[profilul/obţiuni fundamentale/program minimal în
19 puncte/principii, 22 puncte]
Identitatea şi profilul mişcării
1. "Alternativa '90" este
o mişcare politică ce-şi propune să contribuie la constituirea, apărarea şi consolidarea
regimului constituţional parlamentar pluripartidist
din România.
2. "Alternativa '90" s-a zămislit prin comunitate de credinţă şi
acţiune, în spiritul cuceririlor revoluţiei din decembrie 89 şi ale mişcării
protestatare de tineret din ultima decadă a lui ianuarie 1990.
3. "Alternativa '90"0 este deschisă acelor cetăţeni
neînregimentaţi partidelor politice istorice şi nou create în lupta pentru
cucerirea puterii. Ea doreşte să contribuie la elaborarea şi păstrarea intactă
a moralităţii principiilor democratice, care constituie fundamentul juridic al
funcţionării noilor mecanisme în stat.
4. "Alternativa '90" cheamă lan acţiune şi afirmare pe cetăţenii
conştienţi de comandamentul esenţial al edificării principiilor, structurilor
şi mecanismelor, capabile să pună în funcţiune complexul edificiu al unui regim
constituţional, parlamentar, pluripartidist, pluridemocrat.
"Alternativa '90" consideră actuala etapă de tranziţie atît de importantă şi grea de răspundere, încît doreşte să contribuie la declanşarea unui mare dialog
între cetăţenii realmente preocupaţi nu de puterea politică, ci de destinul
democratic al ţării. Scopul acestui dialog va fi obţinerea unor seturi de
răspunsuri la marile întrebări ale momentului.
"Alternativa '90" va lansa
această acţiune clarificatoare prin enunţarea unor preocupări fundamentale
privind:
1. Sistemul electoral ale cărui baze se pun prin legea electorală.
2. Definirea şi opţiunea pentru primul parlament precizat prin alegerile
din mai 1990, cu trei variante posibile:
a. Parlament "constituant", pentru statutarea
pactului fundamental al naţiunii;
b. Parlament cu dublă misiune succesivă, "constituant", apoi
"ordinar";
c. Parlament nou ales, prin convocarea unui la doilea scrutin, pe baza
constituţiei adoptate
3. Optimizarea proiectului de constituţie în spiritul dezideratelor
Revoluţiei din decembrie '89, al realităţilor societăţii româneşti, al
tradiţiilor istorice româneşti pozitive, al preluării creatoare a unor
experimente contemporane externe, pentru a realiza sincronismul cu ele şi nu
importul de modele.
4. Cunoaşterea şi înţelegerea tendinţelor doctrinare pluripartidiste,
pentru a mări şansa de opţiune conştientă la programele partidelor, pentru a
detecta filoanele realiste de cele nefondate sau demagogice.
5. Elaborarea de programe minimale succesive, în funcţie de evoluţia
politică, în firească şi continuă modificare.
6. Elaborarea platformei program de perspectivă.
1. Să evite producerea unei crize în societatea românească, prin apariţia
unei scindări artificiale, punînd în opoziţie o parte
din populaţie ("activii"), cu o alta ("răbdătorii"), în
fond însufleţiţi de aceleaşi idealuri şi speranţe. Considerăm că această
confruntare nocivă, a fost produsă de devierea presiunilor pe care le-am
exercitat asupra FSN şi de aceea, ne vedem obligaţi să transformăm mişcarea
noastră în una clar politică, care să permită dialogul cu guvernul în condiţii
civilizate, pentru a nu mai fi puşi în situaţia de a ne confrunta cu
concetăţenii noştri în conflicte de stradă.
2. Să polarizeze multitudinea de grupări care au manifestat în luna
ianuarie 1990, din dorinţa fermă de libertate, adevăr şi democraţie, într-o
mişcare unitară, puternică, legitimă, coerentă, reprezentîndu-ne
opţiunile în dialogul de la masa interimară a deciziilor .
3. Să apere interesele, principiile şi drepturile acestei grupări, cu sete
de înnoire profundă, de orice abuz care i-ar îngrădi libertatea de expresie
(televiziune, presă, reuniuni, mitinguri organizate). Nu mai dorim să ne
trimitem reprezentanţii din stradă, în urma unor manifestaţii obositoare, ci
vrem să-i avem permanent la masa tratativelor!
