PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI
JUSTIŢIE
Secţia de urmărire penală şi criminalistică
Data 09.12.2010
COMUNICARE
ROMÂNIA
OPERATOR DATE
MINISTERUL PUBLIC NR.3883
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de urmărire penală şi criminalistică Nr.9971/4335/II/2/2010
REZOLUŢIE
3.12.2010
MARIUS IACOB - Procuror Şef al Secţiei de
urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de -pe lângă
înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Examinând plângerea formulată de petenţii ROŞCA
IOAN şi CICERONE IONITOIU împotriva soluţiei dispuse în dosarul nr. 1304/P/2008 al Secţiei de
urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
CONSTAT:
Cauza înregistrată sub nr.l304/P/2008 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică
s-a constituit iniţial la Secţia Parchetelor Militare a Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi are ca obiect sesizări din oficiu ale
magistraţilor militari şi plângeri formulate de mai multe persoane, vizând, în
esenţă, următoarele aspecte:
I 1 - supunerea deţinuţilor, în perioada
1950-1955, în închisoarea din Sighet, unui regim de exterminare, filele 41- 43, vol. 1 şi fila 229 vol. 25;
I 2 a - „Trădarea intereselor României de către guvernul dominat de
comunişti, impus de Stalin
în martie 1945. Anexarea nedreaptă şi prin forţă a
României la imperiul sovietic, începând din 1945;
b - Instaurarea nelegitimă şi prin forţă a puterii comuniste prin fraudarea
uriaşă a alegerilor din 1946;
c - Trădarea de către puterea comunistă din România a intereselor fundamentale
ale României prin acceptarea condiţiilor nedrepte ale Tratatului de pace de la
Paris din 1947;
d - Distrugerea forţată a regimului democratic multipartidic
prin lichidarea opoziţiei politice democratice şi înlocuirea
democraţiei cu dictatura partidului unic (1947);
e - Suprimarea forţată a monarhiei
(1947);
f - Sovietizarea totală, prin forţă,
a României (1948);
g -
Exterminarea programată a cetăţenilor prin acţiunile Securităţii, precum şi
alte forme de reprimare (1948-1989);
-2-
h - Exterminarea programată a
deţinuţilor politici (1945-1989);
i - Exterminarea grupurilor de partizani care reprezentau rezistenţa
anticomunistă în munţi (1945-1962);
j - Represiunea împotriva Bisericii. Arestarea sau exterminarea celor care
se opuneau comunismului (1948-1989);
k - Arestarea, uciderea, detenţia politică sau deportarea ţăranilor care
opuneau rezistenţă faţă de colectivizare (1949-1962);
1 - Deportările cu scop de exterminare. Represiunile etnice. Gonirea şi
„vânzarea" evreilor şi germanilor;
m - Represiunea împotriva culturii. Cenzura extremă. Arestarea
intelectualilor protestatari (1945-1989);
n - Reprimarea mişcărilor
studenţeşti din 1956. Arestarea studenţilor protestatari;
o -
Reprimarea mişcărilor muncitoreşti din Valea Jiului (1977) şi
Braşov (1987).
Arestarea şi deportarea muncitorilor
protestatari;
p - Reprimarea oponenţilor şi disidenţilor în anii "70 şi "80.
Arestarea şi asasinarea celor mai periculoşi oponenţi;
r - Distrugerea patrimoniului istoric şi cultural prin demolările din anii
"80. Constrângerea unei părţi a populaţiei României de
a-şi părăsi locuinţele;
s - Consecinţele criminale ale
„politicii demografice" (1966-1989);
t - Obligarea intenţionată şi nejustificată a imensei majorităţi a populaţiei
României, în special în anii "80, de a trăi
în condiţii de mizerie extremă;
u - Conceptualizarea mizeriei materiale şi morale, precum şi a fricii, ca
instrumente de menţinere a puterii comuniste;
v - Masacrarea cetăţenilor în
timpul Revoluţiei anticomuniste din Decembrie 1989;
x - Complicitatea, favorizarea şi tăinuirea faptelor de mai sus de către
conducătorii guvernului, parlamentului, poliţiei,
serviciilor de informaţii, justiţiei şi presei, după 22 decembrie 1989".
