|
|
Editoriale şi tablete - Octombrie 2012 (2)
|
Texte comentate:
Mesajul dlui Constantin Cojocaru din 02.12.2011
Răspunsul dlui Şerban Popa din 03.12.2011
Şerban Popa - Adevărul despre legea Cojocaru
Numai dreptatea poate da legitimitate dreptului
- intervenţie într-o polemică Şerban Popa-Constantin Cojocaru-
[..] Domnul Cojocaru a constatat că societatea româneasca nu a avut puterea de a se însănătoşi prin metoda pe care a propus-o el în 1990, care ar fi făcut dreptate celor ce au produs capitalul naţional şi ar fi creat probabil o pătură mijlocie, de întreprinzători dinamici. După 22 de ani de jaf şi distrugere, lanţul fenomenelor distructive îi apare însă ca ireversibil.[..]
Domnul Şerban Popa a împărtăşit cauza domnului Cojocaru, pînă în momentul în care acesta a declarat că nu se poate umbla la înstrăinările "legale", deci că păgubaşii lanţului criminal al tranziţiei trebuie despăgubiţi din fonduri create de acum încolo, prin metodele expuse în noua sa lege şi nu - în primul rînd - prin confiscarea în bloc a prăzii acumulate de părtaşii la furt.[..]
Impărtăşesc cu cei doi domni dorinţa ca românii să iasă demn din mizerie şi convingerea că ei au fost jefuiţi monumental după 1990. [..] Consider deci legitim/lăudabil zbuciumul domnului Popa pentru a-l determina pe domnul Cojocaru să nu cedeze teren în problema confiscărilor şi anulărilor, compromiţîndu-şi astfel îndelungata luptă. Dar e vorba -recunosc- de o consonanţă subiectivă, avînd în vedere că şi eu l-am rugat pe domnul Cojocaru (public) cam acelaşi lucru şi cam cu aceleaşi argumente.[..]
Nu cred că distincţia între "proprietatea statului" şi "proprietatea poporului", sau diferenţa dintre cele doua motivări ale dreptăţii (recompensarea muncii exploatate în lagăr sau redistribuirea avuţiei comune) e atît de importanta încît să ducă la ruptură între doi vechi camarazi. Ce este în fond statul, ca tip de fiinţare? În ce sens are el "personalitate juridică" şi intră el ca subiect (de drept) lîngă verbul "a avea"? Să comparăm situaţia sa cu fiinţarea şi avuţia persoanei sau cu regimul altor "fiinţări" compuse artificial - cum ar fi firmele şi asociaţiile. Vom observa imediat că, aşa cum o firma are proprietăţile, structura şi fiziologia ei, dar are în spate nişte acţionari (persoane-în final), statul are şi el în spate -în final- întreaga populaţie, a cărei avuţie colectivă o administrează. Deci o "proprietate de stat" aparţine tot comunităţii poporului! Această dualitate era chiar teza pe care o propovăduia dreptul comunist:[..]
Incercînd să combată (in termenii dragi juriştilor postcomunişti) concesia practică făcuta de domnul Cojocaru acaparatorilor avuţiei poporului, domnul Şerban recurge la concesia teoretică de a legitima Constituţiile şi legislaţia comunistă…. şi chiar aplicabilitatea acestora după 1990! [..]
Legile unui regim nu au legitimitatea absolută pe care şi-ar dori-o unii prezumată mecanic. Ele deseori sînt instrumente de impunere a unei criminalităţi de stat- fapt dovedit din plin şi de experienţa comunistă. [..] Cum poate o societate să îşi revină dintr-o gravă degenerare, susţinută de un aparat legislativ uzurpat, dacă admite "continuitatea juridică" ca volant-obstacol în calea schimbării salvatoare? O revoluţie reală se însoţeşte cu o revoluţie juridică.[..]
Să acţionăm pentru drepturile reale ale poporului român jefuit, nu pentru a respecta nu ştiu care prevederi ale unor legi strîmbe. Nu ne trebuie justificare comunistă pentru dreptate. Intr-o democraţie reală, dacă majoritatea ridică un partid care propune măsuri legitime moral şi faste social - nimic nu poate opri legiferarea.[..]