4. Membrii mişcării vor continua să urmărească respectarea drepturilor
fundamentale ale omului, modul în care se asigură în practică aceste drepturi, semnalînd abaterile, abuzurile, nedreptăţile, tensiunile,
pentru a fi aduse imediat la cunoştinţa guvernului şi consiliului prin
intermediul reprezentanţilor noştri. În acelaşi timp, vom milita activ în
locurile unde ne desfăşurăm activitatea, pentru apărarea principiilor
democratice.
5. Să realizeze un dialog cît mai strîns, extins şi constructiv cu cetăţenii ţării, pentru a
aplica poziţia activă, pentru a elimina neînţelegerile perturbatoare, pentru a
generaliza înţelegerea principiilor democraţiei reale, pentru a reface unitatea
de conştiinţă şi acţiune a celor angajaţi pe baricadele revoluţiei (decembrie
'89) şi ale democraţiei (ianuarie '90).
6. Să urmărească corectitudinea desfăşurării interimatului, punerea unor
baze corecte pentru viitoarea democraţie multipartidistă.
7. Să contracareze tendinţele de dezinformare şi de manipulare a opiniei
publice, de deviaţie faţă de adevăr sau faţă de dorinţele poporului, ale
reprezentanţilor din organismele puterii.
8. Să găsească un echilibru dinamic al societăţii româneşti care să permită
desfăşurarea proceselor de înnoire a structurilor societăţii; în acest proces
vom urmări juxtapunerea dintre tactică şi morală, necesitatea evitării
dereglării economice trebuind să fie corelată cu respectarea principiilor
dreptăţii, adevărului...şi obligaţia de împlinire a idealurilor Revoluţiei!
9. Se cere demontarea structurii parazitare care a asigurat dezastrul
societăţii în numele poftei pentru putere, disimulată pseudodoctrinar
în ultimii 45 de ani:
- să reorganizeze conducerea întreprinderilor;
- să trieze personalul din fostul aparat de represiune şi să-l înlocuiască
pe cel compromis cu cadre noi, tinere, rezolvînd
astfel, o parte din cererile de locuri de muncă; în schimb, necesitatea de
braţe de muncă din anumite sectoare, ar putea fi rezolvată prin recalificarea
în munci productive a unor membri ai amintitului aparat;
- să înlocuiască persoanele compromise din aparatul de justiţie, care vor
avea responsabilitatea arbitrajului legii, cu elemente tinere, necompromise.
10. Să pedepsească vinovaţii în conformitate cu legile ţării, fără a
accepta compromisuri sub imperiul ameninţării cu forţa, sau a şantajului
politic.
11. Activitatea consiliului şi guvernului va trebui să evite angajarea netă
a ţării într-o direcţie sau alta, sau manipularea în acest sens, pînă cînd alegerile vor da
legitimitate organismelor de conducere!
Se vor elimina toate decretele
ceauşiste care paralizau activitatea economică şi transformau în calvar viaţa cetăţeanului
român; aceasta este o obligaţie a guvernului provizoriu şi nu un merit al său,
un capital politic folosit în alegeri.
Se vor asigura condiţii clare,
unitare, ferme, pentru eliminarea din poziţiile de decizie a acelor persoane
care şi-au demonstrat imoralitatea în vechiul regim şi deci nu mai pot fi
creditate (cel puţin o perioadă de timp) ca bine intenţionate. Numai astfel se
creează garanţii reale pentru ca reconstrucţia să nu fie compromisă de inerţia,
incompetenţa, orgoliul sau teama de clarificări compromiţătoare ale foştilor
conducători. Înlocuirea se va face într-un cadru democratic, pe baza unor
principii generale, stabilite de către guvern.
12. Să pareze tendinţa de remarginalizare a
tinerei generaţii şi a aspiraţiilor sale. Acceptăm cu recunoştinţă sfaturile,
ajutorul sau adeziunea maturităţii, dar dorim ca sprijinul lor să corespundă
năzuinţelor noastre de însănătoşire, de renaştere a societăţii româneşti.
