Pe marginea unui interviu cu Ion Mihai Pacepa din Jurnalul naţional.
Dupa lectura primei parti a suvenirurilor lui Ion Mihai Pacepa, publicate in serial de Jurnalul National: - Vicepresedintele SUA i-a salvat fata - Luni, Februarie 14, 2005 - PACEPA - Omul din spatele legendei - Duminica, Februarie 13, 2005 - Un nume cu efect de cortina de fier - Duminica, Februarie 13, 2005 am scris redacţiei cotidianului Jurnalul Naţional, cerind citeva precizari in privinta accesului la sursele documentare indicate in prima parte a interviului, surse foarte precise care se gaseau sau se gasesc in arhive in principiu secrete. Nu intelegeam şi nu inteleg in ce mod Ion Mihai Pacepa sau alte persoane, ziarişti de pilda, au putut avea acces la acest tip de surse. Daca astfel de surse sunt accesibile totuşi publicului larg, inseamna ca a venit momentul sa organizam cercetarea lor, in conditiile in care pentru realizarea Procesului comunismului, sursele arhivistice din Romania, despre care credeam ca sunt puse sub obroc, sunt esentiale. In ce ma priveşte, ma consider un militant pentru deschiderea neintirziata a tuturor arhivelor, pentru finanţarea de catre stat a condiţiilor de accesare şi de pastrare şi, mai ales, pentru crearea unui sistem de declasificare a documentelor politice secrete, in stilul celui instituţionalizat şi legalizat in Statele Unite sub numele de Freedom of Information Act (FOIA) ( http://www.usdoj.gov/04foia/ ) Iata o prezentare a bazei legale a acestui sistem. "The Freedom of Information Act (FOIA), which can be found in Title 5 of the United States Code, section 552, was enacted in 1966 and generally provides that any person has the right to request access to federal agency records or information. All agencies of the Executive Branch of the United States Government are required to disclose records upon receiving a written request for them, except for those records (or portions of them) that are protected from disclosure by the nine exemptions and three exclusions of the FOIA. This right of access is enforceable in court. The FOIA does not, however, provide access to records held by state or local government agencies, or by private businesses or individuals. All states have their own statutes governing public access to state and local government records; state agencies should be consulted for further information about them." Ori, iata ca Ion Mihai Pacepa, proaspat reincadrat, cum se zice, in ultimele zile ale lui 2005, in functia de general SIE, pare ca are deja acces liber la ele, dar pentru uz personal. De ce nu toata lumea? M-am adresat prin mail redactorilor ziarului: Am citeva intrebari la care as dori raspunsuri. Precizarile atit de riguroase privind numere de adrese si rapoarte sunt menita sa dea temei documentar amintirilor lui IMP. Dar ca sa ai acces la aceste documente, trebuie sa ai acces la arhivele SIE sau ale Securitatii in general. Cind, pe ce temei si cu aprobarea cui a avut acces la aceste arhive Ion Mihai Pacepa, sau un reprezentant, avocat, al lui? E o intrebare pe care va rog sa o faceti publica, sa o adresati dlui Pacepa si autorului interviului, MARINA CONSTANTINOIU. Lucur rar in presa romana, cineva mi s-a raspuns. Este autoarea interviului. Dar, pentru moment, raspunsul Marinei Constantinoiu, ziarista care a realizat interviul cu Ion Mihai Pacepa, mi se pare nesatisfacator in termeni de credibilitate ziaristica. O discuţie asupra iluziilor, constringerilor şi manipularilor din presa poate porni de la textul interviului cu Ion Pacepa, pentru desluşi privind modul in care actioneaza presa romana pentru