Toate aceste fapte au fost sesizate prin plângere de către Ioan Roşca şi alţii, la 31.07.2006 şi ulterior - file 2-8, vol. 2;
1 3 - condamnarea lui Jijie Gheorghe pentru
săvârşirea unor fapte împotriva regimului comunist,
arestarea nelegală şi supunerea lui pe parcursul detenţiei, în perioada
decembrie 1948-decembrie 1958, la tratamente neomenoase,
filele 9-11, vol. 2;
I 4 - condamnarea lui Caraza Grigore pentru
săvârşirea unor fapte împotriva regimului comunist
şi supunerea lui la tortură pe parcursul detenţiei, în perioada august 1949 -
august 1964, filele 12-13, vol. 2;
I 5
a - „Dezmembrarea, prin rapt şi şantaj, a României, stat independent şi
suveran, prin răpirea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, pregătită
şi acceptată de comuniştii din România, sub controlul şi
cu ajutorul unui guvern comunist străin şi al armatei sovietice, hotărâtă prin tratatul Ribbentrop-Molotov (1939) şi consacrată prin Tratatul de
Pace de la Paris (1947).Acceptarea altor condiţii înrobitoare prevăzute în
acest tratat;
b - Trădarea intereselor României de către guvernul impus de Stalin în martie 1945 şi de toate guvernele conduse de comunişti, care au urmat. Jefuirea şi
distrugerea avuţiei naţionale (de stat şi
particulare) în interesul ocupantului (URSS) şi al colaboraţioniştilor
comunişti;
-3-
c - Destructurarea regimului politic democratic din România prin: fraudarea
alegerilor din 1946; lichidarea opoziţiei politice democratice; suprimarea forţată a
monarhiei; impunerea regimului totalitar al
partidului unic;
d - Lichidarea criminală a clasei politice, burgheziei româneşti şi
elitelor diverselor categorii cetăţeneşti: intelectuali, liber profesionişti,
meseriaşi, ţărani, etc;
e - Reprimarea şi întemniţarea oponenţilor. Regimul de exterminare aplicat
deţinuţilor politici;
f - Exterminarea grupurilor de
partizani care luptau pentru apărarea ţării în munţi;
g - Persecutarea, desfiinţarea şi spolierea unor Biserici, arestarea unor
preoţi şi reprimarea credincioşilor;
h -
Colectivizarea forţată. Manipularea, intimidarea, hărţuirea, schingiuirea,
reprimarea, întemniţarea şi deportarea
ţăranilor care au opus rezistenţă;
i - Deportările represive
etnico-politice;
j - Distrugerea valorilor culturale şi sugrumarea libertăţii de opinie prin
cenzură extremă, reprimarea celor care s-au opus. Distrugerea patrimoniului istoric
şi cultural;
k - Reprimarea mişcărilor de rezistenţă: studenţeşti din 1956, muncitoreşti
din Valea Jiului (1977) şi Braşov (1987), intelectuale
(mişcarea Goma), sindicale (SLOMR). Hărţuirea, arestarea şi deportarea protestatarilor;
1 - Politica demografică criminală;
m - Regimul nejustificat de mizerie
extremă, impus populaţiei României;
n - Generalizarea
strategiei de degradare în lanţ experimentată la Piteşti, victimele fiind compromise prin obligaţia de a colabora cu
sistemul, pentru a supravieţui sau a trăi suportabil;
o -
Reprimarea şi confiscarea criminală a Revoluţiei anticomuniste din Decembrie
1989;
p - Complicitatea, favorizarea şi tăinuirea faptelor de mai sus de către
conducătorii guvernului,
parlamentului, poliţiei, serviciilor de
informaţii, justiţiei şi presei, după 22
decembrie 1989".
Aceste fapte au fost sesizate de Ioniţoiu
Cicerone şi alţii, la 4.08.2006 (filele 14-16, vol. 2) şi ulterior (de exemplu
filele 45-59, 71-93,103-104, vol. 9, fila 215 şi următoarele vol. 3).
