|
1. La 14 aprilie fost publicat in Cotidianul un text al domnului Culcer referitor la dispariţia lui Goma si la modul în care a fost tratat pentru că a încercat să pledeze cauza românilor din Basarabia. https://www.cotidianul.ro/paul-goma-un-combatant-pentru-memoria-romanilor/ 2 Am reacţionat astfel: "Înţeleg perfect de ce v-aţi simţit obligat să salutaţi dispariţia lui Goma, arătîndu-vă solidaritatea cu solidaritatea lui faţă de poporul nostru. Dar mă tem, domnule Culcer, că tot "nu e momentul" analizei riguroase şi echilibrate a evoluţiei raportului dintre români şi evrei de-a lungul ultimelor două secole (vedeţi în acest sens reacţia global controlată faţă de ultima carte a lui Soljenitîn ). Datorită laşităţii colective (contagioase, degenerative) care l-a scos pe Goma din minţi, intimidarea apărătorilor adevărului/interesului naţional (în drept- prin prin OUG 31/2002, L217/2015, L157/2018, în fapt- prin închinarea securistă a ţării la noua/vechea "Poartă") a reuşit pe deplin. Veţi fi somat să vă retrageţi argumentaţia, cu scuze, oricît de solid ar fi probatoriul prin care poate fi susţinută. Nu se va obosi nimeni să vă contrazică cu argumente, cum nu l-au contrazis nici pe Goma. Ci veţi fi acoperit (ca şi el) cu invective/aluzii ameninţătoare. Dacă nu v-aş cunoaşte luciditatea, m-aş teme că vă expuneţi imprudent represaliilor previzibile, enunţînd aici adevăruri la a căror epurare din memoria/cultura romînă se lucrează sistemic/sistematic, de atîta timp. Cum însă vă ştiu, nu-mi rămîne decît să mă asociez gestului dv. comemorativ- semnalînd că, după mine, manipularea istoriei românilor în interes filosemit nu putea merge atît de departe, dacă românii nu ar fi fost îngenuncheaţi în halul pe care Goma, lăsat singur în tranşee, l-a denunţat… cu durere. " 3. Dan Culcer a replicat: "15 aprilie 2020 la 21:02 "Domnule Ioan Rosca, Mulțumesc pentru comentariu și pentru asocierea la acest text de recuperare a memoriei.Pentru ca să nu scriu rezumate ale textului lui Paul Goma,Săptămâna Roșie 28 iunie-3 iulie 1940 sau Basarabia și Evreii, trimit cititorii la sursă. Iată locul unde cartea lui Paul Goma, etichetată cu vorbe goale, poate fi citită gratuit. Au apărut între timp noi ediții tipărite. Cartea poate fi confruntată cu bibliotecile scrise de alți autori, dar situația de bază nu este și nu poate fi contestată. http://paulgoma.free.fr/dl_links/publicistica/saptamana_rosie.php " 4 Ceea ce m-a determinat să răspund semnalînd bibliografia de pe un şantier al meu de lucru: "Bine venită trimiterea la carte, pe care ultima generaţie de critici/cenzori o vrea excomunicată, fără a fi citită. Ca si Soljenitin, Goma a facut un mare efort de documentare/argumentare, mînat de dragostea faţă de adevăr, neamul său şi rădăcinile sale basarabene. Punîndu-şi la bătaie capitalul de imagine şi forţa de convingere, a scos din penumbra creată de laşitatea intelectuală colectivă informaţii/documente din surse ocultate. Cei care l-au hăituit pentru poziţia patriotică şi demnă ştiu foarte bine că în spatele "bibliografiei (selective)" folosite/indicate în cartea se află muntele textelor eliminate metodic de Judecătorii la putere, referitoare la istoria conflictului dintre băstinaşii români şi imigranţii evrei, intre 1789 şi 1989 (ca să rotunjim două secole). Căci a începe povestea confruntării în 1941, sau 1940, sau 1917, sau 1879, sau 1866- e