aflarea adevarurilor ascunse. :::::::::::::::::::::::: Iata pasajul la care ma refer mai sus. EXTRAS DIN INTERVIUL CU ION MIHAI PACEPA, REALIZAT DE MARINA CONSTANTINOIU IN JURNALUL NATIONAL. http://www.jurnalul.ro/modules.php?op=modload &name=News&file=article&sid=234852&mode=thread&order=0&thold=0 Care credeti ca a fost scopul lansarii zvonului ca sunteti evreu? Cum i-ar fi schimbat destinul lui Pacepa niste presupuse origini evreiesti? Insinuarea a fost menita sa dea securistilor baza ideologica pentru a-l determina pe teroristul Ilici Ramirez Sanchez, zis "Carlos Sacalul", sa ma asasineze pe teritoriul Statelor Unite. Trucul a reusit. In 1980, serviciul de spionaj roman, CIE, condus de generalul Nicolae Pleşita, l-a atras pe Carlos in Romania, i-a pus la dispozitie o vila, in care a locuit impreuna cu amanta sa, Magdalena Kopp, şi l-a pompat cu "informaţii" potrivit carora aş fi fost un simbol international al "perfidiei jidaneşti". Apoi CIE a pus un premiu de doua milioane de dolari pe capul meu, şi unitatea sa specializata in "Antitero" (UM 0544) i-a dat "Şacalului" o baza de antrenament in aproprierea Bucureştiului. Acolo, el şi oamenii lui au consumat importante cantitati de muniţie, precum şi 200 de kilograme de exploziv plastic (decontate ulterior de UM 0544 prin raportul Nr. 0010748 din 22 iunie 1981). Denumirea de cod a actiunii pentru asasinarea mea in SUA a fost "Operatia 363". Ea a fost propusa de CIE prin raportul Nr. 0012578 din 21.10.1980 si aprobata de seful Departamentului Securitatii Statului, Tudor Postelnicu. Potrivit aprobarii generalului Plesita, CIE l-a dotat pe Carlos pentru aceasta operatiune cu sapte pistoale-mitraliera, 37 kg exploziv plastic EPH/88 si 178 kg exploziv plastic EPP/88. ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::: Sursa informatiilor utilizate in interviul Marinei Constantinoiu se afla, dupa indicaţiile autoarei, intr-un material de presa publicat de "Ziua". Dar orginalele documentelor citate de "Ziua" nu a fost reproduse acolo ca sa fie direct consultate. Emit deci o rezerva de principiu si de metoda. Accesul la informatii clasate in arhivele securitatii, nu poate fi explicat prin "globalizare", adica prin existenta unor documente publice, consultabile pe retelele Internet, şi nici acceptat ca un privilegiu acordat unor foste sau actuale cadre ale serviciilor de informaţii. Nu cunosc sa se fi publicat documente atit de speciale, ca o chitanta de decontare a unor cheltuieli ale securitatii sau altor servicii secrete romane, in presa sau intr-o baza de informatii accesibila tuturor. In Romania nu exista pentru moment FOIA, ca in SUA, adica declasificari sistematice ale unor anumite documente politice secrete. Nici Ziua nu precizeaza sursa unde le-a accesat si unde pot fi consultate, poate intr-un dosar public despre Ramirez, Sacalul? In lipsa acestui gen de precizari sunt obligat sa observ ca un cetatean americano-roman, daca dl Pacepa nu a renuntat la cetatenia roman sau nu i-a fost la vremea respectiva ridicata de regimul Ceausescu, pe deasupra condamnat la moarte pina de curind, are acces la documente secrete. Cu ce drept si cu ce complicitati? De altfel unele din asertiunile din interviu, care-i apartin lui Ion Mihai Pacepa, sunt se pare discutabile si meritau verificare. Am primit un mesaj din partea unui ziarist roman, specializat, care scrie: ================ "Pacepa a afirmat ca a furat din RFG, pentru a fi reprodus in Romania, faimosul tanc Leopard. In realitate, in 1976, conform documentelor DIE de pe vremea cind Pacepa avea biroul in str. Batiştei, la Bucureşti