13. Să organizeze centre de colectare a sesizărilor cetăţenilor, privind
încălcările principiilor democratice; să le aducă la cunoştinţa forurilor
competente şi să urmărească rezolvarea lor, ca rezultat al dialogului purtat.
14. Oficializarea mişcării noastre, nu va antrena renunţarea la activismul
ei: sîntem ferm hotărîţi să
ne apărăm idealurile, în mod public, civilizat dar explicit.
15. Refuzînd orice manifestare de
"expansiune electorală", sîntem conştienţi
că putem fi plasaţi în opoziţie, ipostază de pe care vom exercita presiuni
pentru apărarea intereselor alegătorilor noştri şi implicit, a principiilor la
care au aderat.
16. Statutăm obligaţia tuturor liderilor şi
reprezentanţilor partidului nostru, de a ceda locul altora, noi, după maxim
patru ani; aceasta trebuie să fie garanţia irigării cu idei noi, a evitării
formării unei "aristocraţii", a transformării activităţii politice în
meserie, perturbînd intolerabil atît
sănătatea partidului, cît şi activitatea ştiinţifică
sau culturală a membrilor săi.
17. Propunem dubla conducere a fiecărei colectivităţi productive: forul
sindical, reprezentînd interesele majorităţii şi
comisia tehnică, reprezentînd opinia specialiştilor.
Nici-o măsură nu va putea fi luată dacă unul din cele două eşaloane se
împotriveşte.
18. Bazîndu-se pe fireasca dezorientare a
cetăţeanului român, vor exista grupuri, grăbite să profite de această situaţie;
un exemplu, este vehicularea ideii că ne confruntăm cu un vid de capacitate de
conducere, care nu poate fi rezolvat decît prin
apelul la "experienţa vechilor noştri strategi comunişti, sau a
profesioniştilor formaţi în străinătate". Acest afront, adus în primul rînd intelighenţiei româneşti, bazat pe lipsa ei de
incisivitate politică şi de popularitate, impune o reacţie energică,
constructivă şi unitară.
19. Influenţarea opiniei publice, educarea ei în scopul eliberării de
complexe şi reflexe perimate şi instituirea cît mai
grabnică a unei independenţe de gîndire, a unei
maturităţi bazate pe cunoaştere şi bun simţ.
1.Principiul fundamental al realismului
Alternativa noastră, nu consideră că
cineva poate, sau are dreptul, la ora actuală, să propună soluţii globale
marilor probleme pe care le ridică renaşterea societăţii româneşti, fără a
parcurge în prealabil, etapele naturale a analizei riguroase a situaţiei
actuale, sintezei rezultatelor şi prospectării posibilităţilor de soluţionare.
Numai după aceea se poate trece la elaborarea unor tactici operative , consultînd toate punctele de vedere şi toate modelele pe
care le oferă experienţa istorică.
Pe de altă parte, susţinem necesitatea
absolută a salvării societăţii româneşti din starea gravă în care a adus-o
cancerul organizării "comuniste", schimbarea profundă, din rădăcină,
a sistemului social artificial, bazat pe dominaţie, manipulare şi teroare, care
a deraiat evoluţia normală a naţiunii.
2. Principiul analizei aprofundate.
Înainte de a trece la reconstrucţie,
trebuie parcurse etape de analiză în cadrul unor organisme specializate pe
problemele:
- situaţia exactă a economiei ţării;
- situaţia socială, intelectuală şi morală a populaţiei;
- dorinţele, necesităţile şi disponibilităţile cetăţenilor cu diverse
preocupări;
- modelele de organizare care şi-au demonstrat valoarea; se va analiza
posibilitatea adaptărilor la specificul românesc, astfel încît
să-şi conserve eficacitatea în condiţiile particulare ale sistemului societăţii
noastre;
- posibilitatea valorificării experienţei şi bogăţiei spirituale româneşti.
3. Principiul coerenţei sistemice (sintezei de sincronizare)
Pe baza rezultatelor analizei, se va
trece la alcătuirea unor scheme generale care să propună soluţii, doar avînd în vedere societatea în ansamblu, respectînd
conexiunile sale sistemice. Numai astfel de "planuri" pot fi
acceptate ca bază de pornire pentru procesul găsirii soluţiilor, deschis
schimburilor de strategie pe care le va impune contactul permanent cu
realitatea. Refuzăm tratarea viitorului societăţii româneşti în stilul
caracteristic dictaturii ("planuri directoare"), sau al
aventurismului politic (lozinci de maximă atractivitate).
