Intre pseudo-condamnarea comunismului si pseudo-reconciliere


      Mi-am explicat deja revolta fata de incercarea de a confisca, deturna si compromite justitiarismul prin implicarea lui in farsa electorala. Romanii sint invitati azi sa legitimeze daunatorii care agita steagul dreptatii sau al pacii. Unui prieten, nelamurit privind interventia mea, i-am rezumat-o cam astfel : "Nu exista nici un temei pentru a sustine niste criminali, indiferent de manevrele lor propagandistice. Una e sa fii agresat (parazitat) de un rapitor si alta e sa-l si legitimezi. Nu exista nici un temei ca sa crezi in "diferenta" dintre cei ce joaca sceneta razboiului FSN1-FSN2, chipurile in interesul poporului roman, pe care-l distrug de 20 de ani. Nu exista nici o scuza ca strategiile "ponderate", in ciuda absolutului lor insucces, sa mai impuna tacerea "radicalilor" ca mine. Nu exista nici o "crestere" in Romania, doar o prabusire in patologie acoperita de aparente, ambiguitati si fatarnicii. Medicatia de catifea si ameliorarea prin compromis NU functioneaza. Atit. Ceea ce nu inseamna ca un razboi frontal ar fi cistigat. Dar se poate apara reduta simbolica. Nu exista insa nici temeiuri ca doi oameni claditi diferit, impletind alte fire ale sensului, sa negoceieze un adevar aflat undeva la mijloc, care nu mai apartine nimanui. Nu mai caut numitor comun pentru majoritate. Vreau sa ma gasesc cu ai mei, sa nu ne mai lasam difuzati paralizant. Ceilalti- pot vota orice ramura FSN doresc, din calcul, resemnare sau incredere. Ii priveste."
     Pozitia aceasta, enuntata in "Delimitare" (http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=3&year=2009&month=12.htm) e imediat inteleasa de cei care simt ca mine, dar e inexplicabila pentru cei aflati pe alt drum. Ramin rezonantele ratate cu cei ce nu dispun de anumite informatii. Lor le adresez prezenta explicatie. Voi reda pe scurt experienta care m-a facut sa percep intens farsa "condamnarii comunismului" si farsa "reconclierii", sa simt ca aceste diversiuni sint mult mai nocive decit o banala demagogie electorala.

     Poate ca nu as fi fost atit de revoltat, daca nu as fi dedicat acesti 20 de ani cercetarii motivelor pentru care criminalii comunisti sint "condamnati"… la imbogatire, daca nu mi-as fi parasit domiciliul si profesia (cercetator/ arhitect conceptual de sisteme de instruire, la Montreal) pentru a pune umarul la despotomolirea justitiei romanesti. Explic in continuare esenta demersului (expus la : http://www.procesulcomunismului.com/activitate_procuratura.htm).