I 6 - crimele comise la 23 august 1981, de lucrători ai securităţii, în
cursul operaţiunii denumite „acţiunea autobuzul" -
sesizarea asociaţiei „Supremă recunoştinţă", din 27.05.2008, de la filele 167-169, vol. 8;
I 7 - supunerea la tortură a lui Mercaş Neculai, de
către lucrători ai securităţii, în perioada 1975-1983,
fapte sesizate de acesta la 8.05.2007, fila 198, vol. 8;
18 - tentativa de răpire şi asasinare a
lui Ion Bugan de către lucrătorii Securităţii, în
anul 1988, fapte sesizate de acesta, la 19
martie 2007, fila 200-211, vol. 8;
I 9 - uciderea lui Vişinoiu Alexe,
în arestul Miliţiei Capitalei, la 1.10.1957, faptă sesizată de fiul acestuia, Vişinoiu Niculae, la 3.05.2007,
fila 212, vol. 8;
I 10 - dispariţia în închisorile comuniste, în perioada 1949-1969, a unor preoţi
romano-catolici, fapte sesizate de Episcopia romano-catolică la 16.05.2007,
fila 216 şi următoarele, vol. 8;
I 11 - uciderea mai multor persoane de
către militari români, în perioada 1952-1954, în pădurea „Dealul Balaurului", din comuna Dobreni,
judeţul Neamţ, fapte cercetate din oficiu (vol. 18, 48 şi 49);
-4-
I 12 - condamnarea mai multor persoane pentru săvârşirea unor fapte împotriva
regimului comunist şi supunerea lor, pe parcursul detenţiei, unui regim de
violenţă, fapte cercetate din oficiu (vol. 19, 20, 21 şi 22) şi la
sesizarea Federaţiei române a foştilor deţinuţi politici luptători anticomunişti (privind pe Massion
Brânduşa Florica, vol. 20, fila 2 şi 124, Teodorescu Lydia, vol. 11, fila 1, vol. 9, fila 213,
vol. 21, fila 85, Predescu Gheorghe Anastasie Ecaterin, vol. 9, fila 223, Ene Victor, vol. 9, fila
225);
I 13 - interzicerea activităţii Bisericii Romane Unite cu Roma/Greco-Catolice, în perioada
1948-1989, fapte sesizate de un grup de enoriaşi, la 15.09.2006 (fila 170, vol.
23);
I 14 - exterminarea deţinuţilor politici
încarceraţi în Penitenciarul Sighetu-Marmaţiei, în perioada 1950-1955, cercetări care au fost
efectuate din oficiu (vol. 25);
I 15 - torturarea şi supunerea la rele tratamente a persoanelor anchetate în
aresturile Ministerului de Interne de către ofiţerul de
securitate Enoiu Gheorghe şi de către subordonaţii
acestuia, fapte sesizate la 9.08.2007 de Institutul de investigare a crimelor
comunismului în România (filele 13-22, vol. 26);
I 16 - recrutarea minorilor de către ofiţerii de securitate din judeţul
Sibiu, în perioada 31.03.1989 - 10.12.1989, fapte
sesizate de Institutul de investigare a crimelor comunismului în România, la 4.12.2006 (filele 1-12, vol. 27);
I 17 - abuzurile şi crimele săvârşite în perioada martie 1945 - decembrie
1989 în sistemul penitenciar din România - fapte sesizate de
Institutul de investigare a crimelor comunismului în România,
la 22.05.2007 (fila 1 şi urm., vol. 28);
I 18 - supunerea la rele tratamente şi torturarea deţinuţilor, în perioada
1948-1964, de către conducerea Penitenciarului Aiud, fapte sesizate de
Federaţia română a foştilor deţinuţi politici
luptători anticomunişti, la 18.10.2007 (filele 10-11, vol. 28);
I 19 - împuşcarea a 4 persoane la 9/10.03.1952, în comuna Spermezeu,
sat Hălmăşău, judeţul
Bistriţa-Năsăud, de către militari români, fapte cercetate din oficiu (vol.
29);
I 20 - împuşcarea lui Vitan Petru, la 21.11.1952, a
lui Gaşpar Iosif în anul 1949 şi a lui Orşa Iosif în anul
1950, de către militari români, fapte cercetate din oficiu (filele 53 şi următoarele, vol. 30);
I 21 - plângerea lui Pica Nicolae, din 16.09.2009, cu privire la săvârşirea
împotriva sa şi a părinţilor săi, de către
reprezentanţii statului român, a infracţiunilor prev.
