· Constantin Cojocaru
Domnule Şerban Popa,
Nu am putut să răspund mai devreme, deoarece
am fost ocupat cu problemele curente al Partidului Poporului.
1. Nu domnul Chiţu este cel care “nu a înţeles mai nimic din fundamentele doctrinei expusă de dr. Cojocaru”, ci dumneavoastră.
Nu pentru că sunteţi arhitect şi nu sunteţi nici economist, nici jurist, nici inginer, ci
pentru că vreţi, cu preţul ridicolului, să fiţi ceea ce nu sunteţi.
2. Pentru bună regulă, redau, aici, definiţia dată de Dicţionarul Explicatv al Limbii Române pentru cuvântul
SOFISM, care este un “raţionament
corect din punct de vedere formal, dar greşit din punct de vedere al conţinutului, folosit în scopul
de a duce în eroare”. Asta este raţionamentul
IMPLACABIL al dumneavoastră: un sofism, folosit cu scopul de a duce în eroare.
3. Ca să să vă realizaţi scopul, acela de a duce în eroare, spuneţi
că eu şi cei care sunt de acord cu mine admitem că trecerea capitalului din proprietatea comună în proprietatea publică şi privată a statului, urmată de trecerea acestui capital în proprietatea privată a profitorilor tranziţiei ar fi un act legal. Parşiv, uniţi două procese într-unul singur, astfel încât cititorul
mai puţin atent, sau mai
puţin familiarizat cu subiectul, să înghită sofismul dumneavoastră.
Nu. Eu nu am spus nicăieri, niciodată, că Legea 15/1990 (Legea Brucan) ar
fi un act legal, constituţional.
Dimpotrivă, am luat atitudine împotriva acestei legi chiar
înainte ca ea să fie adoptată, când era în faza de proiect.
Am spus, tot timpul, că această lege a fost adoptată
prin încălcarea prevederilor Constituţiei în vigoare la acea
dată. Îmi păstrez această poziţie.
4. Am afirmat că al doilea proces, trecerea capitalului din proprietatea privată a statului în proprietatea
privată a profitorilor
tranziţiei, s-a făcut,
în cea mai
mare parte, ca valoare, LEGAL, cu respectarea
legilor în vigoare. În acest proces, au fost dobândite şi averi prin acte ilegale, infracţionale. Ca număr, acestea sunt multe, poate
milioane, dar, ca valoare, ele reprezintă numai câteva procente
din valoarea averilor dobândite prin “privatizare”, adică prin vânzare pe nimic,
dar cu respectarea legii. Lege strâmbă,
dar lege.
Statul român a vândut lui Dinu Patriciu Rompetrolul cu preţul de câteva zeci de milioane de euro, ulterior Patriciu a vândut Rompetrolul unei firme din Kazastan cu
pretul de aproape două miliarde de euro.
Am afirmat că trebuie confiscate TOATE averile care vor fi dovedite de justiţie că au fost dobândite prin infracţiuni, prin încălcarea legii.
Am afirmat că statul român nu poate să confişte
averi dobândite legal decât dacă
este un stat dictatorial şi iresposabil.
Partidul Poporului nu-şi propune să construiască un astfel de stat.
Numai un om care nu înţelege
nimic nici din economie, nici
din relaţiile juridice internaţionale poate cere să
se confişte Rompetrolul
de la firma kazahă.
5. Scopul principal al Legii
Cojocaru îl constituie construcţia economiei democratice, a economiei în care majoritatea capitalului se află în proprietatea
privată a majorităţii
cetăţenilor, a clasei
mijlocii a societăţii.
Despăgubirea
cetăţenilor pentru capitalul de care au fost deposedaţi prin
Legea Brucan este o componentă secundară a Legii. Prin Legea Cojocaru,
cetăţenii României nu vor primi în proprietate o PARTE din capitalul
de care au fost deposedaţi, ci vor primi un capital de zeci de ori mai
mare.
6. Dacă, prin absurd, am proceda la confiscarea capitalului privatizat,
pentru cei care ştiu ce este acela capital şi ce este aceea uzura
şi amortizarea capitalului, devine clar că cetăţenii
Româiei ar putea primi cel mult 10-15 % din valoarea capitalului de care au
fost deposedaţi prin Legea Brucan. Asta ar fi consecinţa
concretă a aplicării sofismelor domnului Şerban Popa. Pe
lângă posibila excludere a României din UE, din NATO şi pe lângă
posibile războaie adevărate cu statele cetăţenilor
deposedaţi de averi prin aceste sofisme. Ăsta să fie motivul
real pentru care sofismele dlui Şerban Popa se bucură de laudele
domnului Naghy?
7. Pentru cine ştie ABC-ul ştiinţei economice, Legea Cojocaru nu
îi “lasă pe profitorii tranziţiei să stoarcă în continuare
un capital care nu le aparţine”, ci pune acest capital, care le
aparţine legal actualilor proprietari, să producă profit şi
pentru cetăţenii României, care au fost proprietari legali ai acestui
capital, de care au fost deposedaţi de propriul lor stat, nu de actualii
proprietari.
8. Aşa cum era de aşeptat, la sfârşitul fluviului de sofisme,
apare şi crudul adevăr, acela că, de fapt, prevederile codului
penal pe care au fost clădite sofismele au fost abrogate. Trebuie, deci,
să adoptăm un nou cod penal, care să se aplice retroactiv, numai
şi numai pentru a-i face pe plac domnului Şerban Popa, să-i
satisfacem teribila lui sete de celebritate.
Amin.
Răspunde 2 decembrie
2011 la 17:52