     In aprilie 2005, sosit la Bucuresti, am cerut domnului procuror Voinea amanunte privind rezolvarea cazului Nechita (vezi http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=314&year=2005&month=1.htm). Am sesizat atunci aspecte care m-au provocat, determindu-ma sa depasesc postura de reclamant/ activist justitiar, sprijinind documentar ancheta. Mica echipa a procurorilor militari avea sarcina de a cerceta si evenimentele din decembrie 1989 si pe cele din iunie 1990- fara ca dosarele sa fie conexate- desi era vorba de o unica infractiune, continuata. Fenomenul 1990 era redus la intimplarile din Bucuresti, la "mineriada" , desi FSN-ul a reprimat rezistenta nationala in intreaga tara, cu aceleasi scopuri si mijloace. Erau neglijate agresiunile suferite de cei care stateau in calea uzurpatorilor FSNisti: la Iasi, la Brasov, la Sibiu, la Deva, la Constanta, la Craiova, la Piatra Neamt etc. Nu se cerceta nici teroarea din campania electorala, care a scos practic din cursa opozitia si nici inselaciunea care a determinat populatia sa sustina cotropitorii puterii, pina la pragul razboiului civil. Fara depasirea prezumtiei legitimitatii puterii cucerite prin inselaciune , ancheta avansa pe o linie minora, manifestantii zdrobiti in Piata Universitatii putind apare ca niste "tulburatori ai ordinii publice" (ca si pe 21 decembrie, cind tot ei infruntasera aceleasi forte securicomuniste, ce reprimau libertatea in numele legii). Cercetarea pornea de jos si raminea ancorata in efecte si intimplari atomice, fara sa urce spre marile cauze si marile responsabilitati. Cine putea dovedi raportul de cauzalitate necesar inculparii, faptul ca fruntasii FSNisti sint responsabili de cartusul tras de soldatul X in soldatul Y, de maltratarea demonstrantului u de polimilitianul v? Iliescu si ai lui puteau spune oricind ca "regreta unele erori si excese", dar ca au incercat, in conditiile tulburi ale "schimbarii", sa tina cirma tarii. Si alte autoritati rispesc cu duritate miscarile si manifestatiile "destabilizatoare".
     Pentru a avea macar sens (ca despre sanse, intr-o tara capturata de cei anchetati, ce sa mai vorbim) ancheta trebuia sa inteleaga pozitia taberelor care s-au ciocnit in 1990 (intr-o perioada in care "legalitatea" formala nu spune mare lucru si "justitia de tranzitie" trebuie sa porneasca de la realitatea sociala). Prezumtia legitimitatii aparente a puterii FSN-iste trebuia rasturnata cu argumente solide. Ori noi- contestatarii FSN-ului- am fost atunci un pericol pentru societate, ori cei care ne-au reprimat (pentru ca i-am denuntat drept Contrarevolutionari, drept agenti camuflati ai intereselor comuniste). Ce au vrut, din decembrie 1989 pina in decembrie 1990, protestatarii facuti zob de FSN? Si ce a vrut /facut acesta ca sa-si adjudece puterea? S-a strecurat ilicit la cirma tarii, profitind de revolta populara, regizind diversiuni ucigase de legitimare, cerind voturi in numele revolutiei anticomuniste… dar protejind nomenclatura. In timp ce protestatarii, incercau sa implineasca revolutia, sa deblocheze justitia, sa contracareze pacalirea populatiei si sa elibereze statul roman de uzurpatori.
     Mi-am dedicat citiva ani demonstrarii afirmatiilor precedente (vezi si sinteza depusa la dosar pe 21 decembrie 2007: http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=2&year=2007&month=12.htm) , dorind smulgerea anchetelor din nisipul incindentelor letale izolate, pentru a ataca macro-delictele comise de conducerea FSN: deturnarea revolutiei (prin diversiuni mortale), uzurparea (subminarea) puterii in stat (prin teroare si inselaciune electorala), protejarea responsabililor pentru genocidul comunist (si creerea cadrului necesar imbogatirii nomenclaturii - prin distrugerea avutiei nationale), instigarea sustinatorilor manipulati la razboi civil. Pe scurt: inalta tradare.
     Pe masura ce se acumulau probe (inclusiv miile de documente de presa depuse de mine la dosar), domnul Voinea a parut ca se deschide catre studierea capetelor de acuzare prezente in plingerea mea (contrar afirmatiilor doamnei Kovesi, ca el ar fi cercetat lucruri nereclamate de nimeni) Acest fapt m-a determinat sa trec peste lentoarea cu care ancheta inainta (prelungind din 2005 pina azi "anul" pe care am vrut sa-l dedic proiectului) . Aceasta penibila trenare era rezultatul subdimensionarii premeditate a fortelor implicate. I-am cerut in mod repetat generalului Voinea sa semnaleze superiorilor sai (si publicului) ca nu dispune de resursele necesare unei cercetari adecvate . Am prezentat si doamnei Kovesi un raport in acest sens, in cadrul unei intilniri la care "civicii de serviciu" au cerut celeritate. (http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=1&year=2007&month=5.htm) Nimic nu a putut opri insa farsa judiciara.
     Latul parea a se stringe in jurul tovarasilor Roman si Iliescu- dar cu lentoarea necesara ducerii tratativelor de culise (santajelor claditoare de compromis)- ancheta fiind probabil folosita ca factor de presiune. In chiar clipa in care depunerea plingerii penale parea inevitabila, dosarul feseniadei din 1990 a fost smuls echipei care-l instrumenta si aruncat pe masa de NUP-uire a procuraturii civile. Cum, pe linga criminali de notorietate publica, se afla pe lista inculpatilor si cumnatul domnului Roman (Kuki Borislavschi - un conducator al masacrului din iunie) si nici rolul lui Basescu in 1990 nu pare avuabil, am inteles cooperarea intre fratele Iliescu (dirijorul "interceptiei" realizate de Curtea Constitutionala- care a pretins ca inculparea sefilor statului e asimilabila cu jefuirea unei benzinarii) si camaradul Basescu (dirijorul obedientei Kovesi, care a scos ancheta pe tusa, tunind si fulgerind ca nu e bine instrumentata). Numai cei care nu stiu unde ajunsese ancheta in clipa "interventiei corectoare CC-Kovesi" au putut crede ca dosarul e smuls din miinile lenese/nepricepute ale lui Voinea… pentru a fi rezolvat.
      Numai un naiv incurabil ca Maries poate crede ca Basescu il va sprijini sa relanseze anchetele, o data reales (dupa ce a folosit speta ca amenintare si propaganda). Numai un nesimtit incurabil, ca atitea "personalitati", poate dori victoria Geoana/Iliescu/Antonescu/Roman- ce se va solda evident cu inmormintarea definitiva a cercetarii. Halal comemorare de 20 de ani. Numai un orb nu vede de ce a devenit Roman sfetnic liberal: ca sa nu mai ramina nici o formatiune care sa impinga inainte Dreptatea si Adevarul.