de art. 357 şi 358 Cod penal. În conţinutul plângerii se arată că în anul
1948 tatăl său a fost arestat abuziv, că în acea
perioadă mama lui s-a îmbolnăvit de tuberculoză, virus pe care 1-a contactat şi
el - vol. 50, filele 46 - 48;
I 22 - plângerea lui Stoica Florea, din 16.11.2009, cu privire la decesul
unchiului său, survenit în anul 1946, despre care susţine că a fost ucis,
înscenându-se un accident de circulaţie de către conducătorii partidului
comunist - vol. 50, fila 42;
I 23 - plângerea Federaţiei române a foştilor deţinuţi politici luptători
anticomunişti, din 20.02.2007, privind detenţia lui Ionescu Vasile în închisoarea din Aiud, în perioada martie 1945 - aprilie 1947 - vol. 11, fila 1 şi vol. 9, fila 217 şi următoarele;
I 24 - plângerea Federaţiei române a
foştilor deţinuţi politici luptători anticomunişti, din 20.02.2007, privind
îngrădirea dreptului de a se angaja ca inginer în perioada 1947-1950 a lui Ionescu Vasile - vol. 11, fila 1 şi vol. 9, fila 217 şi
următoarele;
-5-
I 25 - plângerea
Federaţiei române a foştilor deţinuţi politici luptători anticomunişti, din 20.02.2007, cu privire la decesul în închisoarea Aiud a
lui Predescu Gheorghe în anul 1960 -vol. 11, fila 1 şi vol. 9, fila 224;
I 26 - plângerea
Federaţiei române a foştilor deţinuţi politici luptători anticomunişti, din
20.02.2007, cu privire la săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii,
împotriva lui Ene Victor, care, în perioada 1942 - 1964
a fost deţinut în închisorile din Aiud şi Periprava
pentru comiterea unor infracţiuni de natură
politică - vol. 11, fila 1 şi vol. 9, fila 225;
I 27 - plângerea
Federaţiei române a foştilor deţinuţi politici luptători anticomunişti, din 20.02.2007, cu privire la împuşcarea lui Gheorghiu Gheorghe Mărăşeşti de către lucrători ai Ministerului de Interne, în anul 1949 - vol. 11,
fila 1 şi vol. 9, fila 232;
I 28 - plângerea
Federaţiei române a foştilor deţinuţi politici luptători anticomunişti, din
18.10.2007, împotriva tuturor celor care se fac vinovaţi de săvârşirea
infracţiunii de genocid (superiori sau subordonaţi ai lui Crăciun Gheorghe, comandant al
Penitenciarului Aiud în perioada 1958-1964), prin faptele comise împotriva deţinuţilor
politici în acest penitenciar -vol. 28, filele 10-11;
I 29 - plângerea Uniunii
veteranilor de război şi a urmaşilor veteranilor de război, din 16.07.1996, cu privire la
împuşcarea de către lucrători ai Ministerului de Interne a lui Bulea Mihai, la 27 februarie 1954 - vol. 38, fila 12;
I 30 - împuşcarea de
către militari români în anul 1949 a unui număr de 15 persoane, în pădurea „Dealu
mărului", din comuna Poenari, judeţul Neamţ,
faptă sesizată de Asociaţia foştilor deţinuţi politici - vol. 48 şi 49;
I 31 - plângerea lui Andrei
Ursu, din 21.09.2001 cu privire la săvârşirea de
infracţiuni contra păcii şi omenirii, comise prin
torturarea şi uciderea tatălui său, Gheorghe Ursu, în
timp ce acesta era arestat pentru săvârşirea unor infracţiuni
politice - vol. 23, fila 120. Aceeaşi sesizare
a fost făcută şi de către Uniunea
veteranilor de război şi a urmaşilor veteranilor de război - vol. 38, fila 12;
I 32 - sesizarea Uniunii
veteranilor de război şi a urmaşilor veteranilor de război cu privire la încasarea ilegală a unor comisioane de la
veteranii de război, de către Poşta română, după
anul 1989 - vol. 7, filele 49, 53, 63;
I 33 - sesizarea unui
grup de enoriaşi ai Bisericii Romane Unite cu Roma/Greco-Catolice,
din 15.09.2006, cu privire
la uciderea în penitenciare a mai multor preoţi şi credincioşi ai cultului - vol. 23, fila 171;
I 34 - sesizarea lui Popa Aurel, din 15.04.2010, cu privire
la distrugerea unor bunuri proprietate personală de către reprezentanţi ai
puterii administrative, în anul 1988, vol. 50, fila 44;
I 35 - uciderea lui Tira Gheza
şi a altor trei persoane, în comuna Odoreu, judeţul Satu-Mare, în noaptea de 16/17 august 1949, de către
militari români, faptă sesizată la 11 octombrie 2007, de către rudele celui ucis şi de către Institutul de Investigare a
Crimelor Comunismului în România -
vol. 30, fila 84 şi urm.
