Contestarea referendumului pentru Constituţie

După un an şi jumătate de la regizarea monstruoasei restauraţii de la 20 mai, puterea ocultă din România se pregăteşte pentru recidivă. În tot acest timp ea a reuşit să menţină populaţia României, prin aceleaşi verificate mijloace, în aceeaşi stare de confuzie, inhibiţii şi hipnoză pe care o semnalam la 3 mai 1990 în „Apel din Moldova”. Chiar dacă din nou (ca şi atunci) protestul nostru se va irosi în van, nu avem dreptul de a tace în faţa unei fărădelegi atît de neruşinate, a unei mistificări atît de nefaste, ca aceea căreia îi va cădea din nou victimă naţiunea română.

Lanţul de farse care ne este impus (referendum, alegeri locale, alegeri generale) va întări aparenţa de legitimitate a unui regim politic care se clădeşte , de fapt, nu pe baza voinţei majoritare ci a reacţiei manipulate a unei majorităţi lipsite de dreptul de opinie pertinentă, pe care îl oferă doar corecta informare.

Numai după eliberarea televiziunii române, deconspirarea reţelei de provocare şi influenţare a opiniei publice, formată din foştii informatori, după scoaterea foştilor activişti şi securişti din poziţii de influenţă şi decizie, poate demara procesul de dezintoxicare a conştiinţelor, care trebuie să preceadă pe acela al campaniei electorale.

Orice încercare de evitare a fazei de normalizare psiho-ideologică, de nerespectare a dreptului la adevăr şi sănătate intelectuală al celor chemaţi să decidă, este o nouă crimă comisă împotriva acestui popor, avînd în setea morbidă de putere doar o circumstanţă agravantă.

Cei care au forţat condiţiile actuale, dezolant de îndepărtate de cele necesare desfăşurării unor „ alegeri” sau „referendumuri”, vor da socoteală în faţa istoriei! În ce ne priveşte, pentru a nu fi acuzaţi de încălcarea „legii” pe care acest şir de fărădelegi o vor legitima, vom fi siliţi să-i respectăm litera.

Şi astfel, după 45 de ani de prizonierat, după izbucnirea de speranţă din decembrie, ne vom vedea readuşi la statutul de cetăţean prizonier, silit să trăim incompatibil cu conştiinţele noastre, în numele unor principii „democratice”, vicios aplicate. Şi deoarece putem dovedi că:

1. Majoritatea celor ce vor vota nu poate alege.

2. Decizia rezultată e lovită de nulitate.

3. Principiul deciziei majoritare ne obligă să ne conformăm.

4. Nu putem fi siliţi să trăim conform unui cod cu care şi cu naşterea căruia , conştiinţa noastră este în grav dezacord.

Cerem ca, în numele democraţiei, să ni se dea sprijin să plecăm!

Vrem să fugim de aici!

Să lăsăm majoritatea să trăiască conform deciziei sale, condusă de ghizii care au îndrumat-o spre ele.

Reluînd, în rezumat:

1. Pentru a alege, trebuie să fii sănătos (dezintoxicat, bine informat, să ştii adevărul.

2. Cît timp nu s-a realizat acest deziderat, votarea nu reprezintă o alegere şi rezultatul ei e nul!

3. La 20 mai s-a produs deja o astfel de fraudă inadmisibilă şi cu urmări nefaste.

4. Nimic nu s-a schimbat, puterea vrînd să recidiveze, desconsiderînd cinic interesele acestei naţiuni.

5. Pînă la eliberarea televiziunii, deconspirarea informatorilor, inofensivizarea activiştilor şi securiştilor în România, campaniile electorale sunt o farsă.

6. Dacă totuşi din nou, farsa nu va putea fi evitată, declarăm de azi, că o considerăm ilegitimă faţă de conştiinţa noastră.

7. Vom fi desigur siliţi să ne supunem legii „astfel născute” (Constituţie, etc.).În aceste condiţii, această supunere nu va fi rezultatul acceptării convieţuirii democratice (majoritatea decide), pe care o considerăm vicios invocată, ci a unei ameninţări represive ascunse abil.

8. Dacă majoritatea va valida un cod (fără a decide cu adevărat), nu-i putem impune vederile noastre. Dar nici nu e normal să fim siliţi a trăi conform acelui cod. Trebuie să avem dreptul de a părăsi statul ale cărui reguli ne apar insuportabile.

9. Cerem aşadar sprijin în a părăsi ţara. Încît să revenim doar dacă enormul edificiu de minciună care e pe cale să devină echilibru, se va prăbuşi!