De : Ioan Rosca
Date : Jeudi 29, Janvier 2004 2:46
Objet : Un exemplu expresiv de tilharie: "Tutunul Romanesc, afacere facuta scrum"
Cititi atent, cititi printre rinduri, priviti dincolo de ele. Veti putea intui
ce se ascunde in spatele spectacolului politic de la Bucuresti. Dupa 1989 ,
poporului roman i s-a spus ca statul era cumplit de sarac, falimentar, disperat,
desi el avea proprietati incomparabil mai multe cu orice stat, detinea ceea ce
intr-o tara normala detine intrega populatie si nu avea datorii bugetare. Nimeni
nu vrea sa calculeze avutia care s-a pradat si distrus in acesti ani. Pentru ca
intreaga masa a bunurilor din Romania sa ajunga in mina mafiei la putere, NIMIC
nu a fost precupetit, nici macar mentinerea in viata a metabolismului economic
supus unei sfirtecari nemiloase, in goana dupa prada. S-au folosit tot felul de
lozinci de acoperire, o vasta panoplie de diversiuni. Iar din exterior s-au
gasit evident suficenti oameni de afaceri care sa profite de extraordinarul
context al "tratativelor" cu lupii interni, facute in numele stinii, soldate cu
enorme cirdasii si mituiri. Este probabil una din cele mai mari excrocherii din istorie,
dintre cele mai mari crime facute impotriva romanilor, e cauza unei distrugeri
economice si sociale foarte greu reparabile. Faptasii, ciocoii care formeaza noua patura
"intreprinzatoare", ne invita sa ne resemnam, sa acceptam relieful economic sculptat prin
TRADARE. Eu inca sper ca vor plati. Ar merita sa luptam pentru asta. Nu mai avem ce pierde.
Ioan Rosca
http://www.evenimentulzilei.ro/topstory/?news_id=144349&PHPSESSID=1b9046d174cd9d\
f0dd92a044b983a1e8
Ovidiu D. Popica
Vlad Macovei
Joi, 29 Ianuarie 2004
Controversele iscate in jurul privatizarii SNTR scot la iveala o situatie
uluitoare: in cele trei vinzari succesive ale producatorului autohton de
tigarete, valoarea tranzactiei a scazut de la 130 milioane de dolari, in 2000,
la 16 milioane de dolari, patru ani mai tirziu. Ca sa bata palma pentru a obtine
a opta parte din cit negociase in primul contract, statul a acceptat sa stearga
datorii echivalente cu 122 milioane de dolari. Asadar, daca in primul caz
cistigul la bugetul de stat s-ar fi ridicat la 95 milioane de dolari (pretul
tranzactiei si datoriile asumate), in cele din urma bilantul privatizarii SNTR
este socant: statul a renuntat la o proprietate industriala nu punind, ci luind
din buzunarul contribuabililor romani peste 100 milioane de dolari. In primul
caz, contractul a fost semnat din partea statului de Ioan Muresan, fost ministru
taranist al agriculturii. In cele doua vinzari, pe contracte si-au pus
semnaturile doi ministri PSD: Ilie Sirbu si Ovidiu Musetescu.
5 motive pentru care putem considera ca pretul de 2,1 milioane de dolari platit
pentru pachetul majoritar este mult sub valoarea SNTR:
• societatea detine fabrici, evaluate in 2001 la 80 de milioane de dolari;
• fabricile au beneficiat de-a lungul timpului de investitii in utilaje de zeci
de milioane USD cu bani imprumutati de la stat;
• numai terenurile de sub fabrici erau evaluate, tot in 2001, la trei milioane
de dolari;
• un alt teren, in Baneasa, care poate fi vindut imediat, a fost evaluat la zece
milioane USD;
• societatea a fost iertata de o mare parte din datorii, recent statul stergind
nu mai putin de 122 milioane de dolari debite la buget.
Desi PSD a prezentat-o ca pe o privatizare dubioasa a fostei guvernari, pina la
urma actele arata ca adevaratele schimbari de proprietar la SNTR au fost
parafate de ministri ai guvernului Nastase: Ilie Sirbu, in 2001, si Ovidiu
Musetescu, in 2004. Cu toate ca a criticat si suspectat public contractul semnat
de Muresan cu InterAgro, guvernul Nastase a acceptat ca statul sa fie partener
la SNTR, timp de doi ani, chiar cu firma cu care negociase si fostul ministru
taranist. Rezultatul primului an de parteneriat semnat de Ilie Sirbu si
InterAgro a fost majorarea datoriilor SNTR cu 700 miliarde lei. Informatia apare
negru pe alb intr-un document in care este prezentata starea financiara a SNTR
in martie 2003, cu citeva zile inainte ca APAPS sa redevina actionar majoritar.
Ministerul Agriculturii nu poate spune ca nu stia situatia de vreme ce, raminind
actionar cu 47%, putea controla afacerea prin reprezentanti in Adunarea Generala
a Actionarilor si Consiliul de Administratie.
