|
Probabil ca textele mele deruta (intriga, irita). Nu se incadreaza in registrul cu care ne-au obisnuit anticomunistii post-decembristi. Vazind ce scriu despre capitalism, occident, globalizare, liberalism, privatizare, retrocedari, etc. - unii ma vor invinui de o incercare de deturnare a anticomunismului. A venit timpul sa confirm banuielile: sint un dizident, in tabara anticomunista! Detest Tovarasii securicomunisti care distrug Romania - dar in acelasi timp, nu sint de acord cu modul in care au fost tratati de tabara "noastra". Denunt sistemul mafiot, distantindu-ma insa fata de critica practicata pina acum, pe care o consider inadecvata, inconsecventa, simplista si sterila. Pentru a evita un razboi fratricid, care sa loveasca tabara noastra (si asa prea slabita), am tacut cit am putut, am scuzat cit am putut, am menajat cit am putut, am aminat cit am putut, am asteptat cit am putut. Dar, dupa 15 ani de anticomunism perdant, in fata teoriilor ca anticomunismul este anacronic, inoportun si nedorit de poporul roman, in fata tendintelor de resemnare- trebuie sa vorbim pe sleau. Nu mai avem ce pierde. Anticomunismul a fost respins de populatie nu numai datorita defectelor ei ci si datorita defectelor lui. Lupta poate fi si trebuie relansata, dar nu cu strategii inoportune, premise gresite si erori grave. Aceleasi cauze ar produce aceleasi efecte , ba chiar mai rau - avind in vedere schimbarile nefavorabile de context: compromiterea democratiei, societatii de piata, etc. Anticomunismul trebuie redefinit, ca sa poata cistiga suportul popular pe care il merita si de care are nevoie. Trebuie sa devina steagul eliberarii pentru populatia jefuita, infometata, alienata, manipulata, degradata - nu un joc pretios, practicat de o "elita" decuplata de prabusirea oamenilor simpli. Necesara restructurare de optica cere intelectualilor angajati o munca de analiza, sinteza si explicatie. Am incercat sa contribui la efort. Reamintesc citeva puncte din imaginara platforma a "noului anticomunism": 1. Crima majora a comunismului nu a fost organizarea colectivista a societatii (pur pretext teoretic) - ci batjocorirea fiintelor prizoniere intr-un lagar de munca, alienare si exterminare. Anticomunismul nu trebuie sa se lase folosit propagandistic, capitalizat de concurentii opresorilor nostri. Avem de rezolvat probleme concrete de drept penal si civil si de operat o reconstructie morala. Denuntind abuzurile si injustitia, indiferent de constructiile teoretice cu care sint acoperite. Nu ne incalzeste cu nimic faptul ca infractorii care ne-au pagubit in numele comunismului si-au schimbat azi doctrina, pastrindu-si obiceiurile pradalnice, valorificindu-si economic vechile pozitii. Ceea ce am detestat sub comunisti (nedreptate, antiselectie, nepotism, manipulare, represiune, minciuna, etc.) trebuie sa detestam si mai departe. 2. Nu tot ce s-a intimplat in timpul comunismului a fost facut rau sau cu rautate. Orice organizare socio-politica are metabolismul ei global, cu unele calitati (folosite ca justificare pentru defecte...). Putem deplinge esenta nociva a sistemului comunist, fara a pretinde ca economia "comunista" si specialistii care au pus-o pe picioare aveau valoare nula si trebuiau aruncati la cosul de gunoi - pentru face loc "noii economii" si "noului om nou". Aceste teze, sustinute cu inconstienta sau rea intentie de "anticomunistii" Tranzitiei, au facut jocul Tovarasilor convertiti la capitalism, interesati sa cumpere ieftin, sa vinda pe nimic (contra comision). Ele au iritat justificat populatia eliberata din penitenciarul comunist - care s-a vazut tratata ca un rebut. 3. Crimele din perioada comunista, oricit de grave au fost, nu trebuie sa ne faca sa neglijam crimele Contrarevolutiei si Tranzitiei - care de altfel, isi au radacinile in trecut. Privind catre sursele raului, trebuie sa mentinem epicentrul atentiei in prezent, pentru ca cetatenii de azi sa fie atrasi de potrivirea dintre preocuparile noastre si problemele lor. 4. Ca antidot la otrava comunista, Romania nu avea nevoie de crearea cit mai rapida a unei prapastii intre saraci si bogati. Cheia refacerii nu era nasterea fulgeratoare a marelui capital (posibila numai prin hotie) ci stimularea micii intreprinderi (singura acesibila vechilor prizonieri). Un anticomunism care condamna victimele lagarului comunist la o noua sclavie, in loc sa le ofere sansa unei participari la reconstructie, este suspect de inadecvat. Sa urmarim (de exemplu) modul de tratare a cererilor FMI legate de paturile sarace sau a comunitatii europene - legate de populatia refugiata la tara. Anticomunismul nu se poate alinia la "indicatii" care amintesc de alimentatia rationala, de cooperativizare, de navetism si sistematizare - fara a se compromite fatal. 