deja o falsificare (ţinînd cont şi de colonizările practicate de ocupanţi -ruşi, austrieci , unguri- în teritoriile româneşti reunite în 1918). Întru sfidarea "amneziei" care l-a rănit/scîrbit pe Goma, îmi permit să completez trimiterea dv. cu piste de studiu pe care nu le abordează în carte, dar pe care le-ar fi putut invoca, dacă s-ar fi stîrnit o adevărată dezbatere. Grăbindu-mă , nu mai corectez/complez/precizez paginile/ fragmentele/ aspectele de interes, mă rezum la a le semnala existenţa. Îmi cer scuze pentru lunga dar foarte incompleta enumerare, dar Goma merită ca cititorii săi să ştie că el a reprezentat o parte semnificativă din cultura română, condamnată de duşmanii ei la uitare. V. Alecsandri (discurs din 10 octombrie 1879, în senat), I Antonescu (oct.1941 Scrisoare de răspuns adresată lui Wilhelm Filderman), V. Babeş (1901- "Regenerarea Poporului Român"), N.Baciu ("Agonia Romaniei 1944 - 1948", "Din temnitele Anei Pauker, in puscariile lui Tito" etc.), B. BARKER (1834-Amintiri de calatorie), N. Basilescu (1897- "Intelegerea art 5.7 din constitutie" etc.) [vezi continuarea] V. BATTHYANY (1801 Calatoria prin tara romaneasca), S.Băbescu ("Creşterea populaţiei oraşelor, pe neamuri , 13 mai 1937), N.Bădulescu (1940 "Apărarea muncii naţionale"), I.Bălan episcop- conform J. Ancel (5 sept.'37, "Problema palestiniană "), V. Băncilă (1936-"Naționalismul și misiunea românească" etc.), S.Bărnuţiu (fondatorul rezistentei de la Iaşi-în "Dreptul Public al Românilor"), V. Bianu ("Însemnări din Răsboiul României Mari", articole cum ar fi "O vizită la Reşiţa", "Invaziunea străinilor", intervenţii în senat, cum ar fi la 28.5.1924, 1.9.25, 15.10.25 etc.), Gh. Bâgu ("Mărturisiri din întuneric"), I.D.Bârzan (1924 "Evoluţia şi reînvierea ideii naţionale.Problema evreească."), L.Blaga (articole în "Gindirea", ca "Despre rasă ca stil"-1935, "Temele sacrale şi spiritul etnic", 1941-elogiul lui N Crainic etc.), Sever Bocu (activitatea din Moldova/Basarabia, ziarul „România Mare”), D.Bolintineanu (poezii ca "Ovreii leşeşti", articole ca "Nepasarea ... la Romani" 1869 etc.), C. Bolliac (numeroase articole şi acţiuni), A.A. BONAR (1834- "Doi misionari scotieni in tarile romane acum o sută de ani"), D. Gh Bordeianu ("Mărturisiri din mlaştina disperării"), T. Brăileanu (1940-"Sociologia si arta guvernarii"), I A Brătescu Voineşti (1940-"Strigăte de alarmă în chestia evreească", etc.), I C Brătianu (de exemplu, intervenţiile din 28/30 sept 1878, 23/25 feb 1879- in Senat), Gh. Brătianu (1943 "Basarabia-drepturi naţionale si istorice" etc.) , Vintilă Brătianu ("Memoriu " prezentat CC al PNL,23 sept.'30), A. Brişcă ("Rezistenţa armată anticomunistă din România (1944-1962)", E. Bucuţa (1926- "Pan-Europa şi Basarabia"), Gh Buzatu (numeroase lucrari, ca "Bătălia pentru Basarabia 1941-1944" etc.) J. Caillat (1854 "Calatorie medicala in provinciile dunarene"),G Calciu Dumitreasa (articole ca "Radu Gyr sau despre gratuitatea eroismului") A. Cantacuzino (texte ca "Lumea legionară versus lumea comunistă" etc.), I.L Caragiale ( "1907 Din primăvară pîn-n toamnă"), Carol I (din memorii si din corespondenţa cu tatăl sau), Carol II (din "Insemnari zilnice"), M.Carp ("Cartea neagră"), A. Călinescu (Intervenţii în parlament 1934-39, Insemnări), I.C. Cătuneanu (1924-34- articole si interventii parlamentare, la 4.03.32, 1.03.34 etc.), P.Chirnoagă („Istoria politică şi militară a răsboiului României contra Rusiei sovietice" ), P. V. Cigeacov (1812-"Relatare despre ţările romane, in calitate de comandant militar al lor, in timpul razboiului ruso-turc" ), E.Cioran ("Din mărturisirile unui. naţionalist", "Schimbarea la faţă a României " etc.), Ion Cîrjă (1974-"Canalul Mortii"), C.Z. Codreanu (carti, jurnal, circulare, discursuri în parlament- 3 dec 1931, 30 aug 1932 etc.), I.Z. Codreanu ("Crîmpeie de amintiri"- incursiunea sa in Basarabia ), N Coman ("Martiriul Bucovinei : 1914-1915"), N.Petrescu Comnen (audienţă la Goga şi Micescu , 5 ian.'38, adresa din 2.12.38 catre legatiile Londra ,Paris, Roma, Washington etc.), J.D. Condurachi (1918-"Citeva cuvinte asupra condiţiei juridice a strainilor"), F. Constantiniu (lucrari si articole, cum ar fi "Cum a ocupat armata rosie tinutul Herta", "Saptamana patimilor 23-28-iunie 1940-cedarea basarabiei si a nordului-bucovinei" etc.) V. Conta (discursul din 4 septembrie 1879 in Camera Deputaţilor etc.), V. Corbut ("Civitas Diaboli"), A Cotruş (poezii, ca "Dai şi dai din neam în neam"-1939), N. Crainic (numeroase articole/lucrări: "Cauzele miscarilor studentesti", "Programul statului etnocratic", "Zile albe, zile negre-memorii" etc.), I.Creangă (poezia "Nici un ac de la jidani !"), C. DE BOIS-LE-COMTE (Raport, Bucuresti, 10 mai 1834), V Christodorescu (1944-"Legea pentru abrogarea masurilor legislative anti-evreiesti" [L641/19.12.1944]), A.C. Cuza (intre 1889 si 1939, articole, carti si interventii parlamentare, cum ar fi cele din 28.11.1894, 18.03.95, 17-18 iulie 1918, 13.10.30, 9.02.31,3.12.31, 30.08.32, 14/15.12.32, 2.03.34, 27.04.34, 14.12.34, 12.12.35, 28.11.36, 10.12.1936), G.A.Cuza (interventii parlamentare 1932-37) , A. Demidov ("Schita unei călătorii în Rusia de Sud si in Crimeea prin Ungaria,Tara Românească si Moldova 1838"), Camil Demetrescu (in "Memorii"), M. Djuvara (1916- "Principiul nationalismului"), H. F. Desprez ("Biblia şi tiganii Orientului" 1846), S.Dietrich (Raport- 1855), R. Dragnea (1927-"Spiritul romanesc creator", etc), I.G. Duca ("Amintiri", articole, etc.), Grigore Dumitrescu ("Demascarea"), W. Dzieduszyckim ("Calatorie pentru cercetarea navigatiei pe Nistru in anul 1785"). M. Eliade (articole, "Memorii" etc.), I.V. Emilian ("La aniversarea unirii Basarabiei"), Mihai Eminescu ("Doina", numeroase articole publicate între 1870 si 1888), Nicolae Enciu (lucrari si articole, ca "Ultimatumul sovietic din iunie 1940"), A. Farra (raport consular 23/28 feb.1883, Budapesta), I. Făcăoaru (1938- "Amestecul rasial şi eforie în România" si alte articole in "Buletin eugenic si biopolitic"), W.Filderman (mesaje, memorii etc.), T.Fischer (interventii parlamentare, ca la 28.12.28, 17.12.29, 14.6.30, 1.07.31, 25.11.31 ), C Filipescu (1919-"Basarabia consideratiuni generale, agricole, economice si statistice"), ing. silvic M P Florescu (1.02.1915 „Acţiunea Românească şi pădurile"- 15.05.25 "Robia economică a munţilor noştri!"