II 1 - solicitarea
lui Păvălan Constantin de acordare a
titlului de deţinut politic şi plata
unor daune morale - fila 99-103, vol. 1;
-6-
II 2 - cererea lui Buhat Dumitru de rectificare a
vechimii în muncă, de recalculare a pensiei militare şi
aplicare a dispoziţiilor Decretului-Lege nr. 118/1990, fila 1 şi următoarele, vol. 6;
II 3 - solicitarea lui Miroslav Gheorghe de a-i fi
recunoscută calitatea de luptător anticomunist - fila
129-131, vol. 8;
II 4 - solicitarea lui
Anghel Corneliu Gheorghe de „disociere dintre tatăl meu şi cele trei persoane fictive" - fila 132, vol. 8. Petentul solicită eliberarea unui înscris din care să rezulte că tatăl său
nu este persoana care a suferit condamnări în anii 1942 şi 1949;
II 5 - solicitarea lui Bugan Ion pentru a i se asigura condiţii în vederea
organizării unui congres al veteranilor
războiului rece - fila 201-204, vol. 8;
II 6 - solicitarea Uniunii veteranilor de război de acordare a unui autoturism
şi a unor spaţii pentru desfăşurarea activităţii - fila 3, vol. 9;
II 7 - memoriul Uniunii veteranilor de război prin care prezintă situaţia grea
a veteranilor de război - fila 22, vol. 9;
II 8 - memoriul lui Tolea Stelea
cu privire la îmbolnăvirea sa în perioada 1957-1967, când a lucrat ca subofiţer de transmisiuni - vol. 9, fila 30;
II 9 - contestaţia Asociaţiei naţionale a veteranilor de război pentru
anularea hotărârii adunării generale a
Asociaţiei naţionale a veteranilor de război privind constituirea Comitetului Director - fila 94, vol. 9;
II 10 - solicitarea lui Velicu Pepa
de acordare a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă - fila 198, vol. 9;
II 11 - sesizarea lui Hurduc Valentin cu privire la acţiunile grupului
„Luneta" prin care solicită aplicarea
dispoziţiilor O.U.G. 214/1999 - vol. 16-17;
II 12 - sesizarea
lui Ionică Alexandru prin care solicită comemorarea eroilor din comuna Ghimpaţi, judeţul
II 13 - memoriul lui Poenaru Şerban prin care solicită
eliberarea unui înscris din care să rezulte perioada în
care a fost arestat în anul 1948 - vol. 1, fila 93;
II 14 - memoriul lui Răducu Ilie prin care solicită
acordarea titlului de luptător în rezistenţa
anticomunistă - vol. 1, fila 122;
II 15 - memoriul Andreei Elena Enculesi, intitulat „România - încotro", care cuprinde
descrierea unor acţiuni economice, politice
şi sociale ale conducătorilor statului român, de la 24 ianuarie 1859 până în prezent - vol. 50,
filele 51 - 191;
II 16 - memoriul Federaţiei române a foştilor deţinuţi politici luptători
anticomunişti prin care solicită restituirea
către Petculescu Ştefan şi Tudose Floarea a unor
bunuri confiscate înainte de 1989 sau contravaloarea
lor - vol. 9, fila 213 şi vol. 11, fila 1.
Secţia de urmărire penală şi criminalistică a fost sesizată prin ordonanţa
din 31.07.2008 a Secţiei Parchetelor Militare, avându-se în vedere participarea la faptele
sesizate, alături de militari, şi a unor persoane
civile.
La data de 24.11.2008 Secţia de urmărire penală şi criminalistică s-a dezinvestit în favoarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate Organizată şi Terorism, întrucât obiectul cercetărilor îl
formau şi infracţiunile contra siguranţei statului.
Direcţia de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de „persoanele
din conducerea aparatului de partid şi de stat al securităţii şi al miliţiei din perioada 1945-1989", pentru
săvârşirea infracţiunilor prev. de
-7-
art.155,
art.161-165 Cod penal, în raport de incidenţa dispoziţiilor art.10 lit.a şi d Cod procedură penală, declinându-şi totodată
competenţa în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică
(ordonanţa din 20.01.2009).
• •
În dosarul nr.l304/P/2008 al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică
din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin
ordonanţa din 29.09.2010, în temeiul dispoziţiilor
art.228 alin.l rap. la
art.10 lit.b, d şi g Cod procedură penală, art.121 şi
următoarele Cod penal, art.38, art.40, art.42 şi art.45
Cod procedură penală, cu referire la art.29 Cod procedură penală, s-a dispus:
1.