Sper să ating acum un etaj superior, de unde privirea poate agrega toate cele trei fenomene, întru explicarea unor meta-motive pentru care am păţit ce am păţit, urmărind trăsăturile condiţiei sociale umane care au făcut posibilă continuarea monstruozităţii comuniste… cu o tranziţie spre şi mai rău. Ca să arăt de ce am putut fi păgubiţi atît de eficace, voi ataca subiectul reprezentării (delegării, intermedierii):[..]
"Reprezentarea" statala creează posibilitatea exploatării în masă, fără conştientizarea care ar produce rezistenţa. Ceea ce nu înţeleg bine nici măcar anarhiştii, care cred că de vina e statalitatea în sine, şi nu condiţia umana orientată peren spre a întinde capcane oricui, şiretenia evoluată a fiarei cu minte, care face din statul "echilibrator" şi "garant al dreptăţii"… un instrument monstruos de jumulit fraierii căzuţi în plasa unei statalităţi putrede.[..]
Exemplul românesc este de o tragică elocvenţă, constituindu-se într-un argument decisiv pentru orice dezbatere de principiu privind degenerabilitatea structurilor administrative masive: 22 de milioane de prizonieri ai "reprezentării" economice şi politice nu au putut împiedica, timp de 22 de ani, ca "reprezentanţii" lor economici să le distrugă sau înstrăineze uriaşul capital comun, desi au fost protejaţi de "reprezentanţii" politici ai cetăţenilor-proprietari, apăraţi de serviciile secrete delegate să apere avuţia naţională, de procurorii plătiţi să împiedice infracţiunile şi de "judecătorii" delegaţi de societate să facă dreptate. Daca am şti să explicăm lumii ce s-a întîmplat la noi, am putea măcar contribui la dărîmarea unui mit pe care s-a construit deja prea multă nedreptate.[..]
Eu cred că programul unui partid de vindecare a societăţii trebuie să dea tot atîta atenţie eliberării statului de paraziţi şi reparării funcţionării sale defectuoase. Ori pentru asta nu ne putem rezuma la a sprijini resuscitarea economică a victimelor (prioritatea domnului Cojocaru) sau la a confisca prada de la profitori (prioritatea domnului Popa). Ci trebuie să stabilim neapărat responsabilităţile personale şi să pedepsim exemplar pe cei care au compromis mecanismele reprezentării, delegării, intermedierii şi intervenţiei statului.[..]
Ioan Roşca, 30 octombrie 2012
|
|
Marţi, 30 octombrie 2012
|
|
Apel la boicotarea farsei politice care acoperă distrugerea poporului român
De 23 de ani sîntem victimele unei mascarade, prin care uzurpatorii statului român îşi legitimează periodic rămînerea la putere.[..]
Rău-făcătorii legislativi au luat măsuri ca să ne zbatem neputincios în această capcană, iar mercenarii de pe teren veghează la stingerea oricărei încercări de aţîţare a unei revoluţii politice.[..]
Grupările "de opoziţie", boicotate, infestate sau satelizate se pretează la jocul pseudo-democratic, primindu-şi partea din hoitul naţiunii, pentru a ne lăsa fără nici o ieşire; astfel încît nemulţumirea generală să nu producă decît furie neputincioasă, bîrfă sterilă microbism, lehamite, disperare, renunţare. [..]
Ce mai avem de pierdut, încît îi lăsăm pe baronii tranziţiei să ne instaleze lanţurile pseudo-democraţiei? Au înţeles visătorii că nici Europa nu ne va elibera de căpuşele noastre, ci dimpotrivă, le oferă temeiuri formale pentru a nu putea fi eradicate? [..]
Să ne recuperam puterea de cetăţeni liberi şi să ne apăram demnitatea, luptînd pentru o democraţie reală, autentică, cît mai directă posibil (combătînd racilele evidente ale "reprezentării"). Dar atenţie fraţilor revoltaţi: nu se poate face nimic "apolitic"- pentru că nu poţi apăra/cuceri un teren… părăsindu-l, vopsind dezertarea în înţelepciune.[..]
Prin acest text, salut apelul la boicotarea alegerilor din decembrie 2012, comunicat pe 26 octombrie de Partidul Poporului condus de dr. Constantin Cojocaru [..]
Ioan Roşca, 30 octombrie 2012
|
|
Marţi, 30 octombrie 2012
|
|
|
|
|
|
|