4. Principiul convieţuirii profesionalismului cu democraţia
Deciziile care produc mutaţii în
evoluţia societăţii pot fi luate numai în urma unui acord între:
- specialişti (evitîndu-se ca masele,
dezinformate, să ia decizii greşite în numele principiului majorităţii);
- nespecialişti, implicaţi de decizie (evitîndu-se
impunerea opiniei calificate în mod dictatorial, transformarea ei într-o
sentinţă).
5. Principiul informării eficace şi al dialogului permanent
Pentru a se evita transformarea
echilibrului într-o dictatură a majorităţii sau a elitei, este esenţial
procesul de informare corectă şi clară, şi de întreţinere a unui dialog
permanent, pentru exprimarea punctelor de vedere. Vom sprijini activ încercarea
de înţelegere prin dialog, ca pe o cale principală de rezolvare a tensiunilor
societăţii.
6. Principiul rezolvării din mers ( a echilibrului dinamic)
Procesul de stabilire a strategiei
optime de evoluţie a societăţii trebuie să fie viu, neformal,
neînchistat în structuri statice. Propunem găsirea unui
model dinamic de organizare, capabil să evolueze împreună cu viaţa societăţii,
în ritmul alert specific societăţii moderne. Deciziile trebuie confruntate
necontenit cu reacţiile pe care le produc, fiind operate imediat modificări în
consecinţă. Enormul organism al societăţii nu poate fi încorsetat în planuri
rigide; conducerea trebuie să fie flexibilă, să corecteze deviaţiile
perturbatoare, să sprijine tendinţele cu efecte pozitive, veghind la păstrarea
unui echilibru.
7. Principiul libertăţii coerente
Se va elibera iniţiativa
particulară, dar se vor conserva şi pîrghii de
armonizare a tendinţelor individuale. Se vor pune la punct strategii de
echilibrare a tendinţelor antagonice ( fireşti în orice societate neîngheţată într-o tiranie), a căror manifestare nestăpînită poate produce crize grave. Pentru conservarea
unei coerenţe a sistemului economic naţional, se vor prefera metodele moderne,
bazate pe folosirea calculatorului în locul birocraţiei generatoare de
corupţie.
8. Principiul conlucrării între cetăţenii cu diverse preocupări
Se va contracara tendinţa de
dezbinare artificială între cetăţenii angrenaţi în diferite activităţi,
urmărită cu perfidie de fostul regim. Vom lupta pentru conştientizarea
inexistenţei unei linii ferme de demarcaţie , scindînd
societatea în "pături" şi "clase" - noţiuni perimate într-o
societate modernă. Definim activitatea productivă ca acea activitate care aduce
folos existenţei omeneşti. În această optică, cooperarea dintre
"intelectualitate" şi "poporul muncitor", trebuie
considerată ca o colaborare între două moduri de a munci.
9. Principiul primatului moralei asupra tacticii
Scopul nu scuză mijloacele.
Mijloacele şi scopul trebuie să facă un tot armonios, să se justifice reciproc.
Sensurile şi legităţile naturale ale activităţii politice trebuie respectate cu
stricteţe în cadrul valorilor etice(coordonarea înţeleaptă a unei colectivităţi
complexe nu trebuie să fie paravanul cuceririi puterii de către o anumită
grupare, doritoare de privilegii). Vom lupta împotriva unor astfel de tendinţe,
considerîndu-ne obligaţi, în primul rînd , la onorarea acestor principii prin exemplul propriei
noastre activităţi.
10. Principiul organizării multipolare a societăţii
Orice încercare de unificare a
opiniei publice este o ameninţare la adresa libertăţii noastre, o faţă
neştiinţifică şi periculoasă. Respingem ferm orice încercare de solidificare
monolitică , care ne indică clar tendinţa de reinstaurare a dictaturii.
Sprijinim pluralitatea opiniilor, ajutată de un mecanism bine pus la punct, de
informare, dialog şi echilibrare. Dorim echilibru între opinii, nu consens. De
aceea sprijinim multipartidismul, coaliţia
guvernamentală (pe care o preferăm guvernării unipartide)
şi o opoziţie puternică.
