Va inselati, am dreptul sa vorbesc
Raspunsurile primite la contestatia legalitatii lui Iliescu :
>Deosebirea ar putea veni de acolo ca Iliescu nu este presdintele
Romaniei decit prin furt (de revolutie), abuz (de pozitie
securicomunista) , nerusinare (de fost prim secretar), farsa (de
pseudocampanii electorale), crima (reprimarea in singe a
anticomunistilor in 1990), complicitate, cinism , vinzare de tara
(intereselor sovietice), etc.
Eu sint aici tocmai pentru ca Iliescu sa nu se poata numi Presedintele
meu !
Ioan Rosca
>"Dle Rosca, dumneata ai fost politician al opozitiei. Ca un veritabil poiltician, crezi foarte
mult in valoarea discursurilor, a cuvintelor, chiar atunci cind "predici la convertriti". Exact pe
cine incerci sa convingi in articolele dumitale interminabile? De ce n-ai facut-o cind si cu cine
trebuia? Ai sa-mi spui ca era periculos sa te duci la tara, si poate ca ai dreptate. Dar nici macar
in Bucuresti n-ati fost la inaltime.
Cred ca nu realizezi ca gafele opozitiei sint cauza succesului lui Iliescu & Co. Imi aduc aminte
perfect talk-show-ul Iliescu- Constantinescu la TV si radio inainte de alegerileprezidentiale. Ei
bine, Iliescu a aparut ca fiind mult superior unui E. C. grosolan atit in comportment cit si in
ideatie. Dar nu e vinalui. Cei ca dumneata - liderii opozitiei - l-au pus pe bietul om intr-o
situatie care il depasea si au compromis sansele opozitiei si ale Romaniei. Asa ca macar
abtine-te acum daca ai aratat ca nu ai fost in stare sa-ti faci meseria cum trebuie cind trebuia."
Florin Cutzu
"Fie ca ne place sau nu, Iliescu a devenit presedinte in modul cel mai democratic posibil:
alegeri. .... povestea cu Presedintele meu e intr-adevar hazlie! Sint oameni dedicati cauzei-
vezi C. Coposu- care lupta cu morile de vint acolo si fac o reala opozitie.Si care trebuie
respectati pentru ceea ce au indurat si indura in lupta impotriva porcilor comunisti. dar cei care
am plecat am plecat din considerente de ridicare a nivelului nostru (si al copiilor nostri) de trai
si nu pentru ca atunci cind ne trezeam dimineata ne aminteam ca: shit Iliescu este presedintele
meu!!
Nu-i asa dom'le Rosca? Hai sa lasam demagogia! Nici macar cei care am plecat pe vremea
impuscatului nu am plecat din cauza lipsei de exprimare (cei care au incercat au infundat
puscariile iar acum sint acolo si fac opozitie) ci ca sa o ducem noi si copii nostri mai bine. Sa
nu ne "erijam" - ca sa folosesc cuvintul lui Iliescu- in mari opozanti daca nu sintem. Cui
foloseste? Sau mai bine zis: crezi ca este folositor cuiva?"
LIVIU-DOREL IOSIF
-nu se refera la subiect
-se refera la autor (adica la mine)
-inlocuiesc argumentatia cu bluful tifnos
Voi satisface mai intii curiozitatea retorica privind legitimitatea contestatiei
mele (stiu ca de fapt asta nu era raspunsul dorit...)
Cu ce drept vorbesc ? Acela al adevarului in care cred si pentru care am
platit mai mult decit va place sa credeti!
Si voi incepe printr-un sumar al activitatii mele in 190-1992.
E indecent, dar ar putea clarifica pozitia din care vorbesc si
preintimpina mesaje de genul celor de mai sus.
A. Ramura contestatiei:
-Am participat la un scenariu moldovenesc clasic pe 22 Decembrie la
Piatra Neamt (tragicomica "cucerire" a "judetenei de partid", scremete
revolutionare); mi-am dat demisia din FSN-in noaptea de 22 , dupa aparitia
pe post a emanatilor (ii stiam).
-Am infiintat si condus asociatia "Dialog Piatra Neamt" , care a
incercat sa infrunte puterea contrarevolutionara, prin actiuni la nivel local,
conferinte publice, sedinte publice de dialog, colective de depistare si
corectare a abuzurilor.