Vinzarea pachetului majoritar de actiuni al SNTR pentru doar 1,6 milioane euro
(adica 2,1 milioane de dolari) se transforma intr-o afacere excelenta pentru
cumparator, fie si daca luam in considerare numai valoarea a doua terenuri pe
care firma le are in Bucuresti, unde fiecare palma de pamint bine amplasat aduce
profituri frumoase.
Un teren la Baneasa, de aproape sapte hectare, a fost evaluat, in cea mai
pesimista varianta, la unul de trei ori mai mare decit cel acceptat de Musetescu
pentru actiunile vindute. Intr-o alta evaluare, mult mai apropiata de realitatea
pietei, pamintul, numai bun pentru construit vile de lux cu vedere la lac, face
cel putin 10 milioane de dolari. Alt teren este cel pe care se afla fabrica de
tigarete Bucuresti (in apropierea Garii de Nord) peste sase hectare dupa cum
rezulta din evaluarea facuta de PriceWaterhouseCoopers in vara lui 2001.
Peste drum de fabrica tocmai s-a ridicat un hipercomplex comercial, ceea ce a
ridicat pretul zonei si, potrivit unor surse, sint deja retele concurente de
supermagazine care privesc gales spre un amplasament aflat, practic, la doi pasi
de buricul Capitalei.
Sint si alte informatii financiare care arata ca averea SNTR este de ordinul
zecilor de milioane de dolari. Este vorba de imprumuturi garantate de stat
pentru retehnologizare. Documente ale fostelor administratii arata ca statul a
investit in SNTR 100 milioane dolari pentru modernizari facute inaintea primei
privatizari (1995-1999) si ca societatea mai avea de platit, in 2003 si 2004,
rate de aproape 8 milioane de euro. Evaluarea PriceWaterhouseCoopers vorbeste de
investitii de doar 50 milioane de dolari si remarca faptul ca echipamentele
cumparate sint produse de firme renumite in domeniu. Lui Muresan i se poate
reprosa insa oportunitatea acestor modernizari cita vreme fabrica de la Rimnicu
Sarat, de pilda, "inghitise" peste sase milioane de marci la vremea respectiva,
dar statea inchisa, iar evaluatorul ii dadea putine sanse de repornire. Statul
ar fi putut vinde fabrica iar cu banii luati sa plateasca datorii sau sa-si
finanteze productia.
Afacerea din mai 2000
Pretul negociat in contract pentru 100% din actiuni: 40 milioane de dolari,
platibili in doua transe, in 100 zile
Angajamentele de investitii: 35 milioane de dolari, in cinci ani
Datorii: InterAgro preia obligatii de 55 milioane USD
Precautii: statul poate recupera 90% din actiunile vindute, daca InterAgro nu
plateste pretul sau nu face investitia la timp. Contractul n-a mai apucat sa fie
aplicat pentru ca intelegerea dintre stat si cumparator a fost anulata in
instanta in urma unei contestatii.
Semnatarul contractului: ministrul Ioan Muresan .
Afacerea din decembrie 2001
Pretul rezultat din contract pentru 100% din actiuni: 12,45 milioane de dolari
Angajamente de investitii: 40 de milioane USD, in cinci ani
Datorii: ministerul se angajeaza sa obtina pasuire pe cinci ani, cu perioada de
gratie de sase luni. Statul renunta la orice dobinzi, penalitati, comisioane sau
majorari legate de datorii. In contract, semnatarii se limiteaza doar la a
recunoaste existenta unor datorii totale de peste 4.300 miliarde lei.
Semnatarul contractului: ministrul Ilie Sirbu.
Afacerea din ianuarie 2004
Pretul rezultat din contract pentru 100% din actiuni: 3,5 milioane de dolari
(2,1 milioane dolari pentru 56,4% din actiuni)
Angajamente de investitii: 5,8 milioane de dolari
Datorii: - asumate de cumparator: 6,8 milioane dolari
- sterse de stat: 122 milioane de dolari
Contractul in intregime nu a fost facut public
Semnatarul contractului: ministrul Ovidiu Musetescu.