Neînceperea urmăririi
penale sub aspectul infracţiunilor de propagandă pentru război,
genocid, tratamente neomenoase, distrugerea unor obiective şi însuşirea unor
bunuri, distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori
culturale, a tentativei, tăinuirii şi favorizării la aceste infracţiuni, prev. de art. 356, 357, 358, 359, 360 şi 361 Cod penal, a
căror săvârşire este reclamată până la data
de 30 iulie 1969 (punctele I 2 şi I 5), întrucât răspunderea penală este înlăturată prin intervenţia
prescripţiei.
2.
Neînceperea urmăririi
penale sub aspectul infracţiunilor de propagandă pentru război, genocid, tratamente neomenoase, distrugerea unor obiective şi
însuşirea unor bunuri, distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori
culturale, a tentativei, tăinuirii şi favorizării la aceste
infracţiuni, prev.
de art. 356, 357, 358, 359, 360 şi 361 Cod penal, a căror săvârşire este reclamată în perioada 30 iulie 1969 - 22
decembrie 1989 (punctele I 2 şi I 5), întrucât nu rezultă elementele constitutive ale acestor
infracţiuni.
3.
Neînceperea urmăririi
penale sub aspectul infracţiunilor de omor, omor calificat, omor deosebit de grav, ucidere din culpă, determinarea sau înlesnirea
sinuciderii, lovire sau alte violenţe, vătămare
corporală, vătămare corporală gravă, loviri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate în mod ilegal, sclavie, supunere la muncă forţată sau
obligatorie, violare de domiciliu, ameninţare,
şantaj, violarea secretului corespondenţei, insultă, calomnie, furt, furt calificat, tâlhărie, abuz de încredere, gestiune frauduloasă, înşelăciune,
distrugere, distrugere calificată, tulburare de posesie, denunţare calomnioasă,
mărturie mincinoasă, încercarea de a determina
mărturia mincinoasă, arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă, supunere la rele
tratamente, represiune nedreaptă şi punere în primejdie a
unei persoane în neputinţă de a se îngriji, prev. de art. 174, 175, 176, 178, 179, 180, 181, 182, 183,
189, 190, 191, 192, 193, 194, 195, 205, 206, 208, 209,
211, 213, 214, 215, 217, 218, 220, 259, 260, 261, 266, 267, 268 şi 314 Cod
penal, a căror săvârşire este reclamată până la 22
decembrie 1989 (punctele I 2 şi I 5), întrucât răspunderea penală este înlăturată prin intervenţia
prescripţiei.
4.
Neînceperea urmăririi
penale sub aspectul infracţiunii prev. de art. 361
Cod penal, cu privire la sancţionarea tentativei, tăinuirii şi
favorizării la infracţiunile contra păcii şi omenirii,
-8-
al complicităţii la infracţiunile de omor, omor calificat, omor deosebit de
grav, ucidere din culpă, determinarea sau înlesnirea sinuciderii, lovire sau
alte violenţe, vătămare corporală, vătămare corporală
gravă, loviri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate în mod ilegal, sclavie, supunere la muncă forţată sau obligatorie, violare de domiciliu, ameninţare,
şantaj, violarea secretului corespondenţei, insultă, calomnie, furt, furt
calificat, tâlhărie, abuz de încredere, gestiune
frauduloasă, înşelăciune, distrugere, distrugere calificată, tulburare de posesie, denunţare calomnioasă, mărturie mincinoasă, încercarea de a
determina mărturia mincinoasă, arestarea nelegală şi cercetarea abuzivă,
supunere la rele tratamente, represiune nedreaptă şi
punere în primejdie a unei persoane în neputinţă de a se îngriji, prev. de art. 26 rap. la art. 174, 26 rap. la art. 175, 26 rap. la art.
176, 26 rap. la art. 178, 26 rap.
la art. 179, 26 rap. la art. 180, 26 rap. la art. 181, 26 rap. la art. 182, 26 rap. la art.
183, 26 rap. la art. 189, 26 rap.
la art. 190, 26 rap. la art. 191, 26 rap. la art. 192, 26 rap. la art.
193, 26 rap. la art. 194, 26 rap.
la art. 195, 26 rap.
la art. 205, 26 rap. la art. 206, 26 rap. la art. 208, 26 rap. la art.