11. Principiul inviolabilităţii drepturilor omului
Drepturile fundamentale ale omului
nu pot fi încălcate sub nici-un pretext tactic. Ele trebuie să fie consfinţite
în noua constituţie şi respectate ca o garanţie a sănătăţii societăţii. Nu
putem însă concepe această sănătate în lipsa unui sistem bine precizat de
obligaţii ale cetăţeanului român, care să ofere securitate de conlucrare
celorlalţi, între care îşi desfăşoară existenţa.
12. Principiul democratizării
posibilităţilor de dezvoltare intelectuală
Orice cetăţean român are dreptul la
împlinire spirituală. Pentru a garanta efectiv acest drept, societatea trebuie
să pună la punct structuri informaţionale şi educaţionale eficace, care să
înzestreze individul cu aparatul de percepţie care să-i permită să se bucure de
bunurile spirituale oferite de societate. Intelectul nu este o opţiune, ci o
dimensiune fundamentală a omenescului, a cărei atrofiere echivalează cu
pierderea unui organ de simţ. Cultura are faţă de societatea productivă care-i
asigură arderile, obligaţia de a găsi metode pentru a uşura accesul oamenilor
de diverse profesiuni la cuceririle spirituale.
13. Principiul poziţiei centrale a educaţiei
Se bazează pe mai multe
considerente:
- educaţia este singura cale de formare a unor conştiinţe democratizate
interior, asigurînd societatea de mîine,
baza umană pentru construirea unei democraţii reale;
- ea asigură cetăţenilor posibilitatea de participare la viaţa societăţii
şi de racordare a existenţei lor la pulsul normal al vieţii spirituale
contemporane;
- este nu numai un mijloc, ci şi un scop la societăţii, asigurînd
dreptul fundamental la cunoaştere;
- este o activitate productivă, urmărind valorificarea celei mai importante
resurse materiale a ţării: "aurul cenuşiu".
14. Principiul legitimităţii dorinţei de înfrumuseţare şi semnificare a
existenţei
Lipsită de astfel de năzuinţe,
piramida socială şi armonia individuală decăzînd
într-o stare de degradare patologică, cu urmări dezastruoase (ultimii 45 de ani
o dovedesc cu prisosinţă). Considerăm că setea de a afla, dorinţa de înţelegere
a semnificaţiilor şi rosturilor existenţei, sînt
calităţile omenescului de cea mai mare specificitate. Respingem orice tendinţă
de desconsiderare a acestor cerinţe sufleteşti, orice încercare de stingere a
apetitului uman pentru cunoaştere, orice tentativă de a impune un anumit
răspuns parţial dogmatic. În această problemă dreptul de a alege al fiecăruia
este inalienabil.
15. Principiul întreţinerii permanente a calificării profesionale
Pentru apărarea efectivă a şanselor
instalării unui climat de competitivitate constructivă, creatoare, susţinem
necesitatea continuării procesului educaţional, pe toată perioada activă a
vieţii unui cetăţean. Trebuie oferite condiţii optime de informare,
recalificare, perfecţionare. În acelaşi timp, dorim instituirea unui mecanism
eficace de testare a capacităţii cuiva de a rezolva onorabil sarcinile pe care
le are, pentru a se evita atît de periculoasa
"scleroză cu înţepenire pe post", obstacol de temut în calea
afirmării potenţialului tinerii generaţii şi a modernizării necontenite a
societăţii.
16. Principiul promovării şi respectării competenţei
Dorim ca el să fie respectat atunci cînd se selectează cadrele de conducere din orice domeniu
de activitate. Avem în vedere atît calităţile
profesionale cît şi morale, pe care , după experienţa
prin care am trecut, nu le mai putem considera nesemnificative. Dorim de
asemenea , remunerarea salariaţilor în funcţie de calitatea şi valoarea
prestaţiei, respingînd orice formă de
"colectivism", care să permită unora să-şi ascundă incapacitatea sau
lenea în spatele rezultatelor colegilor de echipă.