a ajuns, prin intermediul unui neamţ racolat de catre DIE, doar un biet motor MTU, pe deasupra şi uzat moral. Intreaga operaţiune a uşurat visteria Romaniei cu exact 500.000 DM. [] Nu pricep in ruptul capului cum Pacepa a putut face o asemenea afirmaţie. Gogoasa cu Leopardul nu face decit sa-l umple de ridicol. Ziaristii familiarizati cu domeniul sau analiştii de pretutindeni ai comunitaţilor de informaţii ştiu foarte bine ca Pacepa n-a furat mai nimic din RFG, darmite planurile tancului Leopard." =========== Dan Culcer nu este un specialist in domeniul acesta. Sunt de altfel mirat ca mi se trimite mie aceasta intrebare la o intrebare şi nu direct ziaristei in chestiune. Nu fac parte dintre cei care cred ca ION MIHAI PACEPA trebuia "linşat" sau "omorit legal", cum s-a facut cu alţii. Vinovatia cuiva, daca este si de ce natura va fi fiind, este o chestiune de justiţie. Am pus intrebarea din perspectiva accesului la arhive, despre care se ştie ca este, teoretic, foarte controlat, cind in practica, dupa cum se vede in acest text, tot felul de documente secrete ies la iveala fara incetare. Si fara consecinţe pentru persoanele care le publica sau le scot din arhive. Inseamna ca ne aflam in faţa unei scurgeri dorite, provocate şi controlate. Cine are interesul şi cine trage ponoasele sau foloasele? Ziariştii implicaţi in astfel de anchete şi interviuri ar trebui sa-şi puna intrebarea daca nu sunt cumva intoxicaţi şi manipulaţi, cind li se pun la dispoziţie aceste documente, sa incerce sa afle daca nu sunt cumva unelte de intunecare şi deformare, chair atunci cind cred ca slujesc cauza adevarului. Dan CULCER =========================== Extrasul din ZIUA (vezi anexa "plesita-doc-arhivele SIE") mi-a fost comunicat de autoarea interviului cu Pacepa. Se publica, in premiera, referinte si extrase din documente din arhivele SIE [obtinute cum? nn.], privitoare la armamentul si munitia puse la dispozitie de Tudor Postelnicu şi gen.Nicolae Pleşiţa teroristului international "Sacalul" . Autoarea interviului nu precizeaza daca a vazut orginalul acestor documente ? Se pare ca ia drept sigura informatia data de ZIUA, fara a o confrunta cu alte surse? Totusi, din interviul cu avocata "Şacalului", realizat de Sorin Roşca Stanescu reiese ca : " - Nu exista nici un element de proba de delict sau crima care sa-l incrimineze pe clientul meu. Nu exista decat cea ce pot fi numite rapoarte ale politiei secrete sau ale servicilor de informatii pe care, de fiecare data cand judecatorul de instructie le-a amintit, noi am demonstrat ca erau falsificate. In ele existau incoerente si fapte invocate, despre care noi stiam ca sunt imposibile. Toata lumea stie ca majoritatea serviciilor secrete din lume amesteca fapte reale cu elemente de dezinformare. In mod special, rapoartele MFS (n.r. - unul dintre serviciile de informatii est-germane) sunt un exemplu in acest sens. Ele amesteca rapoartele unor servici cu cele ale altor servicii . Motivul acestui cocteil bizar este, dupa cum spune Markus Wolf-patronul STASI-, ca fiecare serviciu de informatii din cadrul Tratatului de la Varsovia inventa propriile sale versiuni şi le adresa patronului de la Moscova, adica KGB-ului, care la rindul sau realiza versiunea finala. Deci, daca aceste informaţii au ajuns sa fie credibile in Franţa - care se considera un stat de drept, aflat la originea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, model de libertate in lume - putem invoca faptul ca Justitia franceza s-a servit, pentru a incrimina un cetaţean strain, de documente care nu sunt fiabile pentru nimeni. Si pe care