|
Cine o uita, lansindu-se in zboruri hazardate, se poate zdrobi. Cine se imbata in iluzia ca a disparut, poate fi aruncat (la trezire) in deceptii si depresie. Cine o neglijeaza, nu va putea lupta cu ea eficace si va ajunge mai jos decit daca ar fi fost atent la legile ei. Cine explica altora ca nu exista, ii manipuleaza cu teorii false, sterile si nocive. Dar pe de alta parte- nu ne putem lasa pasivi in ghearele ei, coborind inapoi in patru labe, turtindu-ne in tarna. Nu sintem numai vagoane, ci si locomotive. Ne-au fost date misterioase surse de energie si inteligenta, ca sa-i facem partial fata, cucerindu-ne un spatiu de libertate anti-gravitationala. Exista in noi o forta care ne trage in jos nemilos, actionind ca o gravitatie morala: lupta fiecaruia pentru supravietuire, latura biologica a conditiei umane. Ea produce adincimea paradoxului crestin. Cine o uita, lansindu-se in zboruri etice hazardate, se poate zdrobi. Cine se imbata in iluzia ca a disparut, ca e posibila o lume a purei generozitati, poate fi aruncat (la trezire) in deceptii si depresie. Cine o neglijeaza, nu va putea lupta cu ea eficace si va ajunge mai jos decit daca ar fi fost atent la legile ei. Cine explica altora ca nu exista, ii manipuleaza cu teorii false, sterile si nocive. Dar pe de alta parte, nu ne putem lasa pasivi in ghearele animalitatii noastre , coborind inapoi in patru labe, cufundindu-ne in agresivitate si turpitudine. Nu sintem numai animale ci si energii spirituale. Ne-au fost date misterioase surse de ascensiune spre sens, ca sa-i facem fata, cucerindu-ne un spatiu de emancipare morala. Sa ne aparam deci si de cei care ne ascund fata intunecata a esentei noastre- si de cei care vor sa uitam fata ei luminoasa. Uneori sintem siliti sa ne tirim. Alteori, putem alerga. In unele clipe de gratie, ne este dat zborul. Relatia noastra cu gravitatia este complexa, deschisa, tragica, ambigua. Deci este poetica... |