-Am organizat si condus toate mitingurile anticomuniste din oras
:25Martie-pentru Proclamatia de laTimisoara si 100 de zile de la o revolutie
tradata (..."Ce vor astia ba?!"), 26 Aprilie- stringerea semnaturilor pentru
punctul 8 (... "La munca animalelor" !) 1 Mai- greva foamei publica pentru
adevarul Pietei Universitatii zdrobita de populatie dupa zile intregi de
scuipaturi si injurii tovarasesti (...Dati-le foc ca-s vinduti strainatatii !"), 20
Octombrie -contra tradarii Basarabiei (...Huuo!), comemorari -15 Noiembrie
(..."Iar instiga astia la dezordine !), 1Decembrie ,16 Decembrie 1990- in
amintirea victimelor comunismului ( - zdrobita din nou de "oamenii de bine"
ai orasului ce nu ne-au permis nici macar coroana pe mormintul soldatilor pe
frontul de est "...da-i in masa de hitleristi!", si totdeauna politia nu a putut
interveni decit in extremis, in timp ce la intimpinarea lui Ion Iliescu in vizita
la Piatra Neamt (a fost rindul nostru "Libertate!" si "Asasinii!") politia a
intervenit in sfisit cu brutalitate, haituindu-ne . etc etc etc.
Am intreprins cercetari si demersuri pentru descoperirea primelor
gropi comune in care zaceau ascunse victime ale represiunii comuniste
(Dealul Marului, Dealul Balaurului), si am facut campanie publica pentru
demararea Procesului Comunismului.
(Aveti idee ce au insemnat toate astea pentru un Piatra Neamt al anului
1990 ? Banuiti oare ce teroare consecventa ne-am asumat? Stiati ca cei ca
mine au avut dreptul luni de zile la securist in fata scarii, la campanii publice
de atitare la aneantizare ("I s-a gasit in casa depozit de armament ", "A furat
si l-au prins", "E omul lui Ratiu, cel care a promis Transilvania ungurilor"
etc ) si ca toata lumea le-a crezut ("Nu iese fum fara foc",... decit daca-l atita
citeva mii de informatori ...)
- Am participat, individual sau ca reprezentant al acestei asociatii la
citeva din evenimentele marcante din istoria contestatiei romanesti :
Congresul de infiintare a Aliantei Nationale pentru Proclamatia de la
Timisoara, (prima contestatie a lui Iliescu, in baza punctului 8 votata atunci
de unii participanti, a fost redactata de mine si de domnul Cerveni),
Mitingurile duminicale din Bucuresti, multe din ele soldate cu
indelungate hartuiri cu coloanele de represiune a mereu tinarului vechi
regim,
Mitingul maraton din Piata Universitatii- unde am continuat greva
foamei si am facut parte 2 saptamini (5Mai-19Mai)din comitetul de
organizare. Asociatia Dialog P.N. a avut ca platforma-comunicat pentru
acest miting respingerea legitimitatii "alegerilor" ce urmau , abuziv, sa se
desfasoare,
Mitingul pentru eliberarea liderilor pietii din 13 Iulie,
Mitingul din 21 Decembrie 1990 unde mi-am explicat cea de a doua
greva a foamei (16-22Decembrie) si hotarirea de a parasi tara etc). Atunci
mi-am explicat din nou nerecunoasterea Faptului Politic Implinit dar
Ilegitim ("interimat FSN"; "alegeri", "referendum"), mi-am declarat public
regimul de prizonier de constiinta al unui stat securist obligat la respectarea
unei false legalitati de statutul de cetatean al statului roman. Atunci am
depus cererile de azil si emigrare. Ulterior, pentru ca intrasigenta pozitiei
mele sa nu aduca prejudicii organizatiilor in care eram membru, m-am retras
treptat de la conducerea lor . (Alianta Civica Neamt- in aprilie 1991;
Forumul Democratic Antitotalitar Neamt- august 1991, Asociatia "Dialog
Piatra Neamt"- septembrie 1992, in momentul emigrarii in Canada ) .
- Am avut numeroase contacte cu Asociatia Fostilor Detinuti Politici,
cu care am organizat actiuni comune. Am avut comunicari prezentate in
Congresele asociatiei privind Procesul Comunismului .
- Am avut contacte cu mesageri ai "Vetrei Romanesti" in perioada de
formare (martie 1990), trimisi in toate judetele Moldovei ca sa obtina
solidaritate la "cauza romana". Le-am urmarit discursul, documentele , le-am
intuit intentiile si ... m-am opus implantarii diversiunii "Vetrei" si spiritului
ei in judetul Neamt.
-B.Ramura "instantelor de opinie critica" (intelectuala):
- Am avut multe intilniri cu intelectuali romani, cotati ca
reprezentativi, profesional si moral, in incercarea de a-i INSTIGA la
implicare explicita (inca din ianuarie '90) .