209, 26 rap. la art. 211, 26 rap. la art. 213, 26 rap. la art. 214, 26 rap. la art.
215, 26 rap. la art. 217, 26 rap.
la art. 218, 26 rap.
la art. 220, 26 rap. la art. 259, 26 rap. la art. 260, 26 rap. la art.
261, 26 rap. la art. 266, 26 rap. la art. 267, 26 rap. la art.
268 şi 26 rap. la art. 314 Cod penal, al
infracţiunilor de tăinuire, gestiune
frauduloasă, înşelăciune, uzurpare de calităţi oficiale, sustragere sau
distrugere de înscrisuri, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,
nedenunţare a unor infracţiuni, omisiunea
sesizării organelor judiciare, favorizarea infractorului, omisiunea de a
încunoştinţa organele judiciare şi reţinere sau distrugere de
înscrisuri, prev. de art. 221, 214, 215, 240, 242, 246, 262, 263, 264, 265 şi 272 Cod penal, cu
privire la faptele a căror săvârşire a fost reclamată după anul 1989 (punctele I 2 şi I
5), întrucât nu rezultă elementele constitutive ale
acestor infracţiuni.
5.
Neînceperea urmăririi
penale pentru faptele de la punctele I 1, I 3, I 4, I 9,1 10, I
11,I 14,I 18,I
19,I 20,I 21,I
22,I 23,I 24,I
25,I 26,I 27,I
28,I 29,I 30 şi I
35, întrucât răspunderea penală este înlăturată prin intervenţia prescripţiei.
6. Neînceperea
urmăririi penale pentru faptele de la punctele I 6,I 7,I 13 şi I 34, întrucât răspunderea
penală este înlăturată prin intervenţia prescripţiei.
7. Neînceperea
urmăririi penale pentru fapta de la punctul I 12 întrucât, de asemenea, a intervenit prescripţia răspunderii penale.
8. Neînceperea
urmăririi penale în cazul faptelor înfăţişate la punctul II, întrucât acestea nu sunt prevăzute de legea penală.
9. Disjungerea
cauzei şi declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale în
favoarea Direcţiei Naţionale
Anticorupţie, sub aspectul infracţiunii de trafic de influenţă, prev.de art. 257 Cod penal, a cărei săvârşire este sesizată
prin plângerile de la punctele I 2 şi I 5.
10. Disjungerea
cauzei şi declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria
Sectorului 1 Bucureşti, cu privire la fapta înfăţişată la punctul I 32.
-9-
11.
Disjungerea cauzei şi
declinarea competenţei de efectuare a urmăririi penale în
favoarea Secţiei Parchetelor Militare a Parchetului de pe
lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru
faptele de la punctele I 8 şi 116.
12.
Disjungerea şi
continuarea urmăririi penale de către Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, pentru faptele de la punctele I 15, I
17,I 31 şi I 33.
Prezenta plângere este formulată împotriva soluţiei susmenţionate, conform
art.278 alin. 3 Cod procedură penală.
În susţinerea plângerilor formulate, numiţii ROŞCA
IOAN şi CICERONE IONIŢOIU au invocat în esenţă următoarele argumente:
- nu a fost efectuată o cercetare corectă şi obiectivă;
- nu au fost administrate probele necesare pentru stabilirea adevărului în
cauză;
- în mod greşit
s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art.10 lit.g Cod
procedură penală privind
prescripţia răspunderii penale,
- împlinirea termenului de prescripţie a fost determinată de transmiterea
dosarului între parchetele civile şi militare,
disjungerea cauzei prin rezoluţia contestată având ca scop adoptarea ulterioară a unor soluţii similare fundamentată pe prescripţia
răspunderii penale.
Plângerile sunt
neîntemeiate, urmând a fi respinse.
În raport de aspectele invocate la punctele I.2, I.5 din ordonanţa
nr.l304/P/2008 (infracţiunile prev.
de art.356, 357, 358, 359, 360, 361 Cod penal a căror săvârşire este reclamată până la 30 iulie 1969) şi cele săvârşite după această dată, până la
22.12.1989 (infracţiunile prev. de art.174, art.175,
art.176, art.178, art.179, art.180, art.181, art.182, art.183, art.189,
art.190, art.191, art.192, art.193, art.194, art.195,
art.205, art.206, art.208, art.209, art.211, art.213, art.214, art.215, art.217, art.218, art.220, art.259, art.260, art.261, art.266,
art.267, art.268 şi art.314 Cod penal - a căror
săvârşire este reclamată până la 22.12.1989), la punctele 11, I 3, I 4,I
6,I 7,I 9,I
10,I11,I13,I14, I18,I19,I 20,I 21,I 22,I 23,I 24,I 25,I 26,I 27,I 28,I 29,I 30,I 34,I 35, în mod corect s-a
reţinut incidenţa dispoziţiilor art.10 lit.g Cod
procedură penală.