clientul meu le-a calificat drept "documente de pubela". Evident este interesul acuzatului de a denigra valoarea probatorie a unor documente pe baza carora este acuzat. Nu pot fi luate in considerare texte transcrise fara control direct al originalului intr-un domeniu atit de sensibil?" Nici Securitatea, nici diferitele agentii de informatii, nici servitorii acestora, care se prezinta de citeva decenii ca fiind adevaraţi patrioţi nu au facut proba ca aşa ar fi fost. In aceste condiţii pentru mine nici re-generalul Pacepa nu a devenit instanţa morala, chiar daca accept ca exista oameni care, dupa ce au facut raul, se pot schimba şi pot avea pareri de rau sau chiar remuşcari. Dan Culcer Anexa (Textul din Ziua nu da sursa documentelor. Putem presupune ca ele au fost publicate in vreo revista straina, franceza de pilda, in cadrul seriei de materiale ale arestarii si procesului Carlos. In acest caz Ziua ar fi fost )obligata sa menţioneze sursa, nu sa incerce sa se prezinte ca o pubkicaţie care are legaturi directe cu arhivele DIE. Iar daca sursa Zilei nu provine din texte publicate altundeva, repetam intrebarea : Cine are interesul sa furnizeze presei astfel de documente, şi de ce in speţa ziarului Ziua? Ce interese reprezinta aceste ziare. Martrisesc ca presa romana nu mi-a dat inca dovada ca este o presa independenta, dimpotriva dovezile se acumuleaza in sensul supunerii ei la interese de grup. " ZIUA publica, in premiera, documente din arhivele SIE privitoare la armamentul si munitia puse la dispozitie de Tudor Postelnicu si gen. Nicolae Plesita teroristului international "Sacalul" Arsenalul Securitatii pentru Carlos Unitatea 0544, specializata in "Antitero", i-a gazduit pe terorist si pe oamenii lui la antrenamentele din Romania * "Sacalului" i-au fost puse la dispozitie o gramada de arme, munitie precum si peste 200 de kilograme de exploziv plastic Cu toate ca o serie de probe evidentiaza implicarea DIE, prin varfurile fostului Departament al Securitatii Statului, in actiunile teroriste puse la cale impotriva unor persoane condamnate pe timpul regimului Ceuasescu, precum si legatura conspirativa cu temutul Carlos Ramirez Sanchez, supranumit "Sacalul", generalul Plesita, care a preluat conducerea Centrului de Informatii Externe in anul 1980, a negat de nenumarate ori ca ar avea vreo vinovatie in aceasta afacere. ZIUA prezinta astazi, in premiera, documentele din arhivele SIE (fost DIE) care evidentiaza aceasta implicare. Este vorba de doua adrese etichetate "STRICT SECRET", ale unitatii 0544-Antitero, catre o alta unitate a CIE, care depozita armamentul si munitia aferenta. Cu toate ca numele lui Carlos nu apare in aceste documnete, ele probeaza armamentul si munitia care au fost folosite in doua operatiuni ce au privit antrenamentele si dotarea teroristului Carlos pe parcursul sederii sale in Romania. Aceste antrenamente erau destinate perfectionarii teroristului international pentru ca acesta sa-si duca la indeplinire ordinul dat de Tudor Postelnicu si aprobat de catre gen. Nicolae Plesita. Unul dintre aceste documente poarta chiar avizul generalului. Operatiunea 207 In adresa facuta la data de 22.06.1981, sub numarul 0010748, de catre U.M. 0544 catre U.M. 0297, se solcita: "In baza aporbarii date de ministrul secretar de stat la Ministerul de Intrene si sef al Departamentului Securitatii Statului, tovarasul Tudor Postelnicu, pe raportul nostru nr.0012578 din 21.10.1980, care din motive de conspirativitate se afla si ramane la unitatea noastra, rugam sa procedati la scaderea din evidentele unitatii dumneavoastra a cantitatilor