a victimelor holocaustului, care a pus NUP fără jenă pe dosarul uriaş trimis de ei acolo. Cei care nu recunosc că în cadrul genocidului comunist din România a existat şi un filon genocidar împotriva antisemiţilor sînt dublu negaţionişti: dacă participarea unor evrei la măcelul comunist nu s-a făcut din răzbunare, înseamnă că nu au avut astfel de motive, deci că nu fuseseră loviţi de antisemiţii vînaţi după 1944… Eu nu susţin că boicotul evreilor comunişti ar fi singura cauză a blocării procesului comunismului. Şi celelalte sînt redutabile: interesul de a se ascunde faptul că Aliaţii au terminat războiul mondial cu un genocid, ascunderea colaborării mercantile cu regimul terorist şi a atitudinii intelectualilor comunişti din occident, avantajul economic de a negocia cu securicomuniştii neocolonizarea României, conservarea puterii de către aceştia în timpul regimului fesenist, degradarea morală a populaţiei reeducate, etc. Dar a eluda dimensiunea semnalată de mine aici înseamnă a facilita boicotarea procesului comunismului de către agenţii filosemitismului cripto-comunist din ţara noastră. Semnalez de exemplu că aşa zisele "personalităţi civice", care au monopolizat dezbaterea publică pe acest subiect, s-au lăsat confiscaţi, cumpăraţi sau intimidaţi - transformînd justiţiarismul într-o farsă . Ioan Roşca, 18 septembrie 2013 Notă – 19 septembrie 2013-09-20 Revin cu o lămurire. 1. Holocaustul este plasat înainte de convenţia internaţională privind imprescriptibilitatea genocidului-din 1948 şi cu peste 20 de ani înainte de introducerea imprescriptibilităţii în codul penal RSR. Deci el era prescriptibil şi prescris, conform legislaţiei de pînă acum. 2. Genocidul comunist este plasat după Convenţia din 1948. Iar în 1969 , chiar dacă se considera terminat în 1964, el nu ajunsese la prescripţie, deci a devenit şi formal imprescriptibil. In plus, există toate dovezile că a continuat şi după 1969, cel puţin pînă în 1989 (vezi procesul Ceauşescu şi numeroasele cazuri de detenţie politică şi represiune). Mai mult, chiar prescriptibil fiind, putea fi judecat fără probleme după 1989 (pînă azi) - aplicînd suspendările şi întreruperile care se impun – fără să fie nevoie absolut de loc de legea Macovei. 3. Efectul legii Macovei pentru dosarul genocidului comunist: dă apă la moară celor care susţin că genocidul nu putea fi condamnat după 1989. 4. Efectul legii Macovei în dosarul holocaustului: prin precizarea că nu contează cînd a avut loc genocidul, creează cadrul pentru pretenţiile de despăgubiri ale evreilor, de la statul român, pentru toţi cei 400 de mii acceptaţi ca ucişi, fără un studiu serios, de guvernanţii trădători ai României. 5. Concluzia mea: doamna Macovei şi toţi cei care o sprijină "civic" simulînd marele interes pentru pedepsirea cîtorva moşnegi din reţeaua criminală comunistă, lucrează pentru interese anti-justiţiare şi anti-romaneşti împletite: împiedicarea judecării celor care nu au făcut procesul comunismului după 1989 şi crearea condiţiilor pentru a despăgubi evreii pentru holocaust. 6. Printre cei care ar trebui condamnaţi pentru că nu au procedat la condamnarea responsabililor pentru genocidul comunist sau au împiedicat-o (procurori, judecători, legislatori, arhivari, sereişti, miniştri, etc) se afla şi doamna Macovei, deci ea lucrează şi la propria ei acoperire. Interesele anti-justiţiare de origini diferite fiind convergente, nu e posibilă disjungerea lor. |
|
|
<<< Închidere >>> |
|