Am avut dialoguri cu diverse asociatii "civile" in vederea infiriparii
unei retele unitare nationale si a implicarii explicite in batalia pentru
decomunizare.
Am frecventat asiduu Grupul Pentru Dialog Social -din Bucuresti , in
jurul careia societatea romaneasca (tinerii in special) tesusera o plasa de
sperante privind organizarea Noii Dizidente Romanesti. Am facut mari
eforturi (citeva interventii in sedintele grupului) pentru ca acest capital de
incredere sa nu se iroseasca si pentru ca "vechhi dizidenti" sa renunte la
"apolitismul cultural" si sa dea un exemplu de implicare ce ar fi fost atit de
oportun.
Mult mai tirziu (si in contratimp fata de evolutia situatiei) a aparut
Alianta Civica (a carui membru fondator sint) cu sucursalele ei din tara (celei
din Neamt i-am fost fondator si presedinte). Am participat la dezbaterile
primelor congrese ale Aliantei Civice , mi-am aparat acolo convingerile, nu
fara infruntari si dezamagiri. Am fost si m-am impotrivit si atunci cind
membrii au refuzat sa devina partid (inoportun) si cind s-au razgindit (din
nou inoportun si in contratimp).
- Am avut si eu (la moda intre intelectuali... ) manifestari de "spirit
publicistic critic", am publicat numeroase articole de analiza sau protest , sau
"comunicate", in ziarele de opozitie , am avut si mai multe refuzuri din
partea unei largi game de publicatii si am purtat numeroase discutii
revelatoare cu redactorii lor. Am cunoscut pe propria piele cenzura
Televiziunii si mai apoi "incuierea ei ermetica" fata de orice mesaj
neconvenabil puterii.
-Am participat si intervenit si la Conferinte privind ...democratia
(Congresul de la Timisoara privind Drepturile Omului a fost un exemplu
extrem de instructiv). Am urmarit evolutia elaborarilor teoretice privind
situatia din Romania, intr-o continua raportare la realitatea politica a
momentului in care erau emise, facindu-mi anumite opinii privind
oportunitatea , neutralitatea sau nocivitatea lor.
-C- Ramura "partinica" (opozitia politica)
-Am incercat , imediat dupa revolutie, sa contribui la formarea unei
formatiuni politice , care sa sa organizeze o alternativa de calitate si de
schimbare profunda societatii romanesti.
Presat de sentimentul necesitatii m-am pretat la activitati stranii pentru
mine (am o cu totul alta pregatire) cum ar fi: contactare de personalitati
pentru implicare, racolare de membri, redactare de platforme si statute,
dialoguri de fuziune cu grupari similare etc.
Virsta (31 de ani) si postura m-au facut sa ma simt atras de ideea unei
forte anticomuniste "tinere", expresie a revoltei generatiei mele si a
determinarii ei pentru emancipare. Nu am reusit .
Din acea perioada (ianuarie- februarie '90) de framintari, mi-a ramas ,
dincolo de un regret amar, amintirea a foarte multor reactii si alegeri : a
tinerilor care protestau pe strazi, a intelectualilor creditati de opinia publica
etc., fata de ...instigarea spre politica explicit partinica .
- Am refuzat ideea "impartialitatii politice", sustinind consecvent
tinerele partide "istorice", singurele care in confuzia acelui moment, aveau
un anume credit de reprezentativitate decomunizanta. Am intervenit pe mai
multe planuri pentru a le ajuta in batalia absolut inechitabila care s-a dus in
prima "campanie electorala", in judetul Neamt. (sedii inchise, penetratie de
ziare de opozitie nula, intimidare inimaginabila, diversiuni etc).
Mai intii, luptind cu autoritatile pentru a corecta cite ceva din abuzurile
scandaloase prin care s-a manifestat "campania" (Desigur, voi reveni cu date,
ca si pentru toate celelalte puncte ale acestui rezumat).
Apoi, punind umarul la organizarea firavelor actiuni ale "opozitiei".
Apoi, in fata dureroasei evidente ca, drept urmare a campaniei de
dezinformare si intimidare a puterii , partidele respective nu prea aveau nici
membri, nici sustinatori, nici candidati, am fost pur si simplu siliti membrii
asociatiei "Dialog" sa ne inscriem pe listele acestor partide, pentru a le da o
anume credibilitate.