Potrivit dispoziţiilor art.121 Cod penal, prescripţia înlătură răspunderea
penală pentru infracţiunea săvârşită. Potrivit naturii sale juridice
prescripţia răspunderii penale este o cauză de stingere a răspunderii penale şi, implicit, o cauză care împiedică
punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale. Ea face
să se stingă dreptul statului de a trage la răspundere penală pe infractor şi obligaţia acestuia de a răspunde penal. Este o renunţare
anticipată la acţiunea penală sub rezerva îndeplinirii condiţiei privitoare la
termenul prescripţiei. Termenele de prescripţie a răspunderii
penale sunt prevăzute în cuprinsul art.122 Cod penal.
Faţă de dispoziţiile susmenţionate, în raport de data săvârşirii faptelor
sesizate (până la 22.12.1989), în cauză sunt incidente dispoziţiile art.121
Cod penal şi art.10 lit.g Cod procedură penală.
În ceea ce priveşte faptele incriminate ca infracţiuni contra păcii şi omenirii,
definite în cuprinsul Titlului XI, art.356-361 din Codul penal (propagandă pentru război, genocid, tratamente neomenoase, distrugerea unor obiective şi însuşirea unor bunuri,
distrugerea,
-10-
jefuirea sau însuşirea
unor valori culturale) ce au fost introduse în Codul penal anterior prin Decretul
212/1960, nu se poate reţine imprescriptibilitatea răspunderii penale.
Astfel, până la 30.07.1969, când prin Decretul nr.547/1969 România a
ratificat Convenţia asupra imprescriptibilităţii crimelor
de război şi a crimelor împotriva omenirii - Rezoluţia ONU nr.2391/26.11.1968, toate infracţiunile, inclusiv cele contra păcii şi
omenirii, erau supuse prescripţiei.
În raport de această împrejurare şi de incidenţa dispoziţiilor art.13 Cod
penal (legea penală mai favorabilă), apare ca
justificată aplicarea dispoziţiilor art.121 şi următoarele Cod penal cu referire la infracţiunile sesizate ca fiind comise până la 30
iulie 1969.
Pentru aceste fapte termenul de prescripţie a început să curgă la
22.12.1989. Nu se poate susţine că ulterior
acestei date cursul prescripţiei a fost suspendat în temeiul dispoziţiilor art.128 Cod penal, deoarece accesul la justiţie a fost liber, neexistând
nici o împrejurare de neprevăzut (caz fortuit) sau de neînlăturat (forţa
majoră) care să împiedice punerea în mişcare a acţiunii penale.
De asemenea,
în mod corect s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor art.10 lit.d
Cod procedură penală (pct.2, 4 din
dispozitiv), întrucât faptele sesizate nu conturează elementele constitutive ale
infracţiunilor sesizate astfel cum sunt definite acestea prin dispoziţiile
legii penale.
Faptele descrise la punctul II din ordonanţă nu
sunt de natură penală (aspect ce rezultă din chiar conţinutul
plângerilor şi sesizărilor formulate), fiind justificată aplicabilitatea dispoziţiilor art.10 lit.b Cod procedură penală -
pct.7 din dispozitivul ordonanţei nr.l304/P/2008.
Declinările de competenţă au fost fundamentate pe prevederile legale care reglementează competenţa după materie şi calitatea persoanei, a căror
nerespectare este sancţionată prin dispoziţiile
art.197 alin.2 Cod procedură penală, cu nulitatea absolută.
Pentru motivele expuse, în temeiul
dispoziţiilor art. 278 alin. 1 Cod procedură penală,
DISPUN:
1. Respingerea, ca neîntemeiate, a plângerilor petenţilor ROŞCA IOAN şi CICERONE IONITOIU formulate împotriva soluţiei
adoptate în dosarul nr.l304/P/2008 al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie.
2. Comunicarea
soluţiei.