17. Principiul echilibrării tendinţelor exclusivist pragmatice
Considerăm că specificul fiinţei
româneşti nu permite alunecarea societăţii pe calea goanei oarbe după bunăstare
materială, lipsită de conservarea unor mobiluri sufleteşti. Sugerăm chiar
cercetarea posibilităţii de a înzestra activitatea productivă cu o dimensiune
care să răspundă cerinţelor afective ale lucrătorului, pentru a contracara
fenomenul de înstrăinare dezumanizantă pe care societăţile evoluate l-au
consemnat ca pe un grav pericol.
18. Principiul racordării României la activitatea mondială
Această operaţie poate fi făcută cu discernămînt selectiv, cu respect pentru calitate şi
valoare. Se va renunţa la cenzură , dar nu şi la poziţia activă, critică, faţă
de atacurile kitch-ului, care pot periclita
posibilităţile constructive ale culturii, dacă operează nestingherite de o
opoziţie explicită. Dorim reintrarea ţării în circuitul mondial de valori,
reintegrarea în sistemul general al umanităţii, oferind acestui sistem
rezultatele eforturilor româneşti.
19. Principiul cooperării în condiţii de păstrare a independenţei
În relaţiile economice externe , ne
pronunţăm pentru o politică echilibrată, care să realizeze un compromis între
necesitatea ajutorului extern în efortul de reconstrucţie a unei societăţi
sănătoase şi principiul neatîrnării, care ne obligă
să evităm acele acţiuni care ar putea produce înfeudarea ţării, dîndu-se posibilitatea exercitării de presiuni din
exterior, în numele unor determinări economice.
20. Principiul promovării păcii
România va sprijini activ politica
de destindere şi de sudare a comunităţii umane internaţionale, cu rezerva la
care ne obligă experienţa; nu putem considera justificată aplicarea principiului
non-intervenţiei, în situaţiile în care întreaga comunitate internaţională
asistă la distrugerea unei naţiuni căzute pradă microbului devastator al
tiraniei. Militînd pentru pace, România trebuie să-şi
întărească şi modernizeze capacitatea de apărare (compromisă de acţiunea
trădătoare a fostei dictaturi), pentru a nu transforma obţiunea
pentru pace într-o sinucidere.
21. Principiul neutralităţii totale
În politica externă, România are
dreptul, după atîtea suferinţe, la o neutralitate
totală, care să o transforme într-o Elveţie a estului, scoţînd-o
din capcana oricăror "geostrategii".
22. Principiul respectării simbolului "22"
Idealurile pentru care şi-au dat
viaţa eroii, nu pot fi părăsite. Ar fi o trădare intolerabilă, condamnînd societatea românească la sentinţa de imoralitate
monumentală.
COMITETUL DE INITIATIVA AL
MISCARII POLITICE
ALTERNATIVA '90
Ianuarie 1990
1. Alternativa '90 este o mişcare
politică ce-şi are originea în demonstraţiile din 24-28 ianuarie 1990. Ea îşi
propune să continue aceste "tradiţii" într-un cadru organizat şi
legal, sub forma dialogului politic.
2. "Alternativa '90" este
un organism deschis, care invită în rîndurile sale pe
toţi cei care - formaţi la şcoala moralităţii ireproşabile şi competenţei -
doresc să contribuie şi să militeze activ la reconstrucţia naţională, prin
elaborarea unor metastructuri capabile să asigure
cadrul şi direcţiile de dezvoltare ulterioare. Fără a fi restrictivă, dorim ca,
în componenţa "Alternativei '90", tineretul, atît
ca vîrstă biologică, cît şi
ca stare de spirit, să fie amplu reprezentat.
3. Adeziunea la "Alternativa '90" se face individual, neimplicînd vre-o contribuţie bănească individuală, pe baza
identificării concepţiilor personale cu cele ale mişcării noastre ţi presupune
întreaga paletă de adeziune - de la membrii activi pînă
la simpli simpatizanţi.
4. Forma structurală de organizare va fi de tip piramidal, avînd la bază nucleele locale, continuînd
cu cele comunale, orăşeneşti, judeţene şi zonale şi culminînd
cu organul central cu sediul la Bucureşti.
5. S-a instituit un comitet provizoriu însărcinat cu întocmirea
documentaţiei necesare legalizării mişcării (lista de semnături,
platforma-program, statut) , urmînd să se detalieze
şi divizeze în secţiuni, activitatea de perspectivă imediată.