- 15.06.25, "Glasul codrilor" ), G. Gafencu ("Însemnări politice", intervenţii "în problema evreească" ), Gh. Gavrilă Copil "(Holocaustul ( genocidul ) evreilor împotriva românilor"), Henrieta V. Gavrilescu (13.09.25- "Rolul femeilor minoritare în Statul român"), E. Gherghel (aug.1887-Convocare reprodusa in Revista israelita). V. Gheorghiţă ("Et ego", "Sub semnul ororii depline"), Aurel Gheorghiu ("Antisemitismul universitar în România 1919-1939"), C. Virgil Gheorghiu (1942- "Ard malurile Nistrului"), B. Geymet (1838-Vedere generală asupra principatelor Moldova şi Tara Româneasca), Ion Ghica ("Convorbiri economice"), Dimitrie Ghyka ("Memorii"), N. K. Giers ("Prima mea calătorie in Moldova (septembrie-octombrie 1841)"), I. Gigurtu (discurs la Mesaj, Cameră 23.06.1939), CC Giurescu (interventii parlamentare cum ar fi cele din 12.12.1934, 26.11.36, 25.02.37), O.Goga (jurnal, poezii, articole- multe în "Ţara noastră"- cum ar fi “Mustul care fierbe”- 1923 , interviuri, programe, discursuri parlamentare cum ar fi cele din 15.1.29, 3.03.1934, 27.02.37, etc.), T. Golea (1953-procesul legionarilor parasutaţi), C. G. Gordon (1856-"Scrisori de la Dunăre"), I. C. Grădisteanu (6.04.1927 "Politica etnică a României"), N Grebenea ("Amintiri din întuneric"), E. Grenier (In Moldova 1855-1856), C. Guébhart (1842 Amintiri din Moldova), A. Gulan ("Victime şi călăi"), A. Charles conte de Guilleminot (Amintiri-1807), R. Gyr (poezii, articole ca "Studenţimea şi idealul spiritual" etc.), P.Halipa ("Testament pentru urmaşi" etc.), A. Hâciu ("Evreii în Tările Româneşti" 1943), B.P. Hasdeu (numeroase lucrari, ca "Industria naţională, industria streină şi industria evreiască faţă de principiul concurenţei"-1866, Caracterul nationalitatii romane ca baza legislatiunii sale- 1868, "Istoria toleranţei religioase în România"-1868, etc.), I. Haţiegan (15.11.1924, articol in Actiunea Romaneasca etc.), A. D'Hauterive (Moldova in 1785), A. D. Holban (principalul militant de la Iasi, semnatar al multor texte, ca " Jalba Moldovenilor"- 1 mai 1866, "Proiect de lege pentru regularizarea stării jidovilor în România"- prezentat de 31 deputaţi moldoveni, Adunărei deputaţilor, la 1868, „Raport asupra situaţiunei Ţărei"- 1871 etc.) , X. H. de Hell (Călătorie in Turcia şi in Persia, făcută din ordinul guvernului francez in anii 1846, 1847 şi 1848) , Vintilă Horia (1942 Cântarea României etc.), E. Iacobovici (documente - internaţionala comunistă ), I. Iakovenko (1820-situatia actuala a principatelor Moldova si Ţara Romaneasca), I. Ianolide ("Întoarcerea la Hristos"), I. Ioanid ("Inchisoarea noastra cea de toate zilele"), Nae Ionescu (conferinţe, articole, ca "A fi bun român"-1930, prefaţa la Mihail Sebastian), Nicolae Ionescu (acţiuni si intervenţii- în cadrul "facţiunii" de la Iasi), P.P. Ionescu (articole ca "Războiul României"- 1942), Ştefan Ionescu (1943- "Tendinţe de rusificare a Europei"), N. Iorga (numeroase intervenţii, articole, lucrări- cum ar fi "Neamul romanesc in Bucovina"-1905, "Neamul romanesc in Basarabia"-1906, "Istoria evreilor in terile noastre"-1918, "Doctrina naţionalistă"-1923, "De ce atata ură"-1940 etc.), I. Istrate (articole ca "Se împlinesc doi ani"- 1.12.1924, "Sufletul românismului" 15.02.1925 etc. ), P. Istrati (de la articole ca "Studenţii noştri"-1929, "Un episod al luptelor revoluţionare din România pentru Cristian Racovski", "Între neam şi umanitate"-1924 "Trecut şi viitor-1925", "Împotriva ororilor româneşti"-1926, "In jurul unui congres"-1927… la "Spovedanie pentru învinşi", "Afacerea Rusakov sau u. r. s. s. de astazi", "Scrisoare lui Romain Rolland" si în final la "Scrisoare deschisă … către dreapta" -1934 urmată de dialogul cu Vlădescu/Stelescu/Talex din "Cruciada Românismului", incluzind "Cine propaga antisemitismul"), C. Iulian (Noi rezultate ale cercetărilor în legătură cu „Experimentul Piteşti”), P. Jadovski (1853 Moldova Tara Româneasca in contemporaneitate), D. Bantas - Kamenski (1808 Calatorie in Moldova, Tara Romaneasca si Serbia), MM Katz (AntiSemitism in Romania- Rapoarte anuale), M.Kogalniceanu (scrieri, interventii ca la 22.05.69, 16.12.69, 10.02.1870, 7.02.1887, comunicarea adresată de către ministrul de interne către Ministerul de Externe in iunie 1869 etc.), J. G. Kohl (1808-1878 "Călătorii in Rusia de Sud"), C. A. Kuch ("Starea de lucruri din Moldova şi Tara Româneasa din anii 1828 pină la 1843"), A. Labatut (1837 Bucuresti si Iaşi), A. De Lagarde (1813 "Scrisori catre Jules Griffith"), J. Lahovary (1902, "La Question Israélite en Roumanie"), M. Landau (interventii parlamentare, de exemplu 5.12.29, 26.03.32, 2.08.32, 8.10.32 etc.), L.A.A. de Langeron (Relatarea generalului despre razboiul ruso-turc din 1806-1812), D. Lascu (cuvântarea ţinută la Camera in ziua de 5 Iunie 1925) , T. Lateş (din gruparea facţionistă- Iasi), T. Lefebvre (Studii diplomatice şi economice despre Tara Româneasca), J. Lehmann (1782 "Calatorie in Transilvania, de la Bratislava la Sibiu"), E. Lupescu (Memoriile ei din 1928), C. Lupu (articole ca "Pozitia evreiasca in vara anului 1940", "Basarabia si erorile politice ale Romaniei", "Autorităţile române şi pogromul de la Iaşi" etc., ), T. Maiorescu (interventii si articole), I.Maniu (intervenţii cum ar fi la 26.5.30, 6.6.30, 4.04.34), M.Manoilescu (in „Lumea nouă", anul V, nr. 11-12, din noiembrie 1936, "Rostul şi destinul burgheziei româneşti"-1941), Gică Manole ("De ce nu cred ca a existat un holocaust romanesc" etc.), A. Marghiloman (in Jurnal), V. Marin ("Crez de generaţie" etc.), X. Marmier ("De la Rin la Nil. Memorii de calátorie 1846"), D. Pop Marţian (in Anale economice-1860), A. C. Mavrocordat (Hrisov/anafora 28 nov.1782), V.Maxim ("Imn pentru crucea purtată"), E. Măgirescu (poezii, Moara dracilor -Amintiri din Închisoarea de la Piteşti), S. Mănuilă (statistici, lucrări ca "Evoluţia demografică a oraşelor şi minorităţile etnice din Transilvania"-1929, "Recensămîntul general al populaţiei României"- 29 dec.1930 , "Evoluţia demografică a oraşelor şi minorităţilor etnice"-1931, 1938- "Populaţia României" [1930]) , Gh.Mărdărescu (intervenţia armată la Budapesta , 1919- comunicare 12 dec.'36 ), I. Micescu (intervenţii- la 9.05.37, 29.07.37, 2.12.37), regele Mihai ca semnatar (telegrame 22.06.41, 27.8.41 generalului Ion Antonescu, Comunicat 23.08.44, Decret-Lege Pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul ţării din 27.01.45, alte mesaje), I Mihalache (intervenţia de la 12.12.1935, cea din procesul PNT-1947 ), mitropolit Irineu Mihălcescu (despre fancmasonerie), J. Mikoscha (1782 Trecerea prin Moldova), Ş. Milcoveanu (Memoriu 23 mai 1935, Memorii, Interviu "Secretele Basarabiei" ), V.Militaru (poezii de pe front), M. Mitilineu (1884-Ministrul româniei la Belgrad, către ministrul afacerilor externe, D. A. Sturdza"), I Moldovan (articole in "Buletin eugenic si biopolitic", ca: "Neamul"-1941, "Statul etnic"-1943), A. Moraru (lucrari, articole ca "70 de ani de la deportarile sovietice din Basarabia si Bucovina", "Basarabia in razboi documente de arhiva" etc.), I. Moţa ("Cranii de lemn" şi alte texte ), I. Muntean ("La pas, prin „reeducările” de la Piteşti, Gherla şi Aiud"), Anatol Munteanu (lucrări ca "Fauritori si martiri ai unirii Basarabiei cu Romania", "Formatiunile de partizani si diversionisti sovietici in spatele frontului romano-german in perioada celui de al doilea razboi mondial", "Refugiatii romani din Basarabia si valurile de deportari in Siberia" etc.), A.Neale (1805- "Relatarea calatoriei prin Moldova") , J.D.F.Neigebaur ("Descrierea Moldovei şi Tárii Românesti"), E. Neumann (amintiri), C. Dan Niculae ("Razboiul nevazut al evreilor sionisti cu romanii" ), I.Niemirower (discursuri, interventii, memorii : 1.12.32, 28.11.36, 6.02.1939 etc.), G. C. Nistoroiu ("Basarabia mireasa martira" , "Documente secrete ale tradarii regelui Mihai"etc.), C. Noica (articole ca "Fiţi înfricoşători de buni !"-10.09.1940, "Apelul Axei"-29 septembrie 1940, "Limpeziri pentru o Românie legionară" -11.10.40 ). A. Oţel Petrescu ("Strigat-am către Tine, Doamne"), A. Oţetea ("O istorie seceretă a romanilor"), C. Pantazi ("Cu mareşalul pînă la moarte"), I. Pantazi ("Scrisori catre Aurel Ionescu"), C. Papanace ("Destinul unei generaţii"-1942, "Fără Căpitan.Conducerea în a doua prigoană-1943", "Mihai eminescu- un mare precursor al legionarismului românesc"-1950 etc.), I Pascu ("Stat ţărănesc , Stat capitalist"-1934, "Înoirea naţională şi lovitura de stat"-parlament 31.12.36, "De la dreapta la stânga"- 28.04.37), N Paulescu ("Spitalul, coranul, talmudul, kahalul şi francmasoneria" etc.), B. F. Peixotto (Istoria misiunei mele in România- 1887, in Revista israelita), M. Pelin ("Legenda si adevar"), A. Pencovici ("Desbaterile asupra constitutiei din Romania [1866] republicate 1883"), Cezar Petrescu ("1937 d. Isidor Leibovici, agricultor şi cerealist" -fragment din preludiul romanului 1907"), I Pintilie ("Vremuri de băjenie şi surghiun"), părintele V. Pirtea (comunicare senat 3 mart 1937), V Pirogan (Scrisoare adresata de Președintele Asociației Jertfelor Regimului Totalitar Comunist din Republica Moldova Presedintelui Putin la 4 mai 2002), V. Pârvan (în "Idei şi forme istorice"), M. Polihroniade (articole ca "Dreapta romanesca"-1933, "Domnia lui Carol I"-1937, "Kulak sau chiabur?"-1937 etc.), Valeriu Pop (articole in Actiunea Romaneasca ca "Ofensiva contra ideei naţionale"-1.11.1924, "Proporţionalitatea"-15.02.1925, "Soluţii în chestia străinilor"-1.03,1925 etc.), N. Popa ("Coborîrea în iad"), Traian Popescu (Experimentul Piteşti), V. Posteucă (Jurnal-1944), E. Poujade (1859 "Crestini si turci. Scene si amintiri despre viata militara si religioasa in Orient"), V.T.Prelipceanu (interventii parlamentare, ca la 2 -3 apr.1934 Legea lichidării datoriilor agricole şi urbane), I.Răducanu (interventie 2-3 iul.'34 la Legea utilizării elementului românesc în întreprinderi), I.H Rădulescu (Din „Echilibrul între antithese sau spiritul şi materia”, partea a III-a, titlul „Israeliţii şi Jidanii”, cap. X), M. Rădulescu ("Istoria literaturii de detenţie la romani"), C. Rădulescu Motru ("Naţionalismul"-1909, "Neam , popor şi naţiune"-1922, "Psihologia poporului român"-1938 etc.), L. Rebreanu ("Itic strul dezertor", si fragmente din Jurnal), C. F. Reinhard ("Raport asupra Ţarii Romanesti şi Moldovei "-1807), N.Robu (intervenţii parl. ca la 19.08.1932, 2.04.1934-Legea lichidării datoriilor agricole şi urbane), J. Rohrer ("Relatarea calatoriei prin Moldova şi Bucovina" -1802), M. Roller ("Probleme de istorie"-1951), V. Roman (articole în Actiunea Românească- ca "Ideia naţională şi problemele economice"-1.03.1925, "Care este rostul nostru?"