de armament mentionat mai jos, folosit si consumat in executarea unor misiuni speciale si nemaiputand fi recupreat, dupa cum urmeaza: 3 aruncatoare de grenade RPG cu seriile AH-302, AH-304, AH-307; 6 arcuri percutoare; 6 aparatori lemn asamblate etc. Cele mai importante arme si munitii mentionate, excluzand de pe lista echipamentul auxiliar, sunt: 3 dispozitive de montat-demontat mecanismul de percutie; trei inaltatoare optice, 6 percutoare, patru pistoale Makarov cal. 9 mm cu seriile PA 6166, ZA 0607, PA 8042 si EZ 4067, patru incarcatoare rezerva Makarov, 5 pistoale Walther cal.7.65 mm cu seriile 287516, 292352/P, 300968/P, 247769/P si 285724/P, cinci incarcatoare de rezerva pentru pistolul Walther, doua pistoale cal. 7,65 mm model 1974 pentru adaptare, cu doua amortizoare, cu seriile AB 0262 si AB 0388, un incarcator rezerva pentru pistol cal. 7,65 mm, 20 de pistoale cal. 9 mm Stecikin, 20 de tocuri bachelita pentru pistolul Stecikin, 80 de incarcatoare pentru pistolul Stecikin. "Mentionam ca armamentul, munitia si materialele mentionate mai sus au fost ridicate din depozitul unitatii Dvs. de catre U.M. 0102 si 0544/R prin lt. col. Costin Dumitru", se arata in finalul adresei. Operatiunea 363 Cea de-a doua adresa a fost trimisa de la U.M. 0544, la data de 9 decembrie 1981, catre U.M. 0297 cu aceeasi solicitare. Este vorba, insa, de alte dotari cu armament si munitie pentru "misiunea" Carlos, de pregatire a temutului terorist pentru anihilarea persoanelor importante cazute in dizgratia regimului ceausist, printre acestea numarandu-se si gen. Mihai Pacepa. Dintre acestea, mentionam: doua bucati aruncatoare de grenade antitanc A.G. 7 cu inaltator P.G.0.7 V, optsprezece bucati lovitura cu grenada antitanc cumulative cu focos V.P.-7 pentru A.G.-7, sapte bucati pistol mitraliera calibrul 7,62 cu pat metalic, 28 de bucati incarcator sector A.K.M., sapte bucati baionete pumnal, sapte bucati intaritor recul manevra AKM, opt pistoale Stecikin cal. 9 mm, 32 de bucati din bachelita pistol Stecikin, sase bucati pusca semiautomata cu luneta cal. 7,62, sase bucati baioneta pumnal cu teaca pentru PSL cal.7,62, un pistol Walther P.P. cu seria 249460, capse pirotehnice detonante (550 buc.), exploziv plastic EPH/88 (37 kilograme), exploziv plastic EPP/88 (178 kilograme), fitil detonant, grenade fumigene cu incarcatura 0750 gr. amestec fum negru (5 buc.), grenade de exercitiu cu focos UZRG-M defensive, cartuse calibru 7,62 mm md.43 (3753 buc.), cartuse cal.9 mm Makarov (5040 buc.), cartuse cal.7,65 glont obisnuit pentru pistolet 1669 buc., cartuse cal.9 mm lung (1306 buc), cartuse cal.7,62 mm lung glont miez otel (1049 buc.). Pleşiţa a semnat "cu manuţa lui" adresa Dupa cum se poate observa, DSS, prin gen. Nicolae Plesita, care si avizeaza "cu manuta lui" aceasta ultima adresa, a pus la dispozitia teroristului un arsenal intreg de arme si munitii de toate calibrele. Cu acest arsenal se putea da usor chiar si o lovitura de stat. Carlos s-a antrenat in cladirea care se poate observa pe partea dreapta a podului Baneasa, in directia Bucuresti-Otopeni, unde se afla o unitate a DSS. Dupa cum reiese din raportul fostului lt.col. Nica, din DSS, gen. Plesita a avut mai multe intalniri cu teroristul, in perioada 1981 - iunie 1982 si tot el a comandat confectionarea dispozitivelor pentru lichidarea "tradatorilor". Mai ramane de mentionat ca pistoalele nu sunt "consumabile", precum muniţia, deci este foarte interesant unde au ramas si cine le-a folosit in continuare. Adina ANGHELESCU " =========finalul Extrasului din ZIUA=========== |
|
<<< Închidere >>> |