Nota redactiei: sumele in euro au fost echivalate in dolari
Istoricul privatizarii
• mai 2000 - grupul InterAgro, condus de omul de afaceri Ioan Niculaie, cistiga
licitatia pentru privatizarea SNTR. Pretul obtinut de Ioan Avram Muresan,
ministrul taranist al agriculturii de atunci, a fost de 40 milioane de dolari si
asumarea unor datorii de 55 milioane de dolari
• la scurt timp, al doilea clasat in licitatie, grupul Leaf Tobacco, contesta
rezultatul si, in cele din urma, obtine anularea contractului de privatizare
• la jumatatea anului 2001, Ioan Niculaie obtine in instanta recunoasterea
faptului ca are de recuperat aproximativ 10 milioane de dolari de la stat, bani
care reprezinta prima transa platita deja pentru SNTR
• la sfirsitul lunii decembrie 2001, in urma negocierilor cu Ministerul
Agriculturii, condus acum de ministrul PSD Ilie Sirbu, Niculaie obtine
aproximativ 53% din actiunile SNTR in contul acestei datorii
• 1 aprilie 2003 - statul, prin APAPS, redevine actionar majoritar la SNTR
printr-o majorare de capital. Terenurile trecute ca aport in natura apartinusera
SNTR, dar au fost preluate de stat in contul unor datorii bugetare
• 21 ianuarie 2004 - consortiul Tobacco 2003/UE cumpara pachetul majoritar la
SNTR, cu 1,6 milioane de euro. Valoarea totala a tranzactiei, incluzind plata
unor datorii si investitiile, se ridica la circa 12 milioane de euro
O parte din ce s-a vindut pe 2,1 milioane de dolari
Investigarea contractelor pe baza carora statul roman a vindut pina acum SNTR
arata ca in perioada mai 2000 - ianuarie 2004, Tutunul Romanesc a avut doi
stapini: statul roman si firma "InterAgro", a omului de afaceri Ioan Niculaie.
Este perioada in care datoriile firmei au crescut de la 55 milioane de dolari,
cit erau recunoscute in primul contract de privatizare, la 122 milioane de
dolari, cit a sters cu pixul statul roman, argumentind ca astfel va vinde mai
bine compania. Dar cit de bine a vindut-o pina la urma? Cu datoriile sterse,
averea SNTR nu mai apare la fel de vlaguita ca inainte.
Un raport facut de PriceWaterhouseCoopers (vezi facsimil) in toamna lui 2001
inventaria bunurile cele mai de pret ale companiei si le evalua la peste 85
milioane de dolari. Numai terenurile pe care se afla cele sase fabrici de
tigarete si fabricile de prelucrare a tutunului erau socotite la aproape trei
milioane de dolari. Restul erau cladiri si echipamente, unele mai vechi, dar si
altele in care abia se investisera bani. Adaugati la toate acestea tot felul de
alte lucruri care intregesc de regula averea unei companii: stocuri de materie
prima si produse, bani care trebuie sa vina de la diversi clienti, alti bani
aflati in conturile bancilor, investitii pornite. Una peste alta, la momentul
raportului, SNTR fusese evaluata la peste 115 milioane de dolari.
Curtea de Conturi nu are oameni sa verifice
Dan Drosu Saguna, presedintele Curtii de Conturi, ne-a declarat ca nu a luat,
deocamdata, decizia ca institutia pe care o conduce sa verifice modul in care
s-a efectuat privatizarea SNTR, dar ca, imediat ce va avea o echipa de control
libera, va actiona. "Pentru noi nu este o prioritate de control in acest moment,
deoarece avem un calendar de verificari deja stabilit. Am discutat cu colegii
mei, am urmarit sesizarile din presa si am hotarit ca, de indata ce vom avea o
echipa de control libera, sa verificam tranzactia", a spus Saguna. Presedintele
Curtii de Conturi a tinut sa precizeze ca, daca exista nereguli, ele vor fi
scoase la iveala la un control serios si nu conteaza momentul derularii
verificarii. (L.M.)
"Am muncit foarte mult si speram ca, la capatul acestui drum, sa avem
satisfactia reasezarii definitive a companiei pe un drum de modernizare, de
retehnologizare, pe un drum sanatos al cresterii economice, al realizarii de
profit, al platii taxelor, impozitelor si datoriilor, pe care si le-a asumat in
conformitate cu noul Cod Fiscal si cu legile Romaniei, si scotind Tutunul
Romanesc din categoria societatilor-problema."
Ovidiu Musetescu
Blanculescu promite ancheta
Autoritatea Nationala pentru Control a declansat deja verificarea tranzactiei de
vinzare a pachetului majoritar al Societatii Nationale Tutunul Romanesc (SNTR),
a declarat pentru "Evenimentul zilei", ministrul Ionel Blanculescu. "M-am
autosesizat si am declansat verificarea tranzactiei. S-ar putea ca in operatiune
sa implicam mai multe institutii ale Autoritatii de Control", a spus Ionel
Blanculescu. Ministrul controlului a lasat sa se inteleaga ca decizia de a
controla tranzactia a aparut si ca urmare a articolelor din presa. (L.M.)
"In momentul in care am preluat conducerea ministerului, contractul de
privatizare al SNTR fusese deja anulat, ceea ce a declansat seria de procese
intentate ministerului de catre SC InterAgro SA, pentru recuperarea avansului.
InterAgro a obtinut hotarire judecatoreasca definitiva si executorie pentru un
pachet de actiuni de 51,28% din capitalul social al SNTR. "
Alexandru Dinca, purtator de cuvint al Ministerului Alimentatiei