-1.11.24, "Problema noastră naţională"-15.06.25 etc) , T. Romanescu ("Marea consipiraţie evreiască"), R. Rosetti (Verax ) ("La roumanie et les juifs"-1903), "Pentru ce s-au răsculat ţăranii"-1907), Jipa Rotaru (articole ca "200 de ani de la primul rapt teritorial rusesc", "27 martie 1918 unirea Basarabiei cu tara, prima veriga in infaptuirea Romaniei Mari-" etc), T. Rozenthal (Mişcrea evreească din România-1937), E. Schwarzfeld ("Evreii sub zavera"- anuar 1884, Situaţia evreilor in România, Din istoria evreilor-1914), M. Schwarzfeld (rapoarte 1887/8 ca prim secretar la societatea istorica Iuliu Barasch), Leon Scridon (intreventii parlamentare la Legea conversiunii datoriilor rurale şi urbane- 2-5 apr 1934, Legea protecţiei naţionale- 4 dec1934), M. Sebastian ("De două mii de ani ", "Jurnal", "Armata roşie vine"), R. Seişanu (intervenţii , interpelări ca la 3.07.34, 10.12.34, 29.11.35, 24.11.36), D. T Sfinţescu ("Din luptele tineretului român - 1919-1939"), H. Sima ("Istoria mişcării legionare", "Prizonieri ai puterilor axei", "Sfârşitul unei domnii sângeroase", "Era libertăţii- statul naţional-legionar", "Pentru ce am pierdut războiul din răsărit şi am căzut în robia comunistă"), A. Simion ("Regimul politic din România în perioada septembrie 1940 - ianuarie 1941", "Preliminarii politico-diplomatice ale insurectiei romane din 1944"), S. Singer (interventie 3 dec.’31, discurs la mesaj, P.Evreesc ), I. Sîrbu (1 mart 1925 Scrisoare din soroca- Năvala lăcustelor), I. Slavici ("SOLL si HABEN", "“Propaganda semitică”, “Jidanii militanţi”, "Semitismul" - 1902, etc.), G.Sofronie (1937 "Le principe des nationalites et les Traités de Paix de 1919 et 1920"), V. Solomon (de ex. în şedinţa din 29.11.30), Teşu Solomovici ("Securitatea şi Evreii "), E.Spencer (1853 "Turcia, Rusia, Marea Neagra si Circazia"), Mircea Stănescu (lucrări ca: Procesele reeducării, articole ca "Despre o masă nu foarte rotundă", "Despre ultima „demascare“ a „holocaustiȘtilor“ etc.), N. Steinhardt ("Jurnalul fericirii"), M.Stelescu (interpelari parlamentare ca la 27.9.32, 8.10.32, , articole in „Cruciada românismului” ca "În ţara în care nimeni nu se mai revoltă", "Omul trebuie să adere", "Rectificări" etc. ), C. Stere (1918 "Marele rasboiu"), A. Stern ("Din viata unui evreu roman"-1915, "Insemnari din viata mea"-1921), M. Sturdza ("România si sfârsitul Europei"), I S Suciu (delegatul studentimii la adunarea de la Blaj 1925), P. P. Suciu (în Societatea de maine - "Romanizarea oraşelor din Ardeal"-1943), A.Şafran- cf J Ancel (cuvântare la alegerea ca rabin 1940, Telegrama conducerii Comunităţii evreilor din Bucureşti adresată Mareşalul Ion Antonescu, Comunitatea evreiască din România Memorii.1939-1947) , David Şafran („Marx a fost antisemit” -1979), P. Şeicaru (interpelari- ca la 5 apr.1934 la legea apararii statului, 2-3 iulie 1934 la Legea utilizării elementului românesc în întreprinderi, articole in Curentul, "Procesul constiintelor nationale", "Politica aistorică"-1972), C. Şumuleanu (Nota din 1923 ianuarie 2- in "Antisemitismul universitar în România (1919-1939)", A Talex (in Cruciada Românismului 1935: "Panait Istrati!", "Da! un pumn…", "Antisemitism şi antiromânism" etc), Gh.Tătărăscu ("Mărturii pentru istorie"- 9 dec.'25 "Rebeliunea" de la Tatar