      Trec acum la plingerea penala impotriva autorilor genocidului comunist, tainuitorilor/complicilor care i-au acoperit dupa 1990 si profitorilor prazii acumulate de la victimele zdrobite sau inrobite (P35/2006- vezi http://www.procesulcomunismului.com/plingere_parchet.htm). O actiune pe care am lansat-o la 1 august 2006, alaturi de un grup de fosti detinuti politici, rezistenti anticomunisti … inca rezistenti, provocati de Apelul meu din 8 mai 2006 (http://www.piatauniversitatii.com/news/editoriale/comitet_victimele_comunismului.htm).
      Am explicat mai sus de ce am complicat viata echipei Voinea cu aceasta noua plingere. Era calea regala spre rezolvarea fondului celorlalte doua dosare, pe care juristii mediocri, vinduti sau amatori-nu vor sa o vada. A cerceta cine a tras in cine (dupa 22 decembrie) si cine a dat in cine (in 1990) fara a lamuri si "de ce?"- nu promitea decit o vinatoare de acari Paun, incapabila sa atinga radacina raului. Nu stiu cit de usoara e stabilirea responsabilitatilor penale a FSN-ului pentru victimele din decembrie si iunie. Dar stiu ca crimele comunismului sint usor de dovedit, imprescriptibile si de neprescris , ca si cohorta de infractiuni conexe si de delicte derivate- tainuire, instigare, complicitate. Aceasta e piatra de moara care ar trebui legata de gitul liderilor FSN din 1990. O data dovedit genocidiul, o data dovedita complicitatea si tainuirea, se pot corecta prezumtiile privind actiunile din 1990; faptele isi gasesc cheia de interpretare. Pentru rasturnarea comunismului s-a murit in decembrie, pentru condamnarea comunismului s-a suferit in iunie, pentru asta s-a luptat cu FSN-ul in 1990. S-ar intelege, doar plecind de aici, de ce protestele noastre au fost mai mult decit legitime- au fost justitiare si patriotice. Si de ce reprimarea noastra a fost mai mult decit brutala : a fost o infractiune contra justitiei si intereselor tarii.
      L-am rugat pe procurorul Voinea, sa dea atentie acestui dosar, punindu-l la baza celorlalte doua, incit sa se formeze unitatea necesara revelarii miezului cauzei. Pentru celeritate- se puteau opera ierarhizari si disjungeri. Se impunea urgenta, pentru ca reclamantii - aveau virste care nu mai lasau loc aminarilor. I-am semnalat dlui Voinea si ca are de aparat fondul sentintei din 25 decembrie 1989, demonstrind ca in Romania a fost genocid, timp de jumatate de secol. Din pacate, a avut alte prioritati (alta strategie) si dosarul "genocidul" a fost tratat necorespunzator. A fost conexat dosarul nostru cu plingeri aparent similare, depuse de IICC. Astfel a fost insa escamotat capatul de cerere cel mai stringent: pedepisrea liderilor FSN pentru protejarea comunistilor genocidari. Cu fantomele anilor '50 voiam sa ma infrunt pentru a pedepsi pe cei ce au derait justitia dupa 1990, determinindu-ne sa ne pierdem tara, bucuria de a trai frumos, sau chiar viata. In pozitia de militant pentru Procesul comunismului, luptind pentru functionarea justitiei am fost eu agresat in 1990- si de aceea am cerut acum justitiei sa repare raul enorm care s-a facut, tinind cont de gravele si persistentele efecte sociale.
      Ancheta a inaintat un timp, doi tineri procurori consemnind marturiile depuse de fosti detinuti politici. Cind insa s-a ajuns la cercetarea documentelor oficiale, cercetarea s-a impotmolit. A urmat apoi dirijarea dosarului spre procurorii civili insarcinati cu inmormintarea lui. Chipurile, cei care au condamnat sute de mii de oamani nevinovati devenisera civili…. prin pensionare. Protestului meu (http://www.procesulcomunismului.com/activitate_procuratura.htm) i s-a raspuns in doi peri. Pina azi nu am mai primit nici o veste, nu stiu nici macar daca plingerea penala semnata de Ionitoiu, Caraza, Jijie, Vatamaniuc si atitia altii a fost deja tratata cu NUP sau zace intr-un sertar. De altfel , nici plingerea mea din dosarul "1990" nu a primit raspuns, desi s-au facut investigatii la Piatra Neamt si am depus mii de documente, probind rolul jucat de FSN (si media aservita) in asmutirea populatiei asupra noastra. Probabil ca intregul dosar 1990 a primit NUP , fara ca sa existe macar o singura referire la plingerile pentru represiuni organizate de FSN in diverse orase (care nu se confunda evenimential cu "mineriada") . Dar groparii "legii" din Romania nu se mai incurca cu fleacuri, cum ar fi nulitatea deciziilor care omit capete de cerere.