Eu insumi m-am inscris pe lista PNT, ca independent, avind ca
platforma Proclamatia de la Timisoara. Ulterior (3Mai), in fata noului val de
evidente , am denuntat realitatea politica , mecanismele ei, si ne-am retras
din alegeri, adaugindu-ne mitingului din Piata Universitatii pentru a le
contesta. Si astazi ma simt in masura (si in drept) sa demonstrez
ilegitimitatea acelor alegeri, pe care nu le-am recunoscut niciodata.
- Am avut discutii cu liderii opozitiei in perioada dinainte si de dupa
alegerile din '90. (Cimpeanu, Coposu, Cunescu, Ratiu, Puiu, Lupu, Patriciu
etc) incercind sa-i pun la curent cu situatia reala din tara, sa-i determin la mai
mult realism, fermitate, eficacitate, modernitate, democratie interna si mai
ales la MAI MULTA UNITATE. Aceste dialoguri mi-au adus raspunsuri si
intrebari, intelegere si nemultumire.
Am participat si sustinut incercarile de apropiere si coordonare intre
ramurile opozitiei (partide, contestatie,critica).
Am fost printre initiatorii miscarii de unificare ce avea sa aduca la
aparitia Forumurilor Democratice Antitotalitare, in toate judetele tarii.
Stiu ca acesta operatiune pe orizontalele judetelor a avut si alt scop
decit cel perceput de "observatorii politici" (unitatea opozitiei), si anume de
a rupe blocajul produs de veleitarismul unor "lideri ai opozitiei", de a-i sili sa
constate ca in tara, membrii partidelor lor doreau acut unitatea.
Am urmarit si reactia la acest "atac de unificare pe orizontala" (fiind
prezent la primele congrese ale Forumului Democratic Antitotalitar, ca
reprezentat al Forumului judetului Neamt, a carui fondator si presedinte am
fost). Am tras anumite concluzii din infruntarile ce s-au produs la congrese ,
si mai ales din substituirea Forumului prin Conventia Democratica. (care a
insemnat la inceput o reluare a frinelor "verticale" in politica opozitiei).
- Desi propria mea rigiditate (in a recunoaste manevrele "politice" ale
anului 1990 si rezultatelor lor), si decizia de a parasi tara in semn de
nesupunere m-a plasat intr-un unghi dificil, in asteptarea vizei de emigrare
am continuat sa spijin activitatea opozitiei din judetul Neamt si sa militez
pentru cresterea pertinentei activitatii liderilor ei nationali.
Ascendentul pe care il aveam in Piatra Neamt , ca principal animator al
opozitiei , in primul ei an, m-a adus in postura sa organizez multe din
activitatile , chiar dupa demisia din postul de presedinte.
Prezinta interes in acest sens depozitia pe care o am de facut despre
"alegerile locale" din iarna anului 1992.
Am incercat sa coordonez activitatea formatiunilor conventiei, am fost
in satele judetului si am facut campanie electorala pentru Conventia
Democratica. Mai fusesem in sate si pentru alte probleme (pamint, victimile
cooperativizarii, alegeri).
Consider si acum aceasta experienta ca cea mai instructiva din
activitatile mele, o dura racordare la o realitate pe care "analistii de salon" o
rateaza ! Voi face inventarul "mijloacelor "de care am dispus in aceea
campanie... Si a mijloacelor si pirghiilor celorlalti...
- In sfirsit , in ceea ce priveste agitatia intestina din rindurile
"opozantilor" cu pretentii la pozitii pe listele electorale, am citeva amintiri
dureros expresive.
Am asistat la aceasta procesiune dizgratioasa pentru alcatuirea listelor
din judetul Neamt , pentru alegerile generale din '90 si '92 si a celor locale
din iarna '92.
Aceste imprejurari au adus revelatii, rasturnari, clarificari. Traditionala
"lupta pentru ciolan" a fost singurul moment de activism intens pentru
majoritatea celor angrenati. Corabia noastra, aparent linistita si unita pe care
credeam ca o cunosc s-a dovedit imprevizibila si nabadaioasa. Atunci cind
am incercat sa reamintesc de principii si selectie de valoare, am fost pur si
simplu exmatriculat ! (ianuarie '92).
Pasiunile, pretentiile de legitimitate, aventurismele si venalitatile au
izbucnit irezistibil. In parte era expresia unui anume specific, in parte
rezultatul dezastros al neimplicarii valorilor, in parte efectul infiltrarii
agentilor securitatii sau a atmosferei de suspiciune generata de posibilitatea
prezentei lor.
Ma opresc aici .
Cit despre adevaratul subiect, cel al ilegitimitatii regimului din
Romania si lui Ion Iliescu, sper ca acum pot sa-mi expun argumentatia.
Ioan Rosca