Bunar ), R. Theodoru ("Romania ca o prada"), C.Titel-Petrescu (în "Lumea Nouă": "Procesul Gărzii de Fier"-25 mart.1934, "Problema refugiaţilor evrei din Europa" - 25 nov.1938 ). N Titulescu ("Cum am încercat sa salvez tezaurul", 4 apr.'34 răspunde la interpelarea Maniu pe politica externa , 13 dec.'35 răspuns interpelării lui Gh Brătianu , 22 mai 1936 Ministrul afacerilor străine,către ministerul afacerilor străine), C. Troncotă ("Mihail Moruzov şi Frontul secret"), Anatol Ţăranu (Foametea in Moldova Sovietica din anii 1946- 1947 ca fenomen premeditat), P. Ţurlea ("Regele Mihai si maresalul Antonescu", "Romani si evrei in secvolul xx", "Pogromul de la Iasi din iunie 1941 date si documente" etc.), P. Ţuţea ("Manifestul Revoluției Naționale"-1935, august 1990- Dialog cu Iulian Grigoriu, texte în Expres Magazin- datate 2-8 august şi 9-15 august 1990, dialog cu Titus Ceia şi Cassian Maria Spiridon publicat În ziarul Timpul din Iaşi, în numerele 43 şi 44 din 13 decembrie 1990), V. A. Urechia („Evreii duc la peire pe Maghiari"), J. A. Vaillant (România sau istoria, limba, literatura, orografia, statistica Românilor) , Al.Vaida -Voevod (interventii- ca la 13 aug. '20- Ratificarea tratatelor, 30 mart.'34- Mărturie în procesul Codreanu, Atitudinea Frontului Românesc, 1 ian.'38, fragmnte din Memorii), I. Varlam ("Pseudoromânia - Interviuri acordate lui Liviu VALENAS"), Vasiliu-Oituz (21 sept.'32 încetăţenirea evreilor din Galiţia în Maramureş), G. Vatamaniuc (din interviul "Muntele mărturisitor"- Constantin Hrehor), Liviu Vălenaş (Convorbiri cu Mircea Dimitriu), F. Verca ("Paraşutaţi în România vândută"), A. Vişovan ("Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M'ai părăsit?"), Pan M Vizirescu ("Spioana"-1942), M. Vîlcu Mehedinţi (lucrări ca "Distrugerea şi cucerirea României fără război", "Memoria Istoriei - Dezvaluiri", "Noi iertăm dar nu uităm", "Istorie, documente inedite", "România și Cominternul", "În România n-a fost Holocaust"), Al Vlahuţă ("Din trecutul nostru"), O. Voinea ("Masacrarea studenţimii române"), M. Von Angelli ("1854 Fier imbatranit. Amintiri intime din anii de război si pace"), F.W.von Bauer (1778 "Descrierea Ţarii romanesti") , Gh Vornica (1942 "Naţionalismul biopolitic al lui Eminescu"), M. Vulcănescu ("N. Iorga şi tineretul universitar"-1932, "O cruce pe mormântul eroului necunoscut" si "Sensul reacţiei naţionaliste"- 1933, "Creştinism, creştinătate, iudaism şi iudei"-1934, "Nae Ionescu aşa cum l-am cunoscut"), M. Weissmann (discurs la mesaj , 20 aug.'32, 29 nov.'32- Comunicare: calomnierea cultului mozaic), E Wiesel s.a („Raportul final al comisiei de studiere a Holocaustului în România"), W. Wilkinson ("Relatare despre principatele Ţarii Româneşti şi Moldovei"), AD Xenopol (în "Istoria ideilor mele", Istoria Românilor -vol 14 , „La question israelite en Roumanie”, "Naţionalism şi antisemitism"), V.Zărnescu ("Holocaustul Gogoriţă diabolică"), Ş. Zeletin (în "Burghezia română. Originea şi rolul ei istoric"-1925, "Neoliberalismul"-1927)" 5 Sper să finalizez cît mai curînd munca de organizare a site-ului frescă în care voi expune fragmentele expresive din lucrările semnalate (completate cu ce mai găsesc pertinent)- întru documentarea unui dialog la obiect privind istoria relaţiilor dintre băştinaşii români şi coloniştii evrei reflectat în cultura română secular cenzurată. Ioan Rosca 15.04.2020 |