      Am incercat sa rezum patru ani de zvircolire in ghearele dreptatii din Romania. Stiu ca nu sint singur , ca "justitia" face la noi mai multe victime decit orice alta boala, subminata fiind de canaliile juridice aciuate inauntru, pilotata de delicventii care uzurpa puterea, legitimata de legi strimbe, coapte de experti juridici naraviti in rele. Zbuciumul tragic al victimelor (in)justitiei spune tot despre costul ne-eliberarii tarii. Experienta mea, de loc unica, a fost dusa insa de pe pozitia unui cercetator . Voi expune rezultatele acestui studiu, in care mi-am asumat rolul de cobai civic.
      Aici nu pot decit sa indic unghiul din care am perceput realitatea politica si care ma determina la respingerea neta a "competitiei pentru adevar si dreptate" dintre factiunile FSN ramase la putere. Eu stiu ca PD-istii care proclama demagogic necesitatea condamnarii (simbolice) a comunismului au blocat condamnarea reala .Nu vor decit capital de imagine, amortirea victimei cu sperante si eventual, vreo pleasca "justitiara" , vreun postisor caldut intr-un institut de cercetare a crimelor, vreun subiect de analiza/poezie vandabila etc. De partea cealalta a "baricadei politice" rinjesc "reconciliatorii" (FSN-PNL-PSD-ETC). Acestia ingroapa securea unui razboi pe care nu l-au purtat niciodata, "permit" celor furati si umiliti sa isi uite naduful, se "caiesc"… in timp ce isi consuma prada. Si unii si altii avind ca suport "tehnic" invocarea incantatorie a "prescriptiei" (farsa de care ma voi ocupa in alta parte). Ah, ce-am mai pedepsi noi vinovatii- spun unii- dar din pacate, timpul a expirat, nu se mai poate…. Decit sa va faceti singe rau ca s-au prescris crimele- spun altii - mai bine le iertati…. In felul asta, nu e toata lumea multumita?
      Si roata aluneca inainte, fara a se mai invirti, de 65 de ani.
      Mai raminem noi, ireductibilii. Cei care nu vrem sa ne tratam "crestineste" calaii si jefuitorii, asteptind cuminte judecarea lor de apoi. Noroc ca nu contam, ca s-a gasit calea de a se impiedica coagularea taberei noastre intr-un curent activ. Altfel, am vedea ca lupii care cinta acum in corul Dreptatii si Adevarului, echipati cu costume de domni si limbi pilite (de import)… mai au colti. Cit timp nu devenim periculosi pentru Reteaua parazita ce promite sa se auto-condamne simbolic sau sa se impace unilateral cu victimele ei- putem da din gura (ca supapa).
      Este ceea ce ascund, in adincul civilitatii lor maleabile, intelectualii "toleranti" cu stapinii lor.

      Ioan Rosca
      6 decembrie 2009

<<< Închidere >>>