5. Cintarea Romaniei nu trebuie inlocuita cu Cintarea Occidentului, lumina de la rasarit nu trebuie asteptata acum dinspre apus - conservind obiceiurile de obedienta, instinctele aservirii, fuga dupa stapin extern, copierea docil-daunatoare a unor forme fara fond . Imperialismul nu este o inventie comunista. Leacul indoctrinarii comuniste si infeudarii fata de URSS nu este contra - indoctrinarea si neo - colonizarea ci raspindirea capacitatii de judecata libera si lucida, tratarea situatilor complexe cu discernamint, stimularea energiilor constructive proprii, cautarea unui echilibru intre autonomie si interdependenta. Servilismul multilateral dezvoltat este contraproductiv si nejustificat. Nu avem de ce sa ne guduram jalnic fata de tari care nu au fost alaturi de noi in faza tragica, nu au pus umarul pentru eliberarea noastra - ci s-au inteles cu cotropitorii si stapinii nostri- pina in clipa in care noi interese le-au determinat schimbari de atitudine. Nu putem participa la operatii de aservire si jefuire (ca aceea din IRAQ) pretinzind intelegere pentru aservirea si jefuirea noastra - de catre URSS 6. Anticomunistii nu trebuie sa se compromita prezentind o imagine falsa a realitatilor occidentale, mintind, omitind si dezinformind "constructiv". Este ciudata si nociva lozinca larg raspindita ca intelectualii dizidenti din occident sint toti agenti vinduti ai Moscovei, sau codosi retrograzi care nu inteleg marea lucrare civilizatoare a multinationalelor care mondializeaza progresul! Pentru a se hotari sa-si ia soarta in miini, romanii trebuie sa stie adevarul, nu sa fie intoxicati cu mituri si iluzii. Exista peste tot coruptie, lupta murdara pentru existenta, concurenta neloiala, abuz si nedreptati, confiscare a democratiei, manipulare, degenerare morala si spirituala. O nedreptate poate fi urita si combatuta - fara a crede ca e un accident unic si local, ca se petrece numai la tine! Cei ce au incercat sa trateze romanii cu lozinci exceptionaliste ("ca la noi la nimenea") - nu vor obtine efectul scontat. Dimpotriva, in clipa cind cei care ies afara, vor vedea ca peste tot se manifesta (in diverse doze si forme) uriciuni dintre cele pe care le reprosam comunismului; invatati sa se raporteze la rau in mod relativ si nu absolut, oamenii simpli vor fi paralizati ("ce sa mai facem, daca pina si in occident..."). De-abia intelegind ca oriunde omul lupta cu nedreptatile si cu incercarea de a fi domesticit, romanul isi poate asuma conditia de constructor al propriei vieti. 7. Un subiect delicat este si "restitutio in integrum"- despre care am scris deja mult. Reiau doar idea principala: tot poporul roman avea dreptul la reparatii, nu numai proprietarii unor bunuri confiscate in anii '50. Daca in interbelic s-a putut oferi pamint taranilor si face conversia datoriilor agricole, este evident ca populatia Romaniei putea fi improprietarita cu ce a construit in lagarul comunist. Este prioritara echilibrarea societatii de azi, fata de rezolvarea problemelor de acum citeva decenii. Restituirile facute pina acum (selective, contra comisioane, etc.), idea despagubirilor din buget (o noua jefuire a victimelor saracite, in timp ce profitorii prospera)- sint bolovani legati la gitul anticomunismului. Sintem atrasi intr-o cursa: puterea postcomunista va pretinde ca si-a saracit si decimat victimele - in numele valorilor anticomuniste! Am stabilit cu multe rezerve titlul acestui spatiu. Stiam ca multi vor deduce din el ca vrem sa facem istorie, ca ne framinta epoca stalinista mai mult decit situatia actuala din Romania. Observatia ca intelegerea trecutului este utila repararii prezentului este pertinenta, dar insuficenta. Noi dorim eliberarea Romaniei de azi, smulgind buruinile care o sufoca- dinspre prezent spre trecut. Ne intereseaza deci in primul rind Tranzitia Criminala ! Combatem jefuitorii Romanii post-decembriste, indiferent de camuflajul politic adoptat. Radacinile acestei etape devastatoare - sint insa infipte in Contrarevolutie. Ale carei radacini, sint raspindite in deceniile lagarului si genocidului comunist. Stiam ca se va crede ca vrem procesul membrilor PCR. Ori noi, dorim sa stabilim ierarhia responsabilitatilor, tocmai pentru a putea face un tratament de sus in jos , incepind de la marii responsabili si coborind doar atit cit e posibil si necesar. Sa desolidarizam masa romanilor compromisi de sistem, de cei care au adus-o in aceasta stare. Stiam ca se va banui ca vrem sa facem procesul unor idei politice, sa condamnam doctrinele socialiste, ideile de stinga, etc. Dar noi vrem sa stimulam intelegerea , judecarea, condamnarea si repararea unor abuzuri si crime concrete, facute impotriva a trei generatii de romani. Nu sa ne lasam confiscati de propaganda politica , infundati in cursa (farsa) "dreapta-stinga". Stiam ca se va presupune ca ne aliniem cu entuziasm la aservirea Romaniei, daca e facuta in numele anticomunismului, mondializarii, societatii de piata , etc. Ori noi, dorim sa evitam confiscarea cauzei anticomuniste de interese straine. Suferintele noastre nu trebuie sa devina capital pentru concurentii exploatatorilor si opresorilor nostri. Stiam deci ca sintagma "procesul comunismului" ne va crea mari dificultati. Dar nu am avut ce face. Nu exsita alt mod de a desemna sintetic un proces distructiv unitar, intinzindu-se de-a lungul zecilor de ani de istorie degenerativa - caruia ii traim din plin efectele. Jaful de azi se face in numele capitalismului si integrarii. Este el prin aceasta mai acceptabil? Este el mai putin legat de societatea comunista care l-a copt in pintece? Daca lupta pentru redefinirea termenului "anticomunism" va esua, va trebui sa gasim un altul, care sa ne exprime nazuintele, fara a putea fi impotmolit in confuzii. |
